Guvernul a modificat recent Codul Rutier. Un test pozitiv la droguri sau la substanțe psihoactive te lăsa și până acum fără permis de conducere. Noutatea este că și dacă refuzi testul rapid, rămâi fără permis până la venirea rezultatelor probelor de sânge. Problema este însă că, potrivit specialiștilor consultați de HotNews.ro – atât toxicologi din spitale, cât și medici legiști – majoritatea laboratoarelor toxicologice din România nu sunt pregătite, în acest moment, să aplice o astfel de lege. Modificarea Codului Rutier prin Ordonanță de Urgență a fost o inițiativă a Ministerului de Interne, condus de Cătălin Predoiu.

Cei care refuză din start testarea vor rămâne fără permis, spune Ordonanța 84/2024, aprobată de Guvern pe 28 iunie și publicată în Monitorul Oficial pe 29 iunie. Șoferilor li se recoltează probe de sânge care sunt trimise, apoi, la laboratoare toxicologice. Așteptarea rezultatelor poate dura însă și luni de zile.

Laboratoarele din România nu sunt însă dotate corespunzător pentru ca analizele să aibă acuratețea necesară. Dotarea unui singur laborator ar presupune costuri de 200.000 – 300.000 de euro, explică pentru HotNews.ro dr. Marius Chipurici, medic primar farmacologie clinică și toxicologie.

De ce o parte dintre șoferi sunt tentați să refuze DrugTestul cu aparatul rapid al polițistului?

Problemele, conform petițiilor publice, încep chiar de la verificarea DrugTest cu testul rapid al polițistului – un test rapid pe bază de salivă. De-a lungul timpului, s-a dovedit că rezultatele acestor teste pot fi fals pozitive la substanțe interzise. În 2023, doar 62% dintre DrugTestele rapide cu rezultat pozitiv au fost confirmate de analizele de sânge.

„Este adevărat, foarte multe substanțe dau reacții fals pozitive. Spre exemplu, medicamente banale, precum Paracetamol Sinus sau Nurofen, conțin pseudoefedrină, care are o structură de bază asemănătoare amfetaminelor. Și Bixtonim (picături de nas – n. red.) conține efedrină. Aceste substanțe sunt într-adevăr stimulante ale sistemului nervos central”, explică dr. Marius Chipurici, medic primar farmacologie clinică și toxicologie, într-un dialog pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, polițiștii ar avea nevoie de aparatură mai sofisticată ca să poată distinge între un medicament și un drog.

Medicii legiști dau exemplul macului

Și Consiliul superior de medicină legală, organism ce reunește medicii legiști, atenționează că „unele substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conține cantități infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice”.

„Multe medicamente uzuale conțin substanțe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentrații apte de a duce la o afectare a capacității de conducere autovehicule. De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantități reduse, va da reacții pozitive la opiacee. Cantitatea utilizată ca antitusiv nu are efecte asupra capacității de a conduce autovehicule”, atrag atenția medicii legiști.

Medicul toxicolog Marius Chipurici recunoaște că fenomenul consumului de droguri și substanțe psihoactive, în special în rândul tinerilor, a luat amploare. Sunt multe lucruri de îmbunătățit, spune el, însă ar trebui „să se discute cu specialiști cum să se facă aceste modificări. Guvernul dorește să îmbunătățească, dar trebuie văzute modalitățile. În plus, dacă oamenii așteaptă luni de zile un rezultat al analizelor, nu am făcut nimic.”

Cele mai multe laboratoare pot determina doar prezența substanței interzise, nu și cantitatea

„(2^1) Stabilirea prezenței în organism de substanțe psihoactive se face în instituțiile medico-legale prevăzute la alin. (2), în laboratoarele de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române acreditate în acest sens sau în unitățile sanitare publice acreditate pentru astfel de determinări și autorizate în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătății”, prevede Ordonanța 84, care a modificat Codul Rutier.

Și aceasta este o noutate, deoarece, până acum, astfel de probe erau prelucrate doar în rețeaua medico-legală.

În timp ce medicii legiști se opun și susțin că laboratoarele din afara rețelei medico-legale – din spitale și din rețeaua MAI – nu corespund, toxicologii îi contrazic și vorbesc despre un „monopol” dorit de legiști.

Cele mai multe laboratoare din România – atât din rețeaua medico-legală, cât și din cea a spitalelor – nu pot stabili cantitatea de substanță consumată, ci pot determina doar prezența substanței interzise. Este ceea ce se numește analiză calitativă, nu cantitativă.

Există și excepții – care pot face analize complete și pot determina cantitatea, dacă substanța s-a metabolizat etc. (ceea ce indică faptul că ea a fost consumată cu zile în urmă) – însă acestea sunt deocamdată puține.

„Există o problemă în ceea ce privește dotarea laboratoarelor. E necesară o investiție masivă în toxicologie. Dar dincolo de costurile dotării e vorba și de pregătirea personalului”, arată dr. Marius Chipurici.

„Sunt foarte puține laboratoare în spitalele din România care să poată face analiză cantitativă. Sunt foarte puține laboratoare acreditate de RENAR pentru a face analize toxicologice, așa că există dubii legate de calitatea analizelor. E o problemă vizavi de acreditările RENAR ale tuturor laboratoarelor de toxicologie. Nu există un standard. Nu se poate condamna un om pe baza unei analize care nu are girul de calitate al RENAR, dar din păcate se poate întâmpla lucrul acesta”, adaugă medicul.

Nu în ultimul rând, astfel de analize sunt scumpe și există adesea probleme și cu decontarea lor: „Este un cerc vicios”, concluzionează toxicologul Marius Chipurici.

Lipsa unui prag

Limita de alcoolemie maximă pe care un șofer din România o poate avea fără să riște un dosar penal este între 0,1 – 0,4 mg/ litru alcool pur în aerul expirat (sub 0,80 g/l alcool pur în sânge). Astfel se va încadra la contravenție (de la 9 la 20 de puncte şi suspendarea permisului pentru 3 luni). Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge (peste 0,40 g/l alcool pur în aerul expirat) se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

În alte țări, este legiferat și un prag dincolo de care o persoană care a consumat o anumită substanță este pedepsită dacă urcă la volan, iar cantitățile foarte mici sunt acceptate. În România, un astfel de prag a fost stabilit doar în cazul consumului de alcool, nu și în cazul consumului de substanțe stupefiante sau psihoactive. Poate tocmai din lipsa laboratoarelor de analiză corespunzătoare, în cazul acestora, orice cantitate, oricât de mică, te incriminează: „Relevanța capacității unei substanțe de afecta capacitatea de a conduce este dată de cantitatea ei. Spre exemplu, există medicamente pe care le iau persoanele care au probleme cu somnul. Dacă o persoană de 100 de kilograme ia o cantitate prea mică, efectul de adormire nu există, dar în sânge se pot găsi compuși”, spune medicul Marius Chipurici.

„În România, în cazul consumului de droguri și de substanțe psihoactive, nu există în lege o cantitate, un prag peste care consumul este considerat contravenție sau infracțiune, așa cum se întâmplă în cazul alcoolului. Noi, legiștii, am cerut de ani de zile stabilirea unei limite minime, până la care nu este o problemă să conduci. Practic, legislația îi încadrează pe toți ca fiind drogați. Omul acela va sta fără permis și cu anatema de drogat”, explică pentru HotNews.ro și dr. Flaviu Lesnic, medic legist.

Și Consiliul superior de medicină legală consideră că este necesară o reevaluare a modului în care este evaluată și interpretată din punct de vedere legislativ și juridic „starea de influență” și efectele sale asupra condusului și a conducătorilor de autovehicule, care să plece de la următoarele principii generale:

starea de influență nu trebuie stabilită strict pe baza prezenței unei/unor substanțe psihoactive în corpul persoanei, substante ce pot fi active, inactive, metabolizate complet sau parțial prin metaboliți activi sau inactivi, etc.), ci pe baza unor valori cantitative cut-off, valori sub care este dovedit prin studii științifice unanim acceptate că ele NU au niciun efect clinic asupra capacității unei persoane de a conduce autovehicule;

starea de influență trebuie stabilită pe baza unei examinări medico-legale, care să ia în considerare statutul clinic al persoanei la momentul opririi în trafic (sau cât mai aproape de acest moment) și valorile efective identificate la examenul toxicologic

în absența unei confirmări, în sânge, a prezenței unei substanțe psihoactive, în doze care pot avea efecte clinice, conducătorul de autovehicul nu ar trebui să fie considerat a fi sub influența acestora, iar carnetul nu ar trebui retras decât, eventual, pe o perioadă limitată (12-24 ore), o reevaluare trebuind să fie făcută apoi după.

”Și aici sunt multe aspecte de luat în calcul, pentru că „sunt oameni care se amețesc de la un pahar de vin și alții care sunt treji după o sticlă. Dar ar trebui să se facă o medie, așa cum s-a procedat în alte țări”, arată toxicologul Marius Chipurici.

„Au fost situații când proba de sânge a fost trimisă după 6 zile, din altă localitate, prin curier, la IML. Acea probă nu mai este precisă”, mai spune medicul.

”O lege care s-a făcut înainte să fim pregătiți să o aplicăm”

„Problema este că oamenii sunt condamnați pe baza unor astfel de buletine de analize. Aceste buletine de analize ar trebui să aibă toate elementele. E ok să se facă analize oriunde, dar să existe certitudine de acuratețe”, subliniază Marius Chipurici.

Ce se întâmplă acum, în România, dacă probele tale ajung totuși într-un laborator care poate face analiză cantitativă, însă în legislație nu există un prag? „Ești vinovat, numai că aici poate să existe o anumită scăpare pentru șofer. Spre exemplu, dacă cineva a fumat cu 2-3 zile înainte de a fi testat o țigară cu marijuana sau hașiș. La 4 ore de la inhalare, această substanță se metabolizează. În sânge nu o mai găsești. Ea este inactivă din punct de vedere biologic. Ea apare în urină, dar nu mai apare în sânge”, explică medicul toxicolog Marius Chipurici.

”Aici depinde de judecător, de procuror, de polișist dacă ține cont. Pentru că efectul unei substanțe se exercită doar atâta timp cât este în sânge. Există substanțe care pot fi active în sânge și după 2-3 zile. Dar este și o decizie a CCR care spune că nu contează, cel prins e vinovat. O lege care s-a făcut înainte să fim pregătiți să o aplicăm”, este concluzia lui Marius Chipurici.

Guvernul dă înapoi: va proroga o parte dintre prevederile Ordonanței antidrog

Guvernul va proroga joi o parte din prevederile Ordonanței de Urgență privind testarea antidrog. Practic se amînă începerea aplicării unei părți a legii, urmând ca Institutul de Medicină Legală să intre într-un program accelerat de dotare cu aparatură, pe banii Băncii Mondiale, au confirmat marți, pentru HotNews, surse apropiate discuțiilor.

Tot Banca Mondială se va ocupa și de licitațiile prin care noua aparatură va fi achiziționată. Potrivit acelorași surse, costurile estimate ale aparaturii depășesc 40 de milioane de euro.

Amânarea se va face tot prin OUG, urmând ca în termen de 5 zile să se convoace Biroul Permanent al Senatului care să ia act.