Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Se schimbă tot ceea ce se știa până acum: Ar putea exista viață pe ‘Luna’ lui Jupiter. NASA a prezentat sonda care ar putea descoperi acest lucru / VIDEO

Publicat

in

Există extratereştri care “se bălăcesc” în apa aflată sub suprafaţa unei luni îngheţate a planetei Jupiter? NASA a prezentat joi o sondă interplanetară care a fost construită pentru a încerca să descopere ceea ce se întâmplă pe satelitul Europa, informează AFP, potrivit Agerpres.

Sonda Clipper, construită cu un buget de 5 miliarde de dolari, va fi lansată în octombrie la bordul unei rachete Falcon Heavy a companiei SpaceX cu destinaţia Europa, una dintre zecile de luni ale lui Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar.

Dispozitivul va călători peste cinci ani în spaţiu şi va trece iniţial pe lângă Marte, dacă totul se va petrece aşa cum este prevăzut, înainte să se plaseze o orbită în jurul lui Jupiter şi Europa în 2031.

“Una dintre întrebările fundamentale pe care NASA vrea să le înţeleagă este aceasta: ‘suntem singuri în cosmos?'”, a declarat Bob Pappalardo, coordonatorul ştiinţific al misiunii.

Dacă dovada unei forme de viaţă va fi descoperită, “ar fi un progres uriaş în înţelegerea gradului în care este răspândită viaţa în Univers”, a adăugat el.

Sonda americană este deocamdată conservată într-o cameră sterilă la Jet Propulsion Laboratory (JPL), un centru deţinut de NASA în California, fiind accesibilă doar angajaţilor care poartă costume de protecţie din cap până în picioare.

Toate măsurile de precauţie au fost luate pentru ca sonda să nu ducă niciun microb terestru pe satelitul Europa.

Odată lansată misiunea sa, Clipper va începe o inspecţie detaliată a acestui satelit al lui Jupiter, ce are o mărime comparabilă cu a Lunii şi pe care oamenii de ştiinţă îl cred acoperit de apă îngheţată.

“Dispunem de instrumente precum camere foto, spectrometre, un magnetometru şi un radar care pot (…) să pătrundă prin gheaţă, să ajungă la apa lichidă şi să revină la suprafaţă pentru a ne spune cât este gheaţa de groasă şi unde se situează apa lichidă”, a adăugat Bob Pappalardo.

Coordonatorii misiunii nu se aşteaptă să găsească “omuleţi verzi” care se bălăcesc acolo: de fapt, ei nu caută neapărat urme ale vieţii, ci doar condiţii favorabile acesteia.

Oamenii de ştiinţă ştiu deja că până şi în climatele extreme de pe Terra, sub calota glaciară, în medii lipsite de lumină, mici forme de viaţă pot să existe.

“Dacă lunile din jurul planetelor îndepărtate de stelele lor pot să găzduiască viaţa, atunci eu cred că numărul posibilităţilor din Sistemul Solar, din Univers, ca viaţa să fie prezentă, creşte considerabil”, a declarat Jordan Evans, şef de proiect în cadrul misiunii Europa Clipper.

100.000 de radiografii toracice

Studierea lunii Europa nu va fi însă uşoară: un puternic câmp de radiaţii înconjoară acest satelit natural al lui Jupiter şi el ar putea avaria instrumentele sondei Clipper, care va primi asupra ei echivalentul a 100.000 de radiografii toracice la fiecare rotaţie efectuată în jurul obiectivului său.

Din cauza distanţei, datele obţinute de sondă vor avea nevoie de 45 de minute pentru a ajunge la centrul de control al misiunii.

Şi în pofida panourilor solare enorme care vor fi desfăşurate odată ce dispozitivul va ajunge în spaţiu, va fi foarte greu ca sonda Clipper să fie menţinută foarte multă vreme în stare de funcţionare, a precizat Jordan Evans.

“Aproape de Pământ, panourile solare ar putea alimenta 20 de case în mod continuu. Dar în apropiere de Jupiter, doar câteva becuri şi aparate mici”, din cauza distanţei mari ce separă uriaşa planetă de Soare, a explicat el.

Misiunea, a cărei planificare a început la sfârşitul anilor 1990, ar trebui să se încheie în jurul anului 2034, când Clipper va fi atins sfârşitul duratei sale de funcţionare utilă.

Ultima etapă din misiunea acestei sonde va fi aceea de a o prăbuşi pe o lună a planetei Jupiter, a declarat Tim Larson, director-adjunct de proiect.

“Când vom fi terminat cu misiunea ştiinţifică, modalitatea de distrugere a sondei va consta în prăbuşirea ei pe un alt corp ceresc din sistemul Jovian ce va fi disponibil pentru acest aparat”, a explicat el.

Pentru moment, NASA prevede să direcţioneze sonda Clipper către Ganymede, cel mai mare satelit natural al planetei Jupiter, a mai spus cercetătorul american.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Sebastian Burduja: Listarea Hidroelectrica pe bursă a fost una dintre cele mai mari din Europa anul trecut şi a patra la nivel global

Publicat

in

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă, vineri, că Hidroelectrica ”rămâne perla energiei româneşti”, iar prin investiţiile pregătite compania va asigura în continuare stabilitatea sistemului naţional.

”Astăzi marcăm un moment important pentru sistemul energetic din România, pentru piaţa de energie şi cea de capital: Hidroelectrica împlineşte un an de la listarea sa pe Bursa de Valori Bucureşti! Listarea Hidroelectrica pe bursă a fost una dintre cele mai mari din Europa anul trecut şi a patra la nivel global. În prima zi de tranzacţionare, acţiunile companiei au fost incluse în cei mai importanţi indici bursieri, ceea ce înseamnă că au devenit imediat relevante şi atractive pentru investitori”, a scris, vineri, pe Facebook, Sebastian Burduja,

Ministrul Energiei apreciază că ”aceasta a fost o oportunitate excelentă şi pentru investitorii individuali, românii care investesc pe piaţa de capital în număr tot mai mare, stimulaţi şi de iniţiativa mea legislativă de acum câţiva ani”.

”Procesul de listare finalizat în actualul mandat este rezultatul unui efort cumulat de ani, iar meritul pentru această realizare revine şi foştilor miniştri, care au pus bazele şi au pregătit compania pentru acest pas important. Hidroelectrica rămâne perla energiei româneşti şi sunt convins că, prin investiţiile pregătite în noi hidrocentrale şi în lucrările de retehnologizare, această companie va asigura în continuare stabilitatea sistemului energetic naţional şi va produce pentru români energie verde la un preţ corect”, a mai transmis ministrul.

Potrivit acestuia, lucrările de retehnologizare vizează modernizarea infrastructurii existente, îmbunătăţirea eficienţei şi reducerea pierderilor, asigurând astfel o furnizare constantă şi fiabilă de energie.

”Aceste investiţii nu doar că protejează mediul, dar şi ajută la menţinerea unor preţuri accesibile pentru consumatori casnici şi cei din mediul economic. Felicitări echipei Hidroelectrica pentru realizările de până acum şi mult succes în continuare”, a mai afirmat Sebastian Burduja.

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din ţară, marchează un an de la listarea sa la Bursa de Valori Bucureşti, în iulie 2023 sub simbolul bursier H20, în urma încheierii cu succes a celui mai mare IPO realizat vreodată la bursă, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

În tot acest timp, acţiunea Hidroelectrica este cea mai tranzacţionată acţiune la bursă.

Investitorii au realizat peste 213.000 de tranzacţii cu peste 43 milioane de acţiuni Hidroelectrica, în valoare de peste 5 miliarde de lei. În decursul primului an la bursă, randamentul de preţ al acţiunii H2O a fost de 24%, în timp ce randamentul total, ce include dividendele, a fost de 37%. Hidroelectrica este cea mai mare companie românească în funcţie de capitalizare, care, la finalul zilei de 11 iulie 2024 era de 57,89 miliarde de lei.

Citeste mai mult

NATIONAL

De unde sare iepurele la prezidențiale?

Publicat

in

Blocurile politice dominante care formează alianța de guvernare, PSD și PNL, nu se grăbesc cu desemnarea candidatului la prezidențiale.

„Seceta” politică a fost întreruptă de câteva candidaturi „pe persoană fizică” și intrarea în cursa prezidențială a unor concurenți din opoziția care își pansează rănile după rezultatele sub așteptări la alegerile locale.

În contextul războiului ruso-ucrainean, alegerile prezidențiale din România vor beneficia de o atenție sporită în cancelariile din Est și Vest: România e cap de pod NATO și SUA în Europa de Est și în regiunea Mării Negre.

Dilema roșie

Ultima oară când PSD a câștigat funcția de Președinte al țării, România nici măcar nu se afla în NATO și UE, iar românii au avut de ales între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor.

Apoi, timp de 20 de ani, PSD a trăit același „film”: candidatul PSD a intrat fără emoții în finala prezidențială, unde a fost „măturat” de valul anti-PSD format de electoratul de dreapta.

Acum, PSD trebuie să-și desemneze un nou candidat și tradiția în partid a fost ca președintele formațiunii să fie automat și candidat la Cotroceni. Alegerea naturală a PSD-iștilor ar trebui să fie Marcel Ciolacu. Cel puțin momentan, nimeni altcineva din PSD nu și-a manifestat dorința de a candida.

Rămâne de văzut dacă Ciolacu, aflat în fruntea Guvernului, va accepta să candideze. În joc pentru el sunt atât funcția de președinte PSD cât și cea de premier, pentru că în cazul unui eșec la prezidențiale, ambele îi vor deveni aproape imposibil de păstrat. Stau exemplu Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta, Viorica Dăncilă, care după ce au pierdut cursa pentru Cotroceni au pierdut și puterea în PSD.

Nu este exclus ca liderul PSD să nu aibă însă de ales și filialele partidului să-l „oblige” să candideze. Cel puțin momentan, o alternativă în partid nu există.

Geoană – electronul liber

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a înregistrat la OSIM marca „Mircea Geoană 2024 președinte”. Au trecut 15 ani de când Geoană a pierdut alegerile prezidențiale din postura de candidat PSD, iar fosta etichetă de „prostănac” pe care i-a aplicat-o Ion Iliescu, precum și scandalurile care au culminat cu excluderea sa din PSD au rămas undeva în trecut. Geoană joacă acum cartea „independentului” care provine din structura de conducere a celei mai puternice alianțe militare de pe planetă și care are, cel puțin teoretic, o carte de vizită pentru a candida la funcția de președinte.

Geoană nu și-a anunțat însă oficial intrarea în cursa pentru Cotroceni. Singurul partid care și-a anunțat momentan susținerea pentru Geoană este o formațiune cvasinecunoscută, Partidul România în Acţiune. Căreia i se adaugă o „mișcare civică cu sens politic”, așa cum a descris-o Geoană, Mișcarea România Renaște.

Secretarul general adjunct al NATO a exclus posibilitatea de a se înscrie în PSD sau în oricare alt partid politic. El a explicat că este „anul independenților” așa că nu se va înregimenta politic pentru a obține sprijin în campanie.

Pare greu de crezut că Geoană ar putea fi candidatul PSD

O dreaptă plină de surprize

Traian Băsescu și Klaus Iohannis au condus România, de la Cotroceni, în urma unor piruete politice de mare efect, dirijate de liberali.

În 2004, candidatul PNL la prezidențiale, Theodor Stolojan, s-a retras din cursă pe ultima sută de metri (unii ar spune chiar că „a fost retras”) invocând probleme grave de sănătate, astfel că Traian Băsescu a devenit candidatul unic al dreptei și l-a învins pe candidatul PSD Adrian Năstase.

În 2014, candidatul PNL la prezidențiale, Crin Antonescu, a demisionat de la șefia partidului în urma rezultatului slab înregistrat de partid la alegerile europarlamentare, la timp pentru ca PNL să-l desemneze candidat pe primarul Sibiului la acea vreme, Klaus Iohannis.

Orice este posibil în tabăra liberală, obișnuită cu surprizele la prezidențiale. Momentan, PNL pare să-și dorească să meargă spre Cotroceni cu Nicolae Ciucă, președintele formațiunii. Fostul general are mai degrabă o imagine de „tehnocrat” decât de om politic, precum și de „protejat” al lui Klaus Iohannis, pe care l-a însoțit la summitul NATO de la Washington, un loc de unde politicienilor care vizează funcții înalte le place să pozeze pentru electorat.

Cum Ciucă nu a respins o candidatură la prezidențiale, ba chiar a insistat pe ideea că își va asuma candidatura dacă i-o va cere partidul, numele său este momentan prima opțiune a PNL. Rămâne de văzut dacă liberalii vor juca previzibil sau dacă „au în mânecă” un candidat surpriză și vor produce o nouă piruetă politică pentru Cotroceni.

Opoziția, în reanimare

Alegerile locale au turnat plumb în ghetele partidelor de opoziție.

USR și-a schimbat conducerea și a numit-o candidat la prezidențiale pe Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung Muscel. Raportat la mărimea partidului care o susține, ar fi o surpriză ca Lasconi să reușească să intre în finala prezidențială fără ajutoare suplimentare de la alte partide. Experiența de 20 de ani de jurnalist la ProTv ar putea să-i ofere un avantaj în fața celorlalți candidați. Până atunci, Lasconi trebuie să se transforme dintr-un primar local lîntr-un politician cu notorietate națională. Faptul că USR se află abia la a doua campanie prezidențială nu o ajută, la fel cum nu o ajută nici faptul că nu are o „armată” de primari în spate.

Ludovic Orban s-a înscris și el pe lista potențialilor candidați la prezidențiale din partea Forța Dreptei. Dacă PNL ar ieși de la guvernare, Forța Dreptei ar fi dispusă să negocieze cu PNL un candidat comun la prezidențiale.

AUR l-a desemnat pe George Simion candidatul partidului la Cotroceni. El se „luptă” pentru același electorat cu președintele SOS România, Diana Șoșoacă, care și-a anunțat și ea candidatura la prezidențiale după ce a reușit să intre în Parlamentul European. Pentru moment, forțele „suveraniste” și „patriotice” sunt dezbinate și nu dau semne că ar avea de gând să se alieze. Cum nici împreună nu au o garanție că pot produce o surpriză la prezidențiale, separat le va fi și mai greu.

Pe persoană fizică

Fostul ministru PSD al Justiției, Ana Birchall, și-a anunțat și ea candidatura independentă la prezidențiale, în timp ce surse din anturajul fostului ministru de externe Cristian Diaconescu au declarat pentru stiripesurse.ro că acesta ia în calcul să candideze la prezidențiale și ar fi început deja să formeze o echipă care lucrează la o platformă pentru candidatură.

Cozmin Gușă, fost consultant politic, a anunțat și el că a primit o scrisoare de susținere din partea lui Donald Trump pentru o candidatură „independentă” la alegerile prezidențiale. O candidatură la Cotroceni a lui Gușă necesită însă un strop de rezervă: Gușă a anunțat la locale că a acceptat să candideze din partea AUR la Primăria Capitalei, pentru ca în mai puțin de 24 de ore să fie contrazis de AUR.

Și-a mai anunțat candidatura la prezidențiale avocatul Aurelian Pavelescu, din partea PNȚCD, sub sloganul „Un preşedinte pentru cei care n-au avut un preşedinte”.

Există și o serie de posibile candidaturi „exotice” vehiculate în cercurile politice: fosta șefă DNA Laura Codruța Kovesi, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu,precum și fostul șef SRI Eduard Hellvig.

Alegerile prezidențiale se vor desfășura pe 24 noiembrie (primul tur) și 8 decembrie (al doilea tur).

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend