Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Sfatul unui laureat al Premiului Nobel pentru un 2023 de succes: „Evitați munca grea”

Publicat

in

Un laureat al Premiului Nobel pentru Fizică afirmă că una dintre cheile succesului este evitarea muncii grele.

Frank WilczekFoto: Rodrigo Buendia / AFP / Profimedia Images

„Eu încerc să evit munca grea. Când lucrurile devin complicate, asta este adesea un semn că există un mod mai bun de a face [un anumit lucru]”, a afirmat fizicianul teoretician și matematicianul american Frank Wilczek.

Comentariul său a fost amintit pe Twitter duminică de către Comitetul Nobel într-un mesaj despre cum să începem anul „2022”, o glumă sau o greșeală de redactare din partea administratorilor paginii, rețeaua de socializare preluată oficial de Elon Musk la finalul lunii octombrie neavând o funcție de editare a postărilor.

Totuși, trebuie subliniat că Wilczek se referă la cea mai bună metodă de a rezolva o problemă și că nu exclude, evident, eforturile pentru rezolvarea unor probleme dificile.

„Dacă nu faci greșeli înseamnă că nu lucrezi la probleme suficient de grele. Iar asta este o greșeală”, a afirmat el cu o altă ocazie.

Cine este Frank Wilczek, laureat al Premiului Nobel în 2004

Wilczek a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică în urmă cu 19 ani alături de americanii David Gross și David Politzer, pentru cercetările lor asupra modului în care se construiesc particulele quark în jurul a tot ceea ce vedem și modul în care acestea funcționează.

Comitetul Nobel i-a creditat pe cei 3 cu descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari, cunoscută și sub denumirea de forța nucleară tare – una din cele 4 interacțiuni fundamentale naturale cunoscute în prezent, alături de interacțiunea electromagnetică, interacțiunea slabă (forța nucleară slabă) și gravitația.

Wilczek și Gross, coordonatorul tezei sale de doctorat, au descoperit în 1972 teoria de bază din spatele forței nucleare tari care a dus la completarea Modelului Standard al fizicii particulelor. Wilczek a avut doar 21 de ani în momentul publicării lucrării.

„Grație descoperirilor lor, cei trei au adus fizica mai aproape de un mare vis, acela de a formula o teorie unificată, care ar îngloba și gravitatea – o teorie universală”, sublinia Academia Regală Suedeză de Științe în 2004, însă formularea unei teorii unificate a fizicii rămâne o himeră pentru oamenii de știință chiar și aproape 20 de ani mai târziu.

Wilczek este de asemenea cel care a dat denumirea de „axion” unei particule ipotetice despre care se crede că ar putea fi una dintre componentele materiei întunecate, un tip necunoscut de materie despre care se crede că ar conține o mare parte din masa totală a universului.

În afară de cercetările sale, Wilczek este autorul mai multor cărți de popularizare a științei pentru publicul larg, una dintre acestea „Fundamentele lumii fizice”, fiind tradusă și în limba română.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Primul tip de carne artificială aprobat în Europa va fi comercializat în Marea Britanie

Publicat

in

Marea Britanie va deveni prima ţară din Europa unde se va comercializa carne cultivată în laborator, după ce organismele de reglementare au permis unui start-up local să producă carne de pui din celule cultivate în laborator, carne ce va fi destinată animalelor de companie, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

“Proprietarii de animale de companie caută o modalitate mai bună pentru a-şi hrăni pisicile şi câinii cu carne. Acum ne putem continua misiunea de a le da consumatorilor o alegere uşoară”, a declarat directorul general al companiei Meatly, Owen Ensor.

Carnea cultivată în laborator a făcut vâlvă în ultimii cinci ani cu promisiunea că va diminua impactul asupra mediului provocat de carnea produsă în mod convenţional. Însă industria are probleme din cauza reducerii investiţiilor, a dificultăţilor în a ajunge la un volum mare de producţie şi a reacţiilor ostile apărute în unele ţări.

Carnea cultivată în laborator este creată în urma unui proces prin care se folosesc celule animale pentru a crea ţesut muscular asemănător cu carnea provenită de la animale sacrificate.

Obţinerea aprobărilor necesare pentru consumul de către oameni al cărnii cultivate în laborator este de aşteptat să fie un proces îndelungat în Europa, ceea ce a făcut ca start-up-urile din acest domeniu să se uite spre Asia şi SUA pentru creşterea viitoare. Chiar dacă America şi Singapore au permis vânzarea de carne de pui cultivată în laborator către oameni, cantităţile vândute până acum au fost minimale.

Citeste mai mult

NATIONAL

O piață crește ca Făt-Frumos în România. Marile branduri de fast-food se înghesuie să vină la noi în țară (analiză)

Publicat

in

Brandurile mari de fast-food se înghesuie să vină în România, o piaţă care creşte precum Făt-Frumos. Unu din patru lei cheltuiţi local în ospitalitate merge către fast-food, anunță Ziarul Financiar.

Recent, lanţul american Wendy’s şi-a anunţat venirea în România în sistem de franciză. În 2022, americanii de la Popeyes au intrat oficial pe piaţa locală, deschizând primele restaurante. Şi alte branduri internaţionale ar putea intra pe acest segment în viitorul apropiat, CEO-ul Sphera Franchise Group declarând anterior pentru ZF că are în vedere extinderea portofoliului. Chick-Fil-A şi Chipotle sunt doar câteva dintre numele mari care încă lipsesc.

Reţeaua de tip fast-food McDonald’s, liderul pieţei româneşti de restaurante, şi-a majorat anul trecut afacerile cu 18%, mult peste inflaţie. KFC, al doilea cel mai mare actor din domeniu, a postat o creştere de 12%. Chiar mai alert au avansat vânzările Taco Bell (21%) şi Amrest Food, companie care operează nouă restaurante Burger King (20%), alţi doi jucători din piaţa extrem de efervescentă a fast-foodului românesc.

Nu doar lanţurile internaţionale sunt cele care se bucură de popularitate în aceas­tă perioadă în care inflaţia ridicată îi deter­mină pe oameni să facă trecerea de la res­taurantele a la carte la cele de tip fast-food, care sunt considerate a fi mai ief­tine. Reţeaua de shaormerii autohtone Dristor Kebap a ajuns la vânzări de 45 mil. lei după o creştere de 26%, în timp ce lanţul So­cului Kebap şi-a majorat cifra de afaceri cu 52% anul trecut versus 2022. Iar acestea sunt doar două exemple de afaceri ro­mâneşti care cresc precum Făt-Frumos pe o piaţă în plină dez­voltare. Un altul este reţeaua de restau­rante cu servire rapidă Mesopotamia.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend