Hotărârea CCR care interzice Dianei Șoșoacă dreptul de a candida la alegerile prezidențiale a fost luată cu voturile judecătorilor care au fost sprijiniți de-a lungul timpului de PSD. Aceasta a fost o primă concluzie a analizelor de ieri.

A doua concluzie a fost aceea că este o decizie extrem de importantă, dar și gravă prin consecințele sale asupra viitorului democrației. Eliminarea „la masa verde” a unei candidate din cursa prezidențială, care a fost aleasă cu câteva luni înainte prin votul românilor, a fost primită extrem de negativ, inclusiv de mediul profesional al magistraților.

Dar dincolo de aceste concluzii, analiza politică cea mai răspândită a fost că decizia CCR a venit în asentimentul triadei Viorel Hrebenciu-Marcel Ciolacu-George Simion, visul acestora fiind că îi va netezi calea lui Ciolacu spre președinția României și a PSD spre puterea absolută în România.

Planul PSD ar fi o finală preziențială Ciolacu-Simion, subordonarea întregii mișcări suveraniste lui Simion și, după alegeri, guvern monocolor PSD susținut în Parlament de AUR și potențiali defectori din alte partide.

Cu PSD în control la Cotroceni, în Piața Victoriei și la Parlament, România va fi sub cizma unui regim autoritar pesedist așa cum nu am mai văzut decât poate pe vremea tandemului Iliescu – Năstase.

Cei care cred că nu se poate întâmpla așa ceva într-un stat membru UE și NATO să se uite la vecinii noștri, în Ungaria, acolo unde statul e subordonat regimului Orban.

Simion era în pierdere de viteză în sondaje, căzuse deja la sub 15% și risca să piardă controlul asupra AUR și influența asupra mișcării suverniste. Odată cu eliminarea Dianei Șoșoacă, Simion revine în bătălia pentru turul 2.

La rândul său, Ciolacu poate spera într-o victorie în turul 2 doar într-o bătălie cu George Simion, pe modelul patentat în 2000, atunci când în finala prezidențială s-au întâlnit Iliescu și Vadim.

Atacurile aeriene ale Rusiei asupra Ucrainei au ținut jumătatea de est a țării în alertă de raid aerian timp de mai bine de cinci ore, a declarat armata ucraineană duminică dimineața, informează Reuters, potrivit Rador Radio România.

Moscova a lansat mai multe valuri de atacuri împotriva Kievului și a altor orașe.

Air raid alert again, in Kyiv city and many Ukraine regions. The reason is a Russian combined ballistic rocket and drone attack. pic.twitter.com/CCMEfwkmqk

— Kyrylo Loukerenko (@K_Loukerenko) October 6, 2024

„Inamicul și-a folosit din nou dronele împotriva Kievului azi-noapte!”, a spus Serhii Popko, șeful administrației militare din Kiev, în aplicația de mesagerie Telegram.

„Dronele rusești au vizat capitala Ucrainei în mai multe valuri și din direcții diferite”.

Toate armele aeriene au fost distruse de apărarea antiaeriană și, conform informațiilor preliminare, nu s-au raportat pagube sau răniți, a spus Popko.

Detalii privind amploarea atacului vor veni mai târziu în cursul zilei, a mai spus el.

Francesco Bagnaia (Ducati) s-a impus, duminică, la Marele Premiu al Japoniei la MotoGP, pe circuitul Motegi, în faţa liderului Campionatului Mondial, spaniolul Jorge Martin (Ducati Pramac), conform news.ro.

Pe locul trei la Motegi s-a clasat un alt spaniol, Marc Marquez (Ducati).

În clasamentul general, Bagnaia s-a apropiat la zece puncte de liderul Martin. Italianul are 382 puncte, iar spaniolul conduce cu 392 puncte.

Locul trei este ocupat de italianul Enea Bastianini (313 puncte).

Pictorul bărbaţilor, la Muzeul d’Orsay din Paris. Expoziție Gustave Caillebotte. Gustave Caillebotte (1848-1894), căruia Muzeul d’Orsay îi dedică o expoziţie inedită, a pictat bărbaţi care rindeluiesc un parchet, ies din baie sau se plimbă prin ploaie, ca şi cum s-ar fi lăsat surprinşi de un prieten fotograf, conform news.ro.

Aproximativ 140 de lucrări şi documente, dintre care 65 de tablouri reprezentând „majoritatea capodoperelor sale”, precum şi o serie de desene şi studii pregătitoare sunt expuse de marţi până în 19 ianuarie, potrivit lui Paul Perrin, director al colecţiilor muzeului şi curator al expoziţiei, intitulată „Caillebotte, peindre les hommes”.

Expoziţia are la bază două lucrări emblematice ale lui Caillebotte: „Partie de bateau”, achiziţionată de Orsay în 2022, şi „Jeune homme a sa fenetre”, achiziţionată în 2021 de J. Paul Getty Museum din Los Angeles, partener al Muzeului d’Orsay alături de Art Institute of Chicago, care vor găzdui expoziţia în 2025.

Acesta prezintă doi bărbaţi, pictaţi cu „încadrarea genială care îl face pe Caillebotte atât de unic”, potrivit lui Perrin. Primul vâsleşte energic, cu mânecile suflecate, cu faţa spre „privitor”, care pare să stea în aceeaşi barcă. Al doilea observă acoperişurile Parisului de la fereastra sa, din spate, urmărit îndeaproape de pictor.

Expoziţia, prima consacrată pictorului la Orsay de la deschiderea sa în 1986, este construită cronologic, din anii 1870 până în 1894, în jurul acestor figuri masculine: fraţi, prieteni, sportivi cu care vâsleşte şi navighează, muncitori, trecători pe care îi întâlneşte în drumul său spre cafenea, lângă Gara Saint-Lazare sau pe Grands Boulevards.

Acestea reprezintă „două treimi din pictura sa de figuri, spre deosebire de Manet, Degas sau Renoir, pentru care modernitatea este mai degrabă întruchipată de figuri feminine” şi alcătuiesc „un fel de autoficţiune personală, o reflectare a propriei sale identităţi”, explică Perrin.

Printre capodoperele expuse se numără „Les Raboteurs de parquet” (1875), expus de obicei la Orsay, şi studiile sale pregătitoare, care arată măsura în care artistul a observat şi a lucrat la fiecare gest şi postură înainte de a-şi realiza pictura.

O altă bijuterie este versiunea din 1876 a tabloului „Le Pont de l’Europe”, care înfăţişează trecători şi un câine plimbându-se de-a lungul structurilor grele de fier şi a balustradelor de deasupra gării Saint-Lazare, precum şi versiunea din 1877, cu detaliu, care înfăţişează trei bărbaţi privind prin structurile metalice din care iese fumul unui tren.

“Rue de Paris, temps de pluie” (1877) şi faimoasele sale umbrele albastre domină scene de interior mai puţin cunoscute, cum ar fi unul dintre cei trei fraţi ai pictorului, în prim-plan, tăindu-şi carnea la un prânz în familie, sau un bărbat şi o femeie citind într-un salon, ale căror roluri par inversate.

“Boulevard vu d’en haut” (1880) şi “Un refuge, boulevard Haussmann” evocă perspective demne de drone.

Caillebotte a fost mult timp considerat, pe nedrept, „un pictor amator din cauza bogăţiei sale”, o avere de familie pe care a moştenit-o şi care i-a permis să susţină foarte puternic mişcarea impresionistă, ai cărei 150 de ani sunt marcaţi în acest an, cultivând în acelaşi timp şi alte pasiuni: navigaţia, filatelia şi horticultura, potrivit curatorului.

Una dintre cele mai uimitoare săli este dedicată nudităţii, ale cărei coduri sociale artistul le deconstruieşte: bărbaţii goi înlocuiesc scăldătorii tradiţionali şi nu au nimic în comun cu naiadele.

În „L’Homme au bain” (1884), un bărbat din spate, uşor aplecat în faţă, se şterge energic într-o postură neavantajoasă, în timp ce urme de apă pătrund pe podeaua băii.

“Este atât de radical, încât nici măcar Degas nu a făcut-o niciodată”, a declarat pentru AFP Gloria Groom, conservator şef al picturii şi sculpturii europene la Institutul de Artă din Chicago.

Deşi erotismul este evident, „nu există nicio dovadă că pictorul era homosexual”, potrivit lui Perrin. Caillebotte nu s-a căsătorit niciodată şi nu a avut copii. El a trăit cu o singură femeie, Charlotte Berthier.

În expoziţie, un „Nu au divan” înfăţişează o tânără întinzându-se pe un divan înflorat care apare şi în alte lucrări. Acoperindu-şi faţa cu un braţ, ea îşi îndoaie cu nonşalanţă un picior, părând să nu acorde atenţie privitorului.

Acest eveniment este organizat în anul în care se împlinesc 130 de ani de la moartea artistului (1894), care coincide şi cu data la care incredibila sa colecţie de picturi impresioniste a fost lăsată moştenire statului.

Președința partidului SOS România, Diana Șoșoacă, pare hotărâtă să dea peste cap calculele după ce i s-a interzis candidatura la alegerile prezidențiale. În condițiile în care se presupune că electoratul ei se va reorienta spre George Simion, Șoșoacă lansează un apel total contrar.

„Niciodată să nu votați cu Simion, trădătorul neamului românesc, cel mai mare trădător al neamului. Niciodată! Dacă vreți ceva, salvați-vă țara, nu stați în case, nu stați pe TikTok, nu stați pe Facebook. Se vede foarte clar că nu mai avem democrație, nici măcar nu mai avem România”, a afirmat Șoșoacă, după hotărârea CCR.

Curtea Constituțională a României a admis sâmbătă contestațiile împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Hotărârea CCR este definitivă, în acest moment Diana Șoșoacă fiind exclusă din cursa prezidențială.

Dacă electoratul suveranist al lui Șoșoacă s-ar reorienta spre George Simion, liderul AUR ar avea mai multe șanse să intre în turul 2 al alegerilor prezidențiale, alături de Marcel Ciolacu, în dauna lui Nicolae Ciucă.

Petre Lăzăroiu, fost judecător la Curtea Constituțională, critică în termeni duri hotărârea Curții de a invalida candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Acesta consideră că la mijloc este un joc politic în care Curtea nu avea voie să intre, dacă într-adevăr hotărârea a fost luată în considerarea pozițiilor publice ale candidatei.

„Indiferent care ar fi motivele, ele nu trebuie să existe. Deci eu sunt siderat că judecătorii Curții au intrat într-un joc politic, adică indiferent ce dovezi ar fi, dreptul unui cetățean de a candida la președenția României este sacru. Nici nu discut, că se vorbește, că a trădat, că e omul rușilor, nu există așa ceva.  Asta înseamnă că lor probabil le este teamă de Șoșoacă, adică politicienilor, pentru că nu se explică. Că vorbește mult, că vorbește prost, e problema dumneaei, dar lăsați-i pe români până la urmă să aleagă, să hotărască. Dar românii să știți că sunt oameni deștepți, inteligenți, și știu să aprecieze. Pe mine mă uluiește această decizie, vă spun cinstit.

Nu pot să îmi imaginez ce ar putea scrie judecătorii în motivație. Domnule, indiferent ce vorbește omul, cât vorbește, nu ai voie să faci treaba asta. Este un joc politic. Nu ai voie să intri în jocul politic. A, dacă era o instanță care spunea că o condamnăm pentru asta și asta, da, înțelegeam, dar doar pentru niște chestii care se vehiculează în spațiul public… Decizia nu se mai poate întoarce, din păcate este definitivă, răul deja s-a produs, un om a fost scos din cursa prezidențială pentru că CCR a intrat în jocul politic, ceea ce este de nepermis”, a declarat Petre Lăzăroriu la Antena 3 CNN.

Curtea Constituțională a României a admis sâmbătă contestațiile împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Hotărârea CCR este definitivă, în acest moment Diana Șoșoacă fiind exclusă din cursa prezidențială.