Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Scrimerul Alexandru Sîrb a cucerit titlul de campion al României la floretă masculin

Publicat

in

Scrimerul român Alexandru Sîrb a cucerit sâmbătă titlul de campion naţional al seniorilor la floretă masculin, proba individuală.

Alexandru Sîrb, scrimer legitimat la CSA Steaua Bucureşti, l-a învins pe Benjamin Bodo, de la CSU Poli Timişoara, în finala probei individuale masculine de floretă a Campionatelor Naţionale de Floretă pentru seniori, de la Bucureşti. Sîrb s-a impus cu scorul de 15-4 şi a cucerit astfel primul său titlu naţional la seniori, după cele câştigate la tineret, în 2023, şi la juniori, în 2021, scrie news.ro.

Medaliaţii cu bronz ai concursului disputat în Sala de Scrimă „Ana Pascu” au fost Darius Malekshahian (ACS Floreta Timişoara) şi Tom Gombos (CSU Poli Timişoara).

Loading

NATIONAL

Cod galben de ceață și ghețuș în nouă județe din țară

Publicat

in

Meteorologii au emis avertizări Cod galben de ceață și ghețuș valabile marți dimineața în nouă județe din țară.

Potrivit ANM, sunt vizate de avertizări zeci de localități din județele Suceava, Brașov, Mureș, Harghita, Sibiu, Maramureș, Cluj, Sălaj și Satu Mare.

În aceste zone se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri, ce va favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului sau chiciurei.

Avertizările sunt în vigoare până la ora 9.00.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Biroul pentru carteluri al Germaniei a aprobat înfiinţarea unei companii mixte a companiilor Rheinmetall şi Leonardo

Publicat

in

Biroul pentru carteluri al Germaniei a aprobat luni înfiinţarea unei companii mixte a companiei germane Rheinmetall şi a companiei italiene Leonardo, a anunţat luni autoritatea de reglementare, într-un comunicat citat de Reuters citat de news.ro

„Rheinmetall şi Leonardo sunt, fără îndoială, două companii importante de apărare. Cu toate acestea, înfiinţarea societăţii mixte nu a dat naştere niciunei probleme de concurenţă şi ar putea fi eliminate rapid”, a declarat preşedintele biroului, Andreas Mundt.

Leonardo şi Rheinmetall au anunţat compania mixtă în octombrie anul trecut, pentru dezvoltarea şi fabricarea vehiculelor militare de luptă, într-un pas cheie pentru consolidarea sectorului european de apărare.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

ONU afirmă că 915 camioane cu ajutoare au intrat luni în Gaza. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, descrie situaţia umanitară drept `catastrofală`

Publicat

in

Biroul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a declarat că 915 camioane cu ajutoare au intrat luni în Fâşia Gaza, a doua zi de încetare a focului între Israel şi militanţii palestinieni Hamas după 15 luni de război, relatează Reuters. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a descris situaţia umanitară drept „catastrofală”, relatează news.ro

OCHA a citat informaţii din partea Israelului şi a garanţilor încetării focului, SUA, Qatar şi Egipt.

Duminică, ONU a declarat că aproximativ 630 de camioane cu ajutoare au intrat în enclava palestiniană, dintre care cel puţin 300 s-au îndreptat spre nord, unde experţii au avertizat că se prefigurează o foamete.

600 de camioane cu ajutoare trebuie să poată intra în Gaza în fiecare zi din cele şase săptămâni iniţiale de încetare a focului, inclusiv 50 care transportă combustibil. Jumătate din cele 600 de camioane cu ajutoare ar urma să fie livrate în nordul Gazei.

Datele furnizate de agenţia palestiniană de ajutor umanitar a ONU, UNRWA, arată că 2 892 de camioane cu ajutoare au intrat în Gaza în decembrie.

Ajutoarele sunt lăsate pe partea Gaza a frontierei, de unde sunt preluate de ONU şi distribuite, însă bandele şi jefuitorii au îngreunat acest lucru. Datele OCHA arată că 2 230 de camioane cu ajutoare – în medie 72 pe zi – au fost ridicate în decembrie, în timp ce între 1 şi 5 ianuarie a fost o medie zilnică de 51. Israelul a devastat o mare parte din Gaza, iar populaţia de 2,3 milioane de persoane de dinainte de război a fost strămutată de mai multe ori.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a descris situaţia umanitară drept „catastrofală”.

Luni, Guterres a declarat Consiliului de Securitate al ONU că ONU se confruntă încă cu „obstacole, provocări şi constrângeri semnificative”.

El a declarat că ONU, grupurile de ajutor şi sectorul privat au nevoie de acces rapid, sigur şi fără obstacole.

„Vizele, permisele şi alte condiţii favorabile trebuie să fie puse în aplicare rapid pentru a permite un val de ajutor extrem de necesar”, a declarat el în faţa celor 15 membri ai Consiliului. „Avem nevoie de echipamentul tehnic, de protecţie şi de comunicaţii necesar”.

Guterres a declarat că părţile – Israel şi Hamas – trebuie să se coordoneze cu ONU în timp util şi în mod eficient, astfel încât aceasta să îşi poată desfăşura activitatea umanitară. „Acest lucru include, de asemenea, restabilirea ordinii publice şi a siguranţei pentru a preveni jefuirea de provizii umanitare”, a adăugat el.

El a îndemnat ţările să primească persoanele care au nevoie de tratament medical, să permită intrarea în Gaza a unui număr suficient de provizii comerciale şi să elimine muniţiile explozive.

Israelul afirmă că Hamas a ucis aproximativ 1 200 de persoane în atacul din 7 octombrie 2023 care a declanşat războiul, iar Ministerul Sănătăţii din Gaza afirmă că peste 47 000 de palestinieni au fost ucişi în conflict.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Trei crize economice care au îngenuncheat România și au lăsat urme adânci: Momentele în care românii au suferit cel mai mult

Publicat

in

România a traversat, de-a lungul ultimelor nouă decenii și jumătate, trei mari crize economice care au lăsat urme adânci în societate. Aceste perioade dezastruoase au fost caracterizate de șomaj masiv, sărăcie extremă, foamete și lipsa perspectivelor pentru populație.

România, comparativ cu statele vest-europene, a fost și continuă să fie una dintre țările mai puțin dezvoltate economic. Deși decalajul față de Occident s-a redus față de începutul anilor ’90, momentele de criză economică au afectat profund țara noastră, având consecințe care se resimt și în prezent.

Marea Criză Economică din anii ’30: Șomaj și sinucideri pe bandă rulantă

Cel mai mare dezastru economic din istoria României a avut loc în perioada interbelică, în urma crizei economice globale declanșate de prăbușirea bursei de pe Wall Street, pe 24 octombrie 1929, cunoscută drept „Joia Neagră”. România a fost afectată începând cu anul 1930, când economia națională a început să resimtă puternic impactul recesiunii mondiale, scrie adevărul.ro.

Țăranii români, care reprezentau peste 78% din populație, s-au trezit falimentați, neputând face față datoriilor acumulate la bănci în urma împroprietăririi de după Primul Război Mondial. Prețurile produselor agricole s-au prăbușit, iar exporturile de grâu și petrol au scăzut cu mai mult de jumătate.

„Agricultura nu se mai face azi numai cu oasele. Trebuie să ne grăbim şi noi ca să nu ne dea cumpăna lumii peste cap. Credit, organizare şi educaţie sunt Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh al agriculturii române“, preciza Ion Mihalache, ministrul Agriculturii la acea vreme, în manifestul „O Scrisoare către plugari”.

Impactul social al crizei a fost devastator: peste 300.000 de oameni au rămas fără locuri de muncă, iar 500 de fabrici s-au închis. Nivelul șomajului și falimentelor a atins cote dramatice, iar sinuciderile în rândul patronilor și angajaților rămași fără venituri au devenit tot mai frecvente.

„România numără foarte mulţi şomeri, dar nu s-a gândit nimeni până acum să încerce o statistică. Ne putem face totuşi o idee destul de documentată trecând prin faţa Azilului de noapte, prin piaţa Halelor Centrale sau prin grădinile publice. Sunt colţuri din Cişmigiu, care par animate de cadavre automate; sediul şomerilor, locul lor de întâlnire şi consolare reciprocă, în aşteptarea timpurilor mai bune”, relata revista „Realitatea ilustrată” din 1930.

Criza alimentară și înfometarea sistematică din anii ’80

Anii ’80 au fost una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă a României, marcând vârful crizei economice din perioada comunistă. Regimul Ceaușescu a prioritizat achitarea datoriei externe de 11 miliarde de dolari, ceea ce a dus la raționalizarea drastică a alimentelor și a energiei.

„În ansamblu, România devenea tot mai dependentă de materiile prime sovietice și tot mai expusă criticilor URSS pentru apelul la credite. În 1982, Ceaușescu a cerut și curent electric suplimentar. Partea sovietică a răspuns că nu poate livra nici cantitățile convenite anterior decât pe timpul nopții, sâmbăta și duminica.(….) Pentru cele 5 milioane de tone de țiței sovietic, Ceaușescu s-a angajat să plătească jumătate în dolari, jumătate în produse. Era criticat acum și pentru soluția construcției primei centrale atomoelectrice în parteneriat cu Canada, cu mari cheltuieli de valută. „Câtă anume? Numai dvs știți!”, i-a reproșat Gromîko. „Nu am cheltuit aproape nimic!”, a mințit Ceaușescu”, preciza Lavinia Betea în „Ceaușescu și epoca sa”.

În urma deciziei de plată accelerată a datoriei externe, Ceaușescu a instituit „Programul de alimentare științifică a populației”, reducând drastic cantitatea de alimente accesibilă populației.

„Reieșea că în condițiile bioclimatice ale României, un adult are nevoie de un consum zilnic de 2800 de calorii. Statisticile alcătuite după raportări fictive ale realizărilor de plan arătau că românul mânca prea mult, depășind 3300 de calorii zilnic. (…) Bomboana pe colivă a pus-o, în vara lui 1984, intrarea în vigoare a „Programului de alimentare științifică a populației”, adoptat de MAN”, adăuga Lavinia Betea.

În acea perioadă, magazinele erau goale, iar oamenii stăteau la cozi interminabile pentru alimente raționalizate.

„Este mare vânzoleală pentru pâine. Nu am apucat niciodată vremuri ca şi pâinea să fie în cantităţi aşa de puţine. Mai avem probleme cu detergenţii, săpunul şi multe altele”, relata Karolina Kovács din Mureș într-o scrisoare particulară.

Anii ’90 – „Deceniul pierdut” și colapsul economic post-comunist

După Revoluția din 1989, România a intrat într-o nouă criză economică profundă, marcată de prăbușirea industriei comuniste, privatizări defectuoase și un nivel ridicat de șomaj. Economia țării a pierdut un sfert din valoarea sa, iar PIB-ul per capita a scăzut la 39% din media UE.

În anul 1999, șomajul a atins un vârf istoric, cu peste 1.130.000 de persoane fără loc de muncă. Mulți români s-au văzut nevoiți să plece la muncă în străinătate pentru a supraviețui, iar bișnița și afacerile de supraviețuire au devenit o practică obișnuită.

„Ne îmbrăcam de la second hand. Aia era salvarea. Tata lucrase la Electocontact, s-a închis, mama era la Textila, care a mai trăit și după. O vreme am trăit dintr-un salariu. Eram patru în casă. În cartier era sărăcie cruntă. Tata a plecat la muncă în Israel și a fost bine. Ne-am tras cablu la tv.”, povestește Mihai, un botoșănean de 43 de ani.

Marius, un alt botoșănean, își amintește și el de dificultățile acelor ani:

„Făceam schimb de papuci cu fratele mai mare. Tata făcea bișniță cu lucruri aduse din Polonia, mama a rămas cu noi. Noi nu simțeam foarte tare că eram copii, ne jucam în cartier. Dar mă uitam la părinți. Stăteau seara și le vedeam disperarea pe față.”

În ciuda acestor perioade dificile, România a reușit să se redreseze treptat după aderarea la Uniunea Europeană, iar plecarea masivă a românilor la muncă în străinătate a contribuit la stabilizarea economică. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă țara va reuși să depășească definitiv traumele economice ale trecutului.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Donald Trump stabilește un nou record: cel mai lung discurs inaugural

Publicat

in

Donald Trump a întrat astăzi în istorie și prin lungimea discursului său inaugural. A rostit 2.900 de cuvinte în aproximativ 30 de minute, cel mai lung discurs din era televizată a inaugurărilor prezidențiale americane, relatează mediafax.

Discursul inaugural al lui Donald Trump a durat puțin sub o jumătate de oră, totalizând 2.900 de cuvinte.

Rolul discursurilor, dacă se pot numi așa, este actualizat de Axios.

În 2017, discursul său a durat 16 minute și a fost al treilea cel mai scurt din istoria „televizată” a SUA.

Cu 1.433 de cuvinte, fusese mai lung decât discursurile lui Jimmy Carter (1977) și John F. Kennedy (1961).

Cu cel de astăzi, Trump ia depășit pe Reagan (2.600, 1985; 2.500, 1981), Biden (2.500, 2021), Obama (2.400, 2009; 2.100, 2013), Bush Sr (2.300, 1982), Clinton (2.300, 1982), 1997; 1.600, 1993) și Bush (2.100, 2005; 1.900, 2001).

Cu toate acestea, înainte ca inaugurările să fie televizate, existau variații mult mai extreme în ceea ce privește durata discursurilor. Al doilea discurs inaugural al lui George Washington a avut doar 135 de cuvinte, urmat de cel al lui Franklin D. Roosevelt din 1945, cu 559 de cuvinte. Pe de altă parte, în 1841, William Henry Harrison, cel de-al nouălea președinte al Statelor Unite și cel cu cel mai scurt mandat, a rostit peste 8.400 de cuvinte, cu doar o lună înainte de a muri de pneumonie.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Senatul SUA îi face lui Trump un prim cadou în ziua învestirii: Marco Rubio a fost confirmat în unanimitate în funcţia de secretar de stat

Publicat

in

Senatul Statelor Unite l-a confirmat luni în unanimitate pe senatorul republican Marco Rubio, un critic acerb al Chinei şi un susţinător ferm al Israelului, în funcţia de secretar de stat al preşedintelui Donald Trump. El va reprezenta acum diplomaţia de la Washington, luându-i locul lui Antony Blinken, secretarul de stat din fosta administraţie democrată, relatează news.ro

Senatul l-a susţinut pe Rubio cu 99 de voturi, la câteva zile după ce acesta, membru de lungă durată al comisiilor pentru relaţii externe şi informaţii din Senat, a trecut cu bine de audierea sa de confirmare, desfăşurată într-o atmosferă prietenoasă.

Rubio devine astfel primul dintre oficialii nominalizaţi de Trump care este confirmat de Senat, la doar câteva ore după ce preşedintele a depus jurământul pentru un al doilea mandat la Casa Albă.

Săptămâna aceasta sunt aşteptate şi alte voturi privind persoanele nominalizate de Trump pentru a doua sa administraţie.

Marco Rubio, în vârstă de 53 de ani, este un critic dur al Chinei şi un susţinător al Israelului. Fiu al unor imigranţi din Cuba, el a militat, de asemenea, pentru măsuri dure împotriva insulei conduse de comunişti şi a aliaţilor acestora, în special a guvernului preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro.

În timpul audierii sale de confirmare, el a avertizat că SUA trebuie să schimbe direcţia pentru a evita să devină şi mai dependente de China şi a promis o politică externă robustă axată pe interesele americane.

Rubio a declarat, de asemenea, că ar trebui să fie politica SUA că războiul din Ucraina trebuie să se încheie. El a spus că a ajunge la un acord pentru oprirea luptelor ar implica concesii atât din partea Moscovei, cât şi a Kievului şi a sugerat că Ucraina ar trebui să renunţe la obiectivul său de a recâştiga toate teritoriile pe care Rusia le-a luat în ultimul deceniu.

Rubio este prima persoană de origine hispanică care ocupă funcţia de cel mai înalt diplomat al ţării.

Trump a început să îşi anunţe selecţiile pentru posturile din cabinet aproape imediat ce a câştigat al doilea mandat de preşedinte, pe 5 noiembrie. Susţinătorii săi au cerut cu insistenţă ca Senatul să confirme cât mai rapid toate candidaturile sale, însă unele dintre acestea au fost puse sub semnul întrebării din cauza experienţeo şi calificărilor lor chiar şi de membri ai propriului partid republican.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

În Trend