La Niña şi vortexul polar aduc fie ierni mai blânde, fie zăpezile de altădată. În ultimele zile, o serie de depresiuni atmosferice au adus un strat de zăpadă, mai consistent sau mai subțire, în majoritatea regiunilor României. După acest episod, urmează o perioadă cu ger, care se va întinde până la mijlocul lunii.

După ce o masă de aer arctic a pătruns în weekend peste regiunea țării noastre, un câmp de presiune ridicată se va extinde din vestul Siberiei peste Urali până în Europa Centrală, acoperind toată jumătatea estică a continentului.

De aceea, în noua săptămână ne așteaptă o vreme mai calmă, dar și mai rece. Totuși, nebulozitatea va rămâne destul de ridicată și vor mai fi intervale cu ninsoare, mai ales în vest, nord și centru. În unele zone din sudul Banatului și Transilvaniei, estul Crișanei și din Maramureș, se vor depune încă 10 – 15 cm de zăpadă.

Vezi și EXCLUSIV Când va fi vârful valului de ger, noua prognoza meteo. Romica Jurca anunță temperaturi cumplite: „Cea mai geroasă din această iarnă și din acest an”

Pe la mijlocul săptămânii, este așteptată o schimbare semnificativă a vremii. Un aer mai cald dinspre sud-vest va determina creșterea temperaturilor, inițial în vest și sud-vest, apoi de joi – vineri și în est. Astfel, este posibil ca după această dată să spunem treptat adio gerului și ninsorilor, deși amploarea exactă a încălzirii rămâne încă incertă.

La Niña a început să se prăbușească: Urmează o schimbare majoră de vreme în Europa

La Niña a început să se destrame rapid în Pacific, iar acest lucru va schimba semnificativ tiparele meteo în Europa în lunile următoare și mai ales în iarna 2026-2027, scrie severe-weather.eu. Specialiștii în climă avertizează că actuala fază rece a fenomenului ENSO se apropie de final, iar până la toamnă este foarte probabilă trecerea spre un nou episod El Niño, cu efecte majore asupra circulației atmosferice la nivel global.

În ultimele luni, Oceanul Pacific tropical a fost dominat de La Niña, o fază caracterizată de ape mai reci decât normalul. Datele recente arată însă că aceste anomalii reci încep să slăbească dinspre vest, pe fondul unor schimbări ample de presiune și al modificării vânturilor alizee. Practic, sistemul climatic global intră într-o etapă de „resetare”.

EXCLUSIV Elena Mateescu (ANM), prima veste bună despre vreme după valul de ger extrem. Vortexul polar se rupe, intră în vigoare mâine, la ora 10

Deși răcirea oceanului se diminuează, influența La Niña asupra atmosferei nu dispare imediat. Efectele ei vor continua să se simtă până la începutul primăverii, inclusiv în Europa. În această perioadă, circulația atmosferică favorizează un flux vestic mai activ peste continent, ceea ce înseamnă, în general, temperaturi mai ridicate decât media sezonului în vestul și centrul Europei.

Prognozele sezoniere pentru intervalul februarie-aprilie confirmă acest scenariu: aer mai blând adus dinspre Atlantic, ierni mai puțin severe în vestul Europei și un început de primăvară relativ cald pentru multe regiuni. Acest tipar este tipic finalului unei faze La Niña.

Schimbarea majoră vine însă din adâncul oceanului. Sub suprafața Pacificului, la câteva sute de metri adâncime, s-a format deja un bazin extins de apă mai caldă, care avansează spre est. Acest „rezervor” de căldură este unul dintre cele mai clare semne că La Niña își pierde forța și că un episod El Niño se află în pregătire.

Modelele climatice pe termen lung indică o tranziție rapidă: La Niña se va încheia complet în următoarele luni, iar până în vara lui 2026 este de așteptat apariția unei faze El Niño, care ar putea deveni bine definită până în toamnă. Există un consens ridicat între principalele centre de prognoză internaționale, ceea ce crește gradul de încredere în acest scenariu.

Pentru Europa, impactul unui El Niño se vede mai ales iarna

Spre deosebire de La Niña, El Niño modifică traiectoria curenților de aer din Atlantic și poate deschide culoare de aer rece către sudul și centrul continentului. Statistic, acest lucru crește șansele de episoade reci și de ninsori mai consistente în zone care, în ultimii ani, au avut ierni mai blânde, inclusiv în părți din Europa Centrală și de Sud-Est.

Totuși, specialiștii subliniază că aceste efecte nu sunt uniforme și nu garantează automat ierni grele peste tot. Europa este influențată de mai mulți factori locali și regionali, iar ENSO acționează mai degrabă ca un „amplificator” al unor tipare deja existente.

Cert este că perioada de tranziție dintre La Niña și El Niño va aduce o variabilitate mai mare a vremii. După o primăvară relativ blândă, continentul ar putea intra într-un nou ciclu climatic, cu contraste mai accentuate și un potențial mai mare pentru fenomene extreme în sezonul rece 2026-2027.

Meteorologii spun că următoarele luni vor fi esențiale pentru a înțelege cât de puternic va deveni noul El Niño și ce efecte concrete va avea asupra Europei.

Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, afirmă că, în opinia sa, discuţia privind o eventuală reintroducere a stagiului militar obligatoriu s-a încheiat odată cu adoptarea legii care reglementează stagiul voluntar pentru adulţii de până în 35 de ani.

Tinerii români care efectuează stagiul militar, obligați să se întoarcă în țară, în cazul unui război. Nicușor Dan a semnat legea

”Nu este discuţia asta, tocmai s-a încheiat discuţia (despre stagiul militar obligatoriu – n.r.) printr-o lege are spune că poţi să te înrolezi, dacă ai între 18 şi 35 de ani, voluntar. Deci discuţia despre cum să se întâmple, dacă să fie obligatoriu, să nu fie deloc sau să fie voluntar a fost tranşată, cel puţin de moment, prin faptul că s-a adoptat această lege. Nu cred că este momentul acum să o redeschidem, pentru că nu am văzut cum funcţionează asta. De două zile preşedintele României a promulgat legea”, a afirmat Radu Miruţă, luni seară, la Euronews România.

Ministrul a subliniat că, în ceea ce priveşte stagiul militar voluntar, în perioada următoare i se va propune o formă de ordin de ministru care să detalieze cum se aplică legea, ministerul propunându-şi ca în acest an să fie instruiţi primii o mie de rezervişti voluntari.

Începe armata pentru voluntari în luna februarie. Primele 1.000 de locuri pentru tineri 

Armata pentru voluntari începe în luna februarie – martie. Ministerul Apărării dă startul primei etapei a programului în care se pun la bătaie 1.000 de locuri pentru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani.

Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că prima etapă a programului de armată voluntară va include 1.000 de locuri și va începe în februarie-martie 2026, după promulgarea legii de către președintele Senatului, Nicușor Dan.

Planul este ca o primă etapă să fie de o mie de militari voluntari, a declarat Miruță. În prezent România are doar 3.500 de rezerviști voluntari, o cifră considerată insuficientă.

Tinerii între 18 și 35 de ani care se înscriu vor face o pregătire de patru luni, după care primesc contravaloarea a trei salarii medii pe economie – 27.000 de lei.

Până la sfârșitul acestei săptămâni zona militară a Ministerului trebuie să îmi propună mecanismul prin care să se întâmple – la ce unitate, cine îi primește, când începem, a explicat ministrul.

După terminarea pregătirii, voluntarii au trei opțiuni: să rămână în sistem ca soldați plătiți, să urmeze o școală militară pentru a avansa în carieră sau să devină rezerviști voluntari care pot fi mobilizați când Armata consideră necesar.

Este o dezbatere despre cât de interesant este pentru tineri. Dacă se ocupă toate locurile, dacă e bătaie pentru ele, ne adaptăm în timp, a spus Miruță, adăugând că extinderea programului depinde și de buget.

În ceea ce privește statutul juridic în caz de conflict armat, Radu Miruță a făcut distincția între rezerviștii operaționali și celelalte categorii.

Cu siguranță li se aplică regimul rezerviștilor operaționali, adică acei oameni care au făcut armata și care au obligația, conform Legii 44, ca în caz de război să vină în 15 zile în România. Celeilalte categorii de rezerviști nu i se aplică această obligație, mai spune Miruță.

Scandal monstru în Parlament după ce deputaţii au votat proiectul de lege privind stagiul militar voluntar. AUR şi SOS au făcut iar circ, cu Dan Tanasă în frunte: „Pentru cine să moară românii? Pentru Grindeanu să moară? Pentru Ciolacu?”

Ministrul a confirmat că rezerviștii operaționali care lucrează în afara țării trebuie să se întoarcă în România în 15 zile în caz de război, conform legii 44. Această obligație se aplică celor care au făcut armata, dar Miruță nu a putut preciza dacă se va aplica și noilor voluntari.

Referitor la sancțiuni și obligații în situații extreme, adică dacă rezerviștii aleg să nu se întoarcă în România, Miruță a subliniat că regulile se schimbă radical în caz de război.

Este ca atunci când treci pe roșu: există o lege care te obligă să faci un anumit lucru într-o anumită situație. Doamne ferește de război, pentru că atunci regulile sunt complet altele, explică ministrul Apărării.

Armata obligatorie în România? MApN anunţă în ce condiţii s-ar activa recrutările automat în toată ţara

Armata obligatorie în România. Generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN, a spus recent în ce caz armata poate deveni obligatorie în România.

„Am văzut că s-a discutat recent despre părerea tinerilor cu privire la obligativitatea stagiului militar, lucru pe care noi nu l-am luat niciodată în calcul, nu l-am luat în considerare, aceste resurse au fost asigurate întotdeauna pe bază de voluntariat. Știți că în anul 2007 în România s-a suspendat obligativitatea executării serviciului militar, care este prevăzut în Constituție, prin lege, din 2017, tinerii nu mai sunt obligați să facă armata. Această obligativitate ar putea fi reluată, spune aceeași lege, doar dacă în România s-ar declara starea de mobilizarea sau stare de luare sub asediu sau de război, lucruri care presupun mobilizarea armatei. Ea s-ar activa automat, așa spune legea care a intrat în vigoare în anul 2005, cu suspendarea începând cu anul 2007”, a declarat Constantin Spînu.

Estimările realizate de Webcolf, o platformă online care ajută angajatorii privați din Italia, au la bază prevederile noului Contract Colectiv Național de Muncă (CCNL), semnat la 28 octombrie 2025, precum și actualizările ISTAT. Conform acestor calcule, toate categoriile de badante vor beneficia de majorări salariale în 2026.

Structura salarială rămâne organizată pe niveluri, de la A la DS. Pe lângă salariul de bază, pot fi acordate indemnizații suplimentare, însă doar în situații bine stabilite, precum îngrijirea copiilor sub 6 ani, asistarea simultană a mai multor persoane sau deținerea unei certificări profesionale.

Citeste si Duminica fără cumpărături. Marile supermarketuri din Italia iau în calcul o schimbare radicală

Un element distinct al grilei pentru 2026 este „indennità di funzione”, o compensație suplimentară rezervată nivelurilor superioare D și DS. Aceasta este acordată atunci când badanta îndeplinește sarcini cu un grad ridicat de responsabilitate, autonomie sau coordonare, precum organizarea activităților zilnice sau gestionarea complexă a îngrijirii.

Cât câștigă o badantă româncă din Italia, în 2026

Pentru îngrijitoarele care locuiesc în casa persoanei asistate, salariile minime lunare cresc semnificativ în acest an. Astfel, remunerația ajunge la 1.681,85 euro, sumă fiind compusă din 1.474,23 euro salariu de bază și 207,62 euro indemnizație de funcție. În cazul îngrijirii mai multor persoane, se poate adăuga un supliment de 119,62 euro.

Nivelul D este stabilit la 1.611,65 euro, incluzând indemnizația de funcție, iar pentru categoria CS salariul minim este de 1.193,43 euro, existând posibilitatea acordării unor sporuri pentru situații speciale. Nivelurile C, BS, B, AS și A au salarii minime cuprinse între 1.123,25 euro și 772,21 euro, în funcție de atribuții și calificare.

Cât câștigă o badantă care are un contract part-time

În cazul contractelor part-time, salariile sunt calculate proporțional. Pentru nivelurile C, BS și B, veniturile lunare se situează între 814,32 euro și 702,01 euro, la care se pot adăuga sporuri pentru îngrijirea copiilor mici, acolo unde este cazul.

Munca de noapte este remunerată separat, în funcție de nivel și de tipul activităților desfășurate. Salariile pornesc de la 810,82 euro pentru simpla prezență pe timpul nopții și pot ajunge la 1.695,41 euro pentru asistență nocturnă la nivel DS.

Citeste si Povestea sfâșietoare a românului fără adăpost care s-a stins de Crăciun pe o bancă din Italia. ”E în regulă să mă acoperi și să mănânc, dar nu-mi aduceți o carte?”

Indemnizația pentru hrană și cazare

Indemnizația pentru hrană și cazare, la care au dreptul badantele care locuiesc în casele angajatorilor, este stabilită la 6,66 euro pe zi, sumă care include prânzul, cina și cazarea. Pentru îngrijitoarele care nu locuiesc în casa angajatorului, plata se face la oră, cu tarife cuprinse între 5,61 euro și 9,96 euro, în funcție de nivel, la care se pot adăuga suplimente pentru condiții speciale.

Potrivit companiei, oprirea producției de la unitatea din Prahova este programată să aibă loc până la mijlocul anului 2027, iar decizia a fost luată după ce conducerea a evaluat perspectivele economice și evoluțiile din piață. Adient invocă scăderea cererii și presiunile comerciale tot mai mari, într-un context marcat de incertitudini legate de tranziția către mobilitatea electrică și de intensificarea concurenței.

„Transformările profunde la nivelul întregii industrii auto au făcut ca Adient să se confrunte cu presiuni comerciale semnificative și, în acest context, compania anticipează întreruperea operațiunilor la fabrica din Ploiești”, a transmis compania într-un comunicat, citat de Observatorul Prahovean.

Reprezentanții Adient subliniază că decizia nu a fost una ușoară, însă nu au fost identificate alternative viabile pentru continuarea activității în actualele condiții de piață.

„Acest demers a devenit necesar pentru a putea menține reziliența și competitivitatea companiei pe termen lung, având în vedere provocările economice continue. Principalii factori vizează incertitudinea legată de ritmul tranziției către e-mobility, scăderea cererii din partea consumatorilor și declinul general al volumelor din piață, coroborat cu o concurență în creștere”, mai arată compania.

Citește și: Avertisment dur de la vârful BNR pentru români: „Nu faceți credite în 2026”

Închiderea fabricii din Ploiești vine într-un județ unde rata șomajului se menține sub media națională. Conform datelor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Prahova, rata șomajului a fost de 2,22% în 2025, comparativ cu media națională de 3,12%. Cu toate acestea, disponibilizarea a peste o mie de angajați riscă să aibă un impact semnificativ asupra pieței locale a muncii, în contextul în care industria componentelor auto este un angajator important în zonă.

Adient este prezentă în România din anul 2000 și are, în total, peste 5.800 de angajați la nivel național. Compania operează șase unități de producție: la Jimbolia, Craiova, Poiana Lacului, Bradu, Ploiești și Pitești, furnizând scaune și componente pentru constructori auto precum Dacia, Ford, BMW, Mercedes-Benz și alți mari producători europeni și americani.

La nivel global, Adient are peste 75.000 de angajați în 29 de țări și operează mai mult de 200 de unități de producție și asamblare. Noua rundă de restructurări, care include și închiderea fabricii din Prahova, va genera costuri estimate la 125 de milioane de dolari. Planul este programat să se finalizeze până în anul fiscal 2027, iar compania estimează că măsurile vor conduce, pe termen lung, la o reducere a costurilor operaționale cu aproximativ 60 de milioane de dolari anual.

Citește și: Peste 7 milioane de euro alocați de Comisia Europeană pentru a ajuta muncitorii disponibilizați după închiderea unei fabrici Audi din Bruxelles

Premierul Ilie Bolojan își propune să modifice modul în care funcționează Comisia care examinează investițiile străine directe în România. Comisia își vaschimba atât denumirea, devenind acum  ,,Comisia pentru examinarea investițiilor directe” (CEID) din ,,Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe”, cât și componența, ajungând acum sub controlul omului lui Bolojan. În plus, un nou serviciu de informații va face parte din organism.

Conform unui proiect de lege aflat în dezbatere publică prin care ar urma să fie modificată OUG 46/2022, Comisia care examinează și aprobă investițiile străine directe în România ar urma să aibă o nouă componență. Principala noutate constă în faptul că ea va fi condusă de către șeful cancelariei primului ministru, funcție ocupată în acest moment de către Mihai Jurca, omul pe care Ilie Bolojan l-a adus la Palatul Victoriei de la Oradea.

Citește și: Cum justifică Guvernul majorarea taxelor și impozitelor: Colectare redusă şi obligații asumate prin PNRR

Jurca va fi cel care va coordona organismul din care vor face parte alți șapte membri permanenți, fiind vorba despre reprezentanții mai multor ministere cheie: Energie, Apărare, Interne, Finanțe, Economie, MAE, dar și un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului. Prin această modificare, Guvernul scade numărul membrilor acestei comisii de la 11, câți erau inițial, la doar 8, inclusiv președintele CEID, șeful Cancelariei. Astfel, din Comisie dispare reprezentantul Ministerului Sănătății, numărul fiind acum mai mic prin comasarea ministerelor.

Legea nu menționează și alte modificări, ceea ce înseamnă că numele membrilor acestei Comisii va rămâne în continuare secret.

Măsura nu ar trebui să reprezinte o surpriză, deoarece Mihai Jurca  declara încă din luna iulie a anului trecut că se urmărește reducerea numărului membrilor acestei comisii de la 11 la 7. De asemenea, șeful cancelariei preciza atunci că Executivul a luat decizia de micșora indemnizația membrilor acestei comisii, care erau plătiți cu circa 4.000 de lei/ ședință, în condițiile în care aveau uneori și trei ședințe pe săptămână.

Așadar, Guvernul Bolojan a redus indemnizațiile membrilor comisiei de la 30% din indemnizația unui ministru, la doar 15% – ceea ce înseamnă circa 1.900 lei, bani primiți însă pentru o singură ședință.

Noul serviciu secret inclus în Comisie

Una dintre cele mai discutate decizii ale Comisiei pentru examinarea investițiilor străine a fost vânzarea E.ON către compania maghiară MVM. Vara trecută, șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, preciza că prin acest mecanism statul român a reușit să blocheze vânzarea Telekom către „o combinație de firme cu legături cu Rusia”, precizând că au fost analizate peste 500 de tranzacții.  În forma inițială, pe lângă reprezentanții a 11 ministere, din Comisie mai făceau parte reprezentanții SRI și SIE, alături de un reprezentant al Agenției Române pentru Investiții, care aveau calitatea de invitați permanenți. După noile modificări, în cadrul CEID și Serviciul de Telecomunicații Speciale va avea un reprezentant.

„În cadrul CEID, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, ai Serviciului de Informaţii Externe, ai Seviciului de Telecomunicații Speciale şi ai Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior au calitatea de invitaţi permanenţi”, se arată în textul actului normativ pus în dezbatere publică.

Bogdan Chirițoiu menționa că reorganizarea Comisiei presupune analiza a mai puține tranzacții, dar concentrarea asupra celor care „reprezintă un potențial de risc pentru securitate”. În proiectul supus dezbaterii publice se încearcă definirea „domeniilor sensibile”, în care „dobândirea de active poate afecta securitatea ori ordinea publică”. Aici sunt incluse tehnologiile critice și domeniile avansate, precum inteligență artificială, semiconductori, tehnologii cuantice, nanotehnologii, tehnologii nucleare sau biotehnologii.

Apoi, sectorul Apărării și sectorul farmaceutic sunt nominalizate direct, cu toate lanțurile de producție în ceea ce înseamnă tehnologii și echipamente, dar și ceea ce legiuitorul numește ca „infrastructură critică”. Aici intră mult mai multe domenii, de la energie, apă și transporturi, la mass-media și sistemul financiar-bancar, potrivit Fanatik.

Este important de menționat că Executivul a menținut pragul de două milioane de euro pentru care un investitor direct trebuie să ceară avizul acestei Comisii, însă taxa pentru aviz a fost plafonată la 5.000 de euro (bani plătiți doar în cazul unui aviz pozitiv). Suma reprezintă jumătate din cea mai mică sumă prevăzută anterior, în vechea lege taxele pentru obținerea acestui aviz putând ajunge și până la 50.000 euro în unele cazuri.

Citește și: Kelemen Hunor îi dă dreptate ministrului Agriculturii, Florin Barbu: ”Există o frustrare și o nemulțumire în coaliție. N-a fost nicio discuție. Ministrul de Externe n-a fost prezent în șase luni de zile”

Momentul în care Cătălin Măruță a plecat de la Televiziunea Română a marcat începutul unei cariere longevive la PRO TV, în care emisiunea ce îi poartă numele a fost prezentă în grila de programe vreme de 18 ani. Prezentatorul a reușit de-a lungul timpului să facă performanță, însă în ultimii ani situația nu a fost tocmai roz. La începutul 2025, audiențele au fost extrem de scăzute, lucru care a dus la discuții intense în rândul conducerii.

Citește și: Scumpiri fără precedent în Bulgaria! Trecerea la moneda euro îi îngrijorează pe locuitori

Audiențele au fost doar începutul

Pe fondul acestor rezultate, conducerea postului ar fi luat în calcul inclusiv renunțarea la prezentator, iar echipa emisiunii a început să se destrame. La acel moment, două reporterițe și-au anunțat plecarea din proiect, semn că situația devenise tot mai fragilă. În cele din urmă, decizia a fost luată, iar din 2026 emisiunea „La Măruță” dispare din grila de programe, telespectatorii fiind nevoiți să își ia rămas-bun.

Modul în care a fost gestionată scoaterea emisiunii a atras însă atenția. În timp ce Cătălin Măruță era chemat la o discuție cu Aleksandras Cesnavicius, CEO-ul PRO TV, în spatele ușilor închise lucrurile erau deja puse în mișcare. Un producător ar fi convocat echipa și le-ar fi transmis membrilor că trebuie să își caute loc de muncă. Prezentatorul nu ar fi fost informat în prealabil, iar anunțul a venit ca un șoc pentru întreaga echipă.

Citește și: EXCLUSIV Radu Marinescu, despre acuzațiile de plagiat: ”O salată de elemente cu caracter denigrator din partea doamnei Șercan. Nicio dovadă științifică. Nicușor Dan și Bolojan nu m-au sunat”

Ce salariu încasa Măruță la PRO TV

Conform informațiilor apărute în spațiul public, Cătălin Măruță se afla în topul prezentatorilor bine plătiți de la PRO TV. Pentru realizarea emisiunii „La Măruță”, acesta ar fi primit un salariu lunar de aproximativ 12.000 de euro, sumă care nu era singura lui sursă de venit. La aceasta se adăugau contractele de imagine, precum și participările la evenimente private, pentru care era plătit cu aproximativ 2.000 de euro per apariție.