Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a transmis, miercuri, Ministerului Educaţiei o serie de propuneri de modificare a legislaţiei în sensul prevenirii şi combaterii hărţuirii sexuale în universităţi, totul în contexl scandalului în care e implicat sociologul Alfred Bulai sau Marius Pieleanu.

“Cadrul legislativ naţional trebuie să prevadă definiţii cuprinzătoare şi mecanisme specifice pentru a putea reduce posibilitatea ca alte cazuri de hărţuire şi violenţă psihologică să aibă loc la nivelul învăţământului superior. (…) La nivelul Legii nr. 199/2023, ANOSR solicită modificarea definiţiei hărţuirii sexuale, în vederea eliminării necesităţii caracterului repetitiv al unei fapte pentru ca aceasta să fie considerată hărţuire sexuală şi pentru a exprima specificul faptelor de hărţuire sexuală din mediul academic, încadrate distinct faţă de infracţiunea de hărţuire sexuală prevăzută în Codul penal”, a informat ANOSR, printr-un comunicat de presă remis AGERPRES.

ANOSR a transmis următoarele propuneri privind Codul-cadru de etică şi deontologie universitară:

* reglementarea necesităţii ca instituţiile de învăţământ superior să implementeze activ politici specifice, măsuri distincte şi mecanisme concrete de combatere şi prevenţie a hărţuirii, inclusiv sexuale;

* introducerea definiţiilor hărţuirii, hărţuirii sexuale şi a discriminării de gen;

* asigurarea posibilităţii tuturor membrilor comunităţii universitare de a înainta sesizări către Comisia de etică, în format online;

* introducerea posibilităţii membrilor comunităţii universitare de a formula sesizări cu privire la abaterile de etică şi integritate academică săvârşite asupra altor persoane;

* protejarea membrilor comunităţii universitare care sesizează abateri de etică, pentru a evita apariţia consecinţelor nefavorabile asupra acestora;

* reglementarea admisibilităţii sesizărilor anonime cu privire la abaterile de etică şi deontologie universitară;

* prioritizarea soluţionării sesizărilor care vizează siguranţa şi demnitatea membrilor comunităţii universitare, precum şi a celor care vizează reprezentanţi din conducerea instituţiei de învăţământ superior.

Potrivit ANOSR, ar trebui reglementată şi posibilitatea autosesizării Comisiei de etică de la nivelul instituţiei de învăţământ superior şi demarării de către aceasta a procedurilor de cercetare în consecinţă. De asemenea, în opinia federaţiei, Comisia de etică ar trebui să poată suspenda un membru al comunităţii universitare de la susţinerea activităţilor didactice pe durata cercetării faptei, în cazul în care s-a înaintat o sesizare cu privire la săvârşirea unei fapte de hărţuire, violenţă sau agresiune.

ANOSR mai susţine reglementarea obligaţiei personalului didactic, auxiliar şi de cercetare de a sesiza Comisiei de etică toate abaterile de care au cunoştinţă şi care vizează discriminarea sau hărţuirea unui student, cu acordul persoanei vătămate, şi includerea unor prevederi specifice care să definească acţiunile de hărţuire şi abuzul de autoritate drept abateri de etică.

Printre propunerile ANOSR se numără şi reglementarea unor sancţiuni specifice abaterilor care constau în acte de hărţuire sexuală, reglementarea sancţionării membrilor comunităţii universitare care ajută făptuitorul în scopul ascunderii actelor de hărţuire sau a persoanelor care ocupă funcţii de conducere cu responsabilităţi în combaterea faptelor de hărţuire şi nu îşi îndeplinesc obligaţiile în acest sens, precum şi reglementarea obligaţiei instituţiilor de învăţământ superior de a asigura consiliere psihologică şi alte forme de sprijin pentru victimele abuzului sau hărţuirii.

Introducerea responsabilităţii instituţiilor de învăţământ superior de a implementa mecanisme distincte în ceea ce priveşte protecţia şi sprijinirea victimelor abuzului sau hărţuirii, inclusiv de natură sexuală, este o altă propunere a ANOSR. “ANOSR solicită Ministerului Educaţiei, Guvernului României şi Parlamentului României integrarea propunerilor federaţiei în Legea învăţământului superior şi în Codul-cadru de etică, în vederea asigurării unui cadru legislativ naţional care prevede mecanisme concrete pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de hărţuire sexuală din mediul universitar, susţinând o politică de zero toleranţă pentru orice faptă care poate pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a membrilor comunităţii academice”, se subliniază în comunicatul citat.

Alfred Bulai, dat afară de la SNSPA

Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, a anunţat, marţi, că a semnat dispoziţia de desfacere a contractului individual de muncă al lui Alfred Bulai, cu efect imediat. ”Sper ca acţiunea fermă a SNSPA împotriva celor care nu respectă normele etice şi demnitatea fiecărui membru al comunităţii academice să fie un exemplu şi pentru alte universităţi”, a susţinut acesta. Pricopie a precizat că SNSPA va continua analiza situaţiei, iar Comisia de Etică va evalua în ce măsură există argumente legale pentru a extinde cercetările. ”Am demarat procedurile pentru a realiza un audit intern, care va începe de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Departamentul de Sociologie”, a menţionat el.

Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Remus Pricopie, a transmis un mesaj, marţi, după ce Comisia de Etică a adoptat hotărârea după analizarea ”cazului Bulai”.

”Am primit astăzi hotărârea Comisiei de Etică a SNSPA privind reclamaţiile de hărţuire sexuală, aduse profesorului Alfred Bulai. Am informat decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Cristian Pîrvulescu, preşedintele Senatului SNSPA, prof. univ. dr. Iordan Bărbulescu, şi Consiliul de Administraţie că, în calitate de rector SNSPA şi în conformitate cu Art. 172 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, pun în aplicare această hotărâre, cu efect imediat. Prin urmare, am semnat dispoziţia de desfacere a contractului individual de muncă al lui Alfred Bulai, începând de azi, 6 august 2024”, a transmis Pricopie, scrie News.ro.

El a adăugat că a semnat ”cu gândul la victimele ştiute şi neştiute ale celui care, în loc să fie profesor, un mentor pentru tinerele generaţii, a ales să încalce principiile de bază ale oricărei comunităţi civilizate şi să supună mai multe persoane unui tratament nedemn şi abuziv”.

”Sper ca acţiunea fermă a SNSPA împotriva celor care nu respectă normele etice şi demnitatea fiecărui membru al comunităţii academice să fie un exemplu şi pentru alte universităţi sau instituţii publice din România. Din experienţa mea profesională de trei decenii, nu cunosc un alt caz de hărţuire sexuală care să fi fost soluţionat în 8 zile de la momentul sesizării, cu respectarea tuturor cerinţelor legale”, a adăugat Pricopie.

Potrivit rectorului SNSPA, România rămâne ”una dintre ţările din Uniunea Europeană în care misoginismul, agresivitatea verbală şi hărţuirea sexuală sunt în general tolerate, prin lipsa de reacţie instituţională şi prin inexistenţa unor instrumente reale de ordin civil sau penal de pedepsire a agresorilor şi protejare a victimelor”.

”Această boală socială, care se manifestă prin misoginism, hărţuire sau chiar agresiune sexuală, nu poate fi eradicată fără mărturiile victimelor şi implicarea tuturor instanţelor competente. Trebuie să fim alături de victime şi familiile lor, prin toate mijloacele care ne stau la dispoziţie şi să le încurajăm să expună orice situaţie pe care o consideră abuzivă. Azi, în timp ce discutăm despre «cazul Bulai», există, din păcate, şi alte cazuri de hărţuire sexuală în universităţi, instituţii de cultură, presă, partide politice, autorităţi locale, poliţie, sport etc. care nu sunt semnalate sau care sunt tolerate prin inacţiune. Este nevoie de o revizuire a întregii legislaţii din domeniu – nu numai cea specifică universităţilor – , atât în materie de drept administrativ, dar şi de drept penal. Fără instrumente instituţionale şi legale puternice, nu există tratament eficient pentru fenomenul hărţuirii sexuale. De exemplu, atât timp cât intervine prescrierea cu o viteză greu de imaginat, iar pedepsele, acolo unde se pot aplica, sunt simbolice, fenomenul hărţuirii sexuale va continua să afecteze anual mii de femei, majoritatea la vârste foarte tinere, fără măcar ca aceste cazuri să fie sesizate”, a continuat Remus Pricopie.

El a precizat că, din perspectiva universităţii pe care o conduce, subiectul declanşat de ”cazul Bulai” nu se închide aici

”SNSPA va continua analiza situaţiei create, pe mai multe planuri, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Pe de o parte, Comisia de Etică va evalua în ce măsură există argumente legale pentru a extinde cercetările. De asemenea, toate datele adunate la SNSPA vor fi trimise cu celeritate către organele de anchetă penală, pentru a contribui la derularea investigaţiilor deja demarate. Pe de altă parte, suntem conştienţi de gravitatea «cazului Bulai», iar identificarea vulnerabilităţilor interne care au permis acest lucru este fundamentală pentru noi. În acest sens, am demarat procedurile pentru a realiza un audit intern, care va începe de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Departamentul de Sociologie, şi care va trebui să dea nu doar răspunsuri cu privire la ceea ce s-a întâmplat, ci şi să propună măsuri pentru viitor. Este important să ştim că forţa unei organizaţii este dată nu numai de succesele sale, dar mai ales de modul în care ştie să treacă prin crize. Prin urmare, identificarea şi tratarea imediată a derapajelor, de orice fel, trebuie să fie o prioritate”, a arătat Remus Procopie.

El a continuat cu alte precizări:

”1. Afirmaţia potrivit căreia «toţi ştiau» este mincinoasă şi calomnioasă. Nu există niciun element care să o susţină. Vina colectivă funcţionează doar în regimurile totalitare. A acuza in corpore o întreagă comunitate academică, cu mii de membri, şi a arunca cu noroi asupra tuturor profesorilor dedicaţi de la SNSPA poate fi util doar celor care nu au legătură cu educaţia, ci eventual cu interesele unor politici extremist-radicale, pe care SNSPA le-a combătut în mod constant şi va continua să le combată. Astfel de abordări generalizatoare şi simplificatoare, bazate pe părerile şi impresiile celor care comentează pe margine, dăunează grav interesului legitim ca învăţământul românesc şi societatea, în ansamblul său, să facă paşi înainte.

2. Al doilea este cel legat de atacul nejustificat la persoane care au contribuit nu doar la construcţia SNSPA ca instituţie, una dintre cele mai respectate şi apreciate universităţi româneşti la nivel internaţional, ci care au definit concepte, atitudini şi norme etice în învăţământul românesc. Mă refer aici la profesorii fondatori, dar şi la cei care s-au alăturat mai târziu proiectului SNSPA. Un exemplu particular este cel al d-nei prof. univ. dr. Mihaela Miroiu. Astăzi nu am fi discutat deschis despre hărţuirea în şcoli şi universităţi dacă Mihaela Miroiu, în urmă cu peste 20 de ani, nu ar fi atras atenţia asupra unui fenomen larg răspândit în societatea românească, dar ţinut «sub preş», în mod sistematic. Mihaela Miroiu a fost atacată şi în 2004-2006, când a expus public nevoia de a aborda frontal tema misoginismului din societatea românească, începând cu mediul politic şi cel ştiinţific, până la mediile dezavantajate socio-economic. În 2005, Mihaela Miroiu a propus Ministerului Educaţiei adoptarea unui Cod Etic la nivel naţional, ceea ce, câteva luni mai târziu, s-a şi întâmplat. La acel moment, nu exista nici măcar legislaţie de natură penală, ea fiind oarecum completată insuficient aproape zece ani mai târziu. Prin urmare, să o învinovăţeşti azi, în 2024, pe Mihaela Miroiu pentru «lipsă de acţiune» sau «tăinuire» este ca şi cum am vrea să rescriem istoria. Munca sa trebuie apreciată, nu denigrată”.

Pricopie a subliniat că SNSPA ”a fost, încă de la înfiinţare, şi va rămâne în slujba valorilor fundamentale democratice, în slujba ţării şi a cetăţenilor săi, atât în zilele senine, dar şi pe timp de furtună”.

”SNSPA este mai mult decât o instituţie de învăţământ superior. Este o comunitate formată din oameni cu valori şi aspiraţii comune, care au contribuit la construcţia a ceea ce noi vedeam azi în jurul nostru: o Românie euro-atlantică. Istoria va consemna acest lucru în mod distinct. Absolvenţii noştri au avut şi au un rol bine definit în tot ceea ce înseamnă administraţie publică, politică, relaţii internaţionale, diplomaţie, spaţiul public, politici publice, iar lista poate continua. Ne dorim ca fiecare student şi studentă să ştie aceste lucruri şi să simtă preocuparea noastră pentru siguranţa şi respectul lor”, a conchis rectorul.

Context

Sociologul Alfred Bulai, profesor şi cunoscut analist politic la TV, în vârstă de 61 de ani, le cere studentelor să se dezbrace în faţa lui, în practică, în camera unde este cazat şi unde le cheamă să le ofere feedback academic, a scris, în urmă cu o săptămână, site-ul de investigaţii snoop.ro. după ce a discutat cu 18 victime şi martori din perioada 1995-2024 despre comportamentul profesorului de-a lungul carierei sale de aproape trei decenii, dintre care mai mult de 20 de ani în SNSPA.

Poliţia Capitalei a deschis un dosar de cercetare penală pentru ”folosirea funcţiei în scop sexual”, iar ulterior acesta a fost suspendat din toate activităţile didactice şi din toate funcţiile deţinute la SNSPA. De asemenea, instituţia anunţa, marţi, că a luat act de cererea sa de pensionare, începând cu 1 octombrie, dar ancheta Comisiei de Etică va continua, ”cu sau fără participarea” profesorului.

Procurorii care instrumentează dosarul au făcut apel la persoanele care au informaţii cu privire la acest caz să contacteze Ministerul Public. Instituţia sublinia că există, potrivit legii, mijloace pentru protejarea victimelor, dar şi a martorilor în astfel de situaţii.

De asemenea, au apărut acuzaţii la adresa sociologului Marius Pieleanu, acesta anunţând că va pleca de la SNSPA.