Elena Bianca Ciobanu Selaru, medic de origine română, a obținut un rezultat atât de bun la examenul de rezidențiat din Spania încât a fost acuzată că a copiat.

Rezultatulei, încă provizoriu, a atras atenția nu doar prin scorul obținut, ci și prin dezbaterea pe care a declanșat-o în mediul academic și în spațiul public.

Ciobanu a obținut 188 de puncte nete din 200 de întrebări la examenul MIR, un rezultat care ar putea deveni unul dintre cele mai mari scoruri din istoria acestei competiții.

În 2026, aproximativ 35.500 de candidați au susținut examenul pentru puțin peste 12.000 de locuri de rezidențiat în sistemul public de sănătate spaniol, ceea ce face ce performanța de a ocupa prima poziție să fie considerată remarcabilă.

Citește și: Este singura femeie care are acest job în Italia. Românca lucrează într-o mare de bărbați îmbrăcați în uniformă: „M-am simțit respectată și protejată”

Presa spaniolă subliniază că românca a început studiile de medicină la o vârstă mai mare decât majoritatea studenților și că s-a pregătit timp de mai mulți ani special pentru examenul MIR. Românca susține că rezultatul este consecința unei pregătiri intenese și a unei strategii bine gândite pentru examen, despre care spune că este foarte diferit de evaluările din timpul facultății.

După publicarea rezultatelor provizorii au apărut și suspiciunile. Pe rețelele sociale și în unele cercuri academice au apărut și suspiciuni. Pe rețelele sociale și în unele cercuri academice au apărut suspiciuni privind modul în care a fost obținut scorul, mai ales pentru că media ei din timpul facultății nu era printre cele mai ridicate. Unele voci au sugerat posibilitatea copierii, acuzații pe care candidata le respinge categoric.

Ciobanu a calificat aceste suspiciuni drept „aberații” și a afirmat că este dispusă să fie verificată, susținând că rezultatul este exclusiv rezultatul muncii sale. Ea insistă că examenul MIR testează în primul rând capacitatea de analiză, strategie și eliminare a opțiunilor greșite într-un timp limitat, nu doar acumularea de cunoștințe teoretice.

„Să vorbească cine trebuie să vorbească, cine a lansat acest zvon. Eu pot spune doar că m-am dedicat studiului și am făcut ceea ce trebuia să fac. Când am văzut notele provizorii care au fost publicate, m-am bucurat”, a spus ea, citată de ABC.

Citește și: O româncă a mers la un supermarket din Ucraina și a fost surpinsă de prețurile mici. Cât costă o pungă de chipsuri sau o sticlă de Coca-Cola

Elena Bianca Ciobanu s-a mutat în Spania în anul 200 și a început să studieze medicina la vârsta de 34 de ani, la Universitatea Roviera i Virgili din orașul Reus.

După absolvirea facultății, a susținut examenul MIR, testul național care stabilește accesul absolvenților la programele de rezidențiat în spitalele spaniole.

Ce trebuie să ştie românii care deţin carduri Visa și Mastercard. Uniunea Europeană a lansat în 2024 sistemul WERO, un proiect menit să ofere o infrastructură de plăți instant la nivel european și să reprezinte o alternativă la rețelele internaționale de carduri, scrie Capital.

Dependența de rețelele americane de plăți

În prezent, o mare parte dintre tranzacțiile digitale realizate în Europa sunt procesate prin sistemele Visa și Mastercard. Cele două companii au gestionat în 2023 plăți în valoare de aproximativ 4,7 trilioane de dolari în Uniunea Europeană. Situația este și mai evidentă în zona euro, unde în 13 dintre cele 21 de state membre plățile cu cardul sunt realizate exclusiv prin scheme internaționale. În total, aproximativ 61% dintre tranzacțiile cu cardul din zona euro sunt procesate de branduri de carduri din SUA.

Citeşte şi: Care români beneficiază de reducere la impozit local. Sunt vizaţi proprietarii de locuinţe şi de maşini

În aceste condiții, aproximativ 450 de milioane de cetățeni europeni ar putea deveni vulnerabili dacă accesul la aceste rețele ar fi restricționat. Banca Centrală Europeană a atras atenția asupra acestui risc, subliniind că pierderea controlului asupra sistemelor de plată poate avea consecințe serioase asupra economiei: „Dacă pierdem controlul asupra banilor noștri, pierdem controlul asupra destinului nostru economic. Și renunțăm la un atribut cheie al suveranității”.

WERO – sistemul european de plăți instant

Din aceste motive, UE încearcă să dezvolte propriile sisteme de plată, iar una dintre principalele inițiative este WERO, sistem lansat inițial în Germania, în 2024. Proiectul reprezintă primul portofel digital paneuropean și un sistem de transferuri instant între persoane, dezvoltat de sectorul privat din Uniunea Europeană prin European Payment Initiative (EPI). Prin intermediul platformei, utilizatorii pot trimite și primi bani direct între conturi bancare folosind numărul de telefon, adresa de e-mail sau coduri QR, fără a mai utiliza rețelele clasice de carduri.

Citeşte şi: Ce sancțiuni riști dacă întorci mașina pe autostradă. Cât este amenda

În prezent, serviciul funcționează pentru transferuri între persoane în Germania, Franța și Belgia, iar dezvoltatorii intenționează să extindă sistemul în întreaga Europă și să includă treptat și plăți comerciale online. Obiectivul este ca, până în 2027, WERO să devină o alternativă completă la Visa și Mastercard.

„WERO vizează completarea arhitecturii suveranității plăților Europei cu o alternativă europeană scalabilă”, a spus Ludovic Francesconi, membru director și responsabil de strategie în cadrul European Payment Initiative.

Ce spun specialiștii

Experții consideră că inițiativa poate contribui la creșterea independenței financiare a Europei, însă succesul proiectului depinde de mai mulți factori. Astfel, pentru a putea concura cu giganții americani, sistemul trebuie să fie avantajos pentru comercianți, simplu de utilizat pentru consumatori, sigur împotriva fraudelor și să ofere mecanisme eficiente de rezolvare a disputelor. Specialiștii mai susţin că scopul proiectului nu este neapărat eliminarea Visa sau Mastercard, ci crearea unei alternative europene solide, care să funcționeze în paralel cu sistemele existente.

„Trebuie să îndeplinească condiții cheie pentru a concura cu Visa și Mastercard. Trebuie să fie rentabil pentru comercianți, convenabil pentru consumatori, sigur împotriva fraudei și să ofere sisteme adecvate de soluționare a litigiilor”, a spus Judith Arnal, cercetător senior la Centrul pentru Studii de Politici Europene și Institutul Regal Elcano.

Citeşte şi: Diferențele salariale dintre bărbați și femei în România, în 2026. Ce venituri au pentru aceleași profesii TABEL

Avertisment de la Bruxelles

Oficialii de la Bruxelles avertizează că, teoretic, accesul Europei la anumite infrastructuri financiare controlate de SUA ar putea fi limitat. Un exemplu a fost decizia din martie 2022, când Visa și Mastercard și-au suspendat operațiunile în Rusia după invazia Ucrainei, ceea ce a afectat major sistemul de plăți din acea țară. Tocmai din acest motiv, s-a intensificat dezbaterea privind necesitatea dezvoltării unui sistem european independent de plăți, capabil să reducă dependența de rețele externe și să consolideze suveranitatea financiară a Uniunii Europene.

„În loc să elimine Visa sau Mastercard, UE ar trebui să își construiască propriile alternative alături de sistemele americane”, a mai adăugat Judith Arnal.

Cel mai complex nod rutier se află în construcție în România, pe Valea Oltului. Aici se vor intersecta autostrăzile A1 Sibiu – Pitești și A13 Sibiu – Făgăraș. Conform oficialilor din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, nodul va avea numeroase poduri, pasake și viaducte, pe trei niveluri, pentru a putea asigura legături pe toate direcțiile.

La Boița, pe fosta pășune a satului sibian, unde încă pasc turme de oi și se află câteva locuințe și stâne izolate, constructorii amenajează terasamentele și rampele viitoarelor bretele ale nodului rutier Boița, considerat cel mai complex din România, aflat în prezent în șantier, potrivit Adevărul.

Citește și: Bucureștiul, primul oraș din România cu inel de autostradă în 2026: „Acest an va fi cel mai important din istoria infrastructurii rutiere românești”

Lucrările la structurile de drenaj au început, la fel și la fundațiile pe piloți forați pentru următorul nod. Totodată, luna trecută, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că pe șantier au fost mobilizați aproape 300 de muncitori, dar și peste 75 de utilaje.

Mai mult, sunt amenajate drumuri tehnologice și platforme de lucru pentru construirea intersecției care va lega autostrăzile A1 Sibiu – Pitești și A 13 Sibiu – Făgăraș, de Drumul Național 7 și Valea Oltului.

„Nodul rutier cuprinde numeroase poduri, pasaje și chiar viaducte, pe trei niveluri, pentru a putea asigura legături pe toate direcțiile. Intersecția face parte din Tronsonul 1 al autostrăzii A13 Sibiu – Făgăraș, de 14,2 kilometri, între Boița (Autostrada Sibiu – Pitești) și Avrig (DJ105G).

Constructorul acestui lot este compania turcească Makyol Insaat Sanayi Turizm ve Ticaret A.S., care are la dispoziție 48 de luni (din care 12 luni reprezintă perioada pentru proiectare, iar 36 de luni reprezintă perioada pentru execuția lucrărilor) pentru construcția acestui tronson”, a informat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Nodul Boița va fi cel care va asigura  interconectarea la viteze mari dintre autostrăzile A1 și A13 și Drumul Național 7. Lucrările la nodul de autostradă sunt complexe atât datorită amplorii construcțiilor, cât și a terenului și reliefului zonei de la intrarea în Defileul Oltului, unde a fost proiectat.

„La Autostrada Sibiu / Făgăraș, zona a fost analizată prin cartări geologice, foraje geotehnice și vizite în teren. În urma interpretării tuturor datelor disponibile, se poate concluziona că în zona Nodului Boița se manifestă fenomene de instabilitate aflate în diferite stadii de evoluție. Principala cauză a instabilității terenului natural o reprezintă pantele accentuate ale versanților, înclinarea stratelor geologice și caracteristicile geotehnice ale solurilor. Factorul declanșator principal este variația regimului hidrogeologic din masiv”, se menționează în Studiul de evaluare adcvată a proiectului.

Nodul de autostradă Boița e construit pe tronsonul de 14 kilometri dintre localitățile sibiene Boița și Avrig, parte a Autostrăzii A13 Sibiu – Făgăraș. Proiectul mai prevede construcția a șase viaducte (cel mai lung având 911 metri) și a 17 poduri. Valoarea contractului, semnat cu constructorul turc Makyol, este de 1,89 miliarde de lei (fără TVA), sumă asigurată prin Programul Transport.

„Lucrările pe acest lot au început în luna noiembrie 2025, însă constructorul a pregătit până la momentul respectiv terenul, drumurile tehnologice și organizarea de șantier”, a transmis de curând Cristian Pistol, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Autostrada Sibiu – Făgăraș va avea o lungime totală de 68 de kilometri, iar lucrările au fost împărțite în patru tronsoane, toate aflate în lucru. În același timp, contractele sunt atribuite de statul român companiei Makyol.

Citește și: Cum arată cel mai mare tunel de autostradă din România. Anul acesta ar trebui finalizate lucrările

Cheltuielile privind revenirea în țară a românilor pe care războiul din Orientul Mijlociu i-a prins acolo împart internetul în două tabere. Una reclamă că întoarcerea în țară nu se face pe cheltuiala statului, cealaltă susține contrariul – nu este just ca repatrierea să se facă din bani publici.

În război a intrat și Diana Șucu, soția milionarului Dan Șucu, care și-a ales tabără și a adus, pe rețelele de socializare, argumente privind opțiunea sa.

Astfel, în opinia Dianei Șucu, ”banii publici nu sunt pentru distracția și greșelile unor oameni care au ales să ignore realitatea”.

Citește și Au sosit primii români repatriați din Dubai. Alți 120 sunt încă blocați acolo. ”Ce am găsit pentru patru persoane a fost undeva la 22.000 de euro și am preferat să mai așteptăm” / ”Am stat în Burj Al Arab. Chiar acolo s-a întâmplat să pice o rămăşiţă de dronă”

Ce a postat Diana Șucu în scandal repatrierii românilor aflați în Orientul Mijlociu

”Au plecat în vacanță ignorând toate avertismentele și știrile despre pericol. Iar acum trebuie să plătim noi pentru inconștiența lor?

Banii publici nu sunt pentru distracția și greșelile unor oameni care au ales să ignore realitatea.

Responsabilitatea trebuie să existe”, a scris, pe Instagram, soția lui Dan Șucu.

Citește și Românii blocați în Orientul Mijlociu nu mai au bani să se întoarcă acasă: „Vrem să ajungem acasă fără să ne vindem un rinichi”. Cât de mult te ajută, de fapt, asigurarea de călătorie în caz de conflict militar

Tragedia a fost semnalată de soţul Adelinei, aflat la muncă în Germania. De dimineaţă, acesta a verificat camerele de supraveghere, de la casa lor din comuna ieşeană Erbiceni, şi a constatat că maşina soţiei lui se afla încă în curtea casei, la o oră la care ar fi trebuit să fie plecată cu fetiţa către şcoală.

I-a telefonat soţiei, dar la telefonul acesteia i-a răspuns fetiţa, care i-a spus că mama ei doarme. Ajuns la serviciu, bărbatul a verificat din nou camerele de supraveghere, dar maşina era, în continuare, în curte. A telefonat din nou pe telefonul soţiei şi pentru a doua oară i-a răspuns fetiţa care, de data ceasta, i-a spus că „mama doarme cu ochii închiși și are spumițe la gură”.

Citeste si Mesaj cutremurător pe reţelele sociale după moartea tinerei de 26 de ani din Iaşi, care s-a stins sub ochii fiicei de 7 ani: „Ai fost sprijin, lumină și căldură. M-ai distrus, naşă!”

Alarmat, bărbatul şi-a contactat părinţii, cerându-le să meargă acasă la el să vadă ce se întâmplă. Doar că ajunşi la casa Adelinei, socrii ei nu au putut intra întrucât fetiţa nu le-a deschis uşa. Aceştia au cerut ajutorul părinţilor Adelinei, care, sosiţi la faţa locului, au spart un geam şi au pătruns în casă.

Fetiţa Adelinei stătea lângă mama ei şi plângea. Apropiaţii tinerei spun că aceasta suferea de diabet de tip 2 și ar fi avut și episoade ușoare de epilepsie, potrivit ziaruldeiasi.ro. Cauza exactă a decesului se va afla abia după necropsie.

În urma tragicului eveniment, minora a ajuns în grija bunicii. Imediat după producerea tragediei, copila a ajuns pe mâinile medicilor de la spitalul de Pediatrie din Iași, care au transmis că starea fetiței este stabilă.

Citeste si O tânără de 26 de ani din Iaşi, găsită moartă în casă lângă fiica de 7 ani. Soţul a alertat din Germania autoritățile

Pe rețelele de socializare sunt zeci de mesaje scrise de apropiații familiei. Cei care au cunoscut-o pe Adelina sunt şocaţi moartea survenită pe neaşteptate a tinerei mămici.

„În gândurile noastre doar întrebarea: De ce? Cum ? Ce s-a întâmplat? Ai frânt inimi cu plecarea ta… Drum Lin spre cer suflet frumos și multă putere familiei!”, a fost unul dintre mesajele postate în mediul online.

În timp ce Consiliul Județean Argeș își lustruiește imaginea online cu poze de arhivă, moștenirea celui mai prolific dramaturg român se transformă în praf și pulbere. Un reportaj recent difuzat de PRO ARGEȘ TV scoate la iveală un adevăr scandalos: Parcul statuar de la Dealul Sasului a devenit un monument al nepăsării naționale.

În Argeș, cultura se mănâncă pe pâine doar în pliantele de promovare turistică și pe site-urile oficiale, acolo unde pixelii nu miros a igrasie și paragină. Realitatea din teren, însă, plesnește peste față orice turist rătăcit pe DN 73: Parcul statuar „Paul Everac”, odinioară mândria Dealului Sasului, a ajuns un monument național al nepăsării, unde singura „piesă de teatru” care se mai joacă este „Așteptându-l pe Godot”… sau, mai exact, așteptând niște fonduri care nu mai vin.

Mândria din birou, mizeria din curte

Consiliul Județean Argeș pare să fi descoperit rețeta succesului administrativ: lauda pe stomacul gol. În timp ce pe portalurile oficiale complexul este prezentat cu un rânjet plin de satisfacție ca fiind un obiectiv de neratat, în realitate, „marii bărbați” ai județului n-au mișcat un deget (sau un leu) pentru a smulge acest loc din ghearele degradării.

Este de o ironie cruntă: avem un Consiliu Județean care se mândrește cu ce a lăsat în urmă Paul Everac, dar care se spală pe mâini mai eficient decât Pilat din Pont atunci când vine vorba de conservare.

Primăria Dâmbovicioara: „Vrem, dar n-avem cu ce”

La nivel local, Primăria Dâmbovicioara privește neputincioasă spre conacul și statuile maestrului. Fără buget pentru a întreține un asemenea colos cultural și fără puterea de a cumpăra amplasamentul, edilii au trecut la singura strategie rămasă: cerșitul instituțional. O scrisoare către Ministerul Culturii, un apel la „mai marii” de la București, în timp ce busturile lui Arghezi, Goga și Iorga privesc în gol, probabil întrebându-se în ce țară au avut neșansa să fie sculptați.

Pe vremuri, prietenii lui Everac sculptau „Nunta Zamfirei” sau „Moartea Căprioarei” pe un blid de mâncare oferit cu drag de soția dramaturgului. Astăzi, autoritățile nu sunt în stare să ofere nici măcar o mână de var sau un cositor de buruieni, deși „mănâncă” bugete grase pe proiecte de imagine.

Un peisaj dezolant

Ce găsim azi la granița județului Argeș? Busturi în agonie cu dramaturgii de piatră care par să vrea să o ia la fugă de pe socluri. Acești „actori” de piatră par să joace în ultima lor piesă: o tragedie despre indiferența statului român față de propriile valori. Încă mai există și fresca celor 100 de actori, o operă unică ce se transformă lent, dar sigur, într-o pată de culoare ștearsă pe un perete scorojit. În ceea ce privește Teatrul de vară, acesta a ajuns un spațiu unde acum „performează” doar vântul și degradarea.

Este revoltător cum cel mai prolific dramaturg român, omul care a dat viață personajelor în peste 140 de piese, este astăzi personajul principal într-o tragedie administrativă de prost gust. În timp ce DN 73 vibrează sub roțile mașinilor, pe marginea drumului, cultura română se sfărâmă sub indiferența unor instituții care știu să prețuiască valorile doar după ce acestea devin istorie… sau praf de piatră.

Ar mai fi ceva de salvat sau așteptăm să cadă și ultima dală de piatră pentru a ridica acolo un alt spațiu comercial „de succes”, eventual cu o terasă unde să sfârîie micii pe gratar și să bubuie manelele din boxe chinezești?