România nu riscă momentan sancțiuni din partea Comisiei Europene în problema prețurilor la energie. România a primit de la Comisie Europeană o scrisoare de punere în întârziere prin care i se cerea să elimine unele măsuri de limitare a prețurilor la energie. Adresa nu reprezintă o condamnare sau sancţiune ci un apel de clarificare şi ajustare a legislaţiei naţionale, transmit reprezentanţii Ministerului Energiei.

“Procedura de infringement demarată de Comisia Europeană este într-o etapă incipientă, în care România a primit o scrisoare de punere în întârziere. Aceasta nu reprezintă o condamnare sau sancţiune, ci un apel la clarificare şi ajustare a legislaţiei naţionale pentru a fi conformă cu normele Uniunii Europene. România are două luni pentru a răspunde şi a furniza informaţii suplimentare sau pentru a propune soluţii care să corecteze problemele identificate. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, urmat eventual de sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Procedura poate dura luni sau chiar ani, oferind astfel timp pentru a discuta şi implementa soluţii”, explică reprezentanţii ministerului într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, Ministerul Energiei are un dialog deschis cu Comisia Europeană şi este pregătit să colaboreze pentru a ajunge la o soluţie care să respecte directivele europene, dar şi să protejeze interesele cetăţenilor români, un argument esenţial fiind acela că măsurile luate de România au avut ca scop protejarea populaţiei şi asigurarea securităţii energetice într-un context dificil, generat de criza energetică europeană.

“Măsurile au fost aplicate pentru a preveni creşterea extremă a preţurilor la energie pentru consumatori, în special pentru gospodării şi instituţii publice esenţiale, şi pentru a menţine stabilitatea pieţei energetice interne. România a adoptat aceste măsuri ca un răspuns temporar pentru a gestiona impactul creşterii volatilităţii preţurilor la energie pe pieţele internaţionale şi pentru a asigura accesul la energie la preţuri accesibile pentru cetăţeni şi companii”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, România a luat act de solicitările Comisiei Europene în ceea ce priveşte cadrul legislativ actual aferent sistemului energetic românesc. Schema de compensare şi plafonare va rămâne în vigoare în forma actuală, aşa cum prevede legea, cel puţin până la 1 aprilie 2025, iar pentru perioada următoare, România se va consulta îndeaproape inclusiv cu specialiştii Comisiei Europene, astfel încât să poată fi asigurat un preţ cât mai accesibil şi competitiv la energie electrică şi gaze naturale pentru toţi românii şi mediul de afaceri.

“România colaborează cu Comisia Europeană pentru a găsi soluţii şi trebuie subliniat faptul că măsurile naţionale adoptate până acum au avut ca principal scop protejarea cetăţenilor şi a securităţii energetice naţionale într-un context de criză. Mesajul nostru este clar: dialog deschis şi adaptare la contextul european, dar şi de responsabilitate faţă de cetăţeni, în această iarnă, preţurile în facturi rămân plafonate. România va ridica în cadrul reuniunii Consiliului Energie din 15 octombrie problemele structurale de infrastructură care contribuie direct la creşterea preţurilor la energie în Europa de Sud-Est. Congestiile transfrontaliere şi capacitatea limitată de interconectare împiedică pieţele din regiune să beneficieze de stabilitatea preţurilor observată în alte părţi ale Uniunii Europene”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat.

Reprezentanţii ministerului reiterează că măsurile adoptate au fost gândite ca o reacţie de urgenţă într-un context excepţional. România a acţionat conform unor mecanisme permise de legislaţia europeană în cazuri de criză, cum ar fi Regulamentul UE privind intervenţiile de urgenţă pe piaţa energiei electrice (Regulamentul 2022/1854), care permite statelor membre să intervină pentru a proteja cetăţenii în faţa preţurilor ridicate (“într-adevăr unele dispoziţii din regulament au expirat deja anul trecut”).

“Pe măsură ce situaţia energetică se stabilizează, România va evalua şi ajusta măsurile astfel încât să respecte mai bine normele UE, dar fără a compromite protecţia populaţiei şi stabilitatea pieţei interne. Comisia consideră că măsurile implementate de România ar putea contraveni legislaţiei UE privind piaţa internă de energie electrică (Directiva 2019/944 şi Regulamentul 2019/943). Pentru a emite un aviz motivat sau a continua procedurile, Comisia trebuie să înţeleagă pe deplin toate implicaţiile acestor măsuri şi efectele reale asupra pieţei interne şi concurenţei, inclusiv în ceea ce priveşte traderii şi furnizorii de energie. Solicitarea de informaţii suplimentare reflectă dorinţa Comisiei de a clarifica toate detaliile înainte de a lua măsuri suplimentare în cadrul procedurii de infringement”, precizează aceştia.

Comisia Europeană a decis joi să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru limitarea libertăţii participanţilor la piaţă de a-şi stabili preţurile angro ale energiei electrice şi gazelor, precum şi a exporturilor de gaze, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Mai precis, România a introdus măsuri naţionale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depăşesc un anumit prag de preţ la un fond pentru tranziţia energetică şi obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producţia lor la preţuri fixe anumitor clienţi. Aceste măsuri naţionale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 şi cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piaţa internă de energie electrică, precum şi cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică şi de gaze de a-şi stabili preţurile angro în România. Prin urmare, Comisia consideră că aceste măsuri restricţionează principiile fundamentale ale formării libere a preţurilor şi comerţului transfrontalier liber pe pieţele angro de energie electrică şi gaze.

Bombardamente masive au fost anunțate asupra orașelor Sanaa și Hodeidah din Yemen, a anunțat vineri postul de televiziune Al Masirah TV, principala televiziune de știri condusă de mișcarea Houthi, relatează Al Arabiya.

Nu au fost furnizate  detalii suplimentare cu privire la sursa acestor lovituri. Canalul 12 israelian susține că sunt atacuri coordonate de SUA și Marea Britanie.

Se zvonește că lovit a fost chiar buncărul liderului din gruparea Ansarullah, Abdul-Malik Al-Houthi.

Marea Britanie, SUA sau reprezentanții statului Yemen nu au comentat până la publicarea acestei știri atacul.

Militanții Houthi aliniați Iranului au lansat atacuri asupra transportului maritim internațional în apropiere de Yemen încă din noiembrie anul trecut, în solidaritate cu palestinienii în războiul Israelului cu Hamas, scrie Reuters.

Atacurile Houthi au atras atacuri de represalii ale SUA și Marii Britanii și au perturbat comerțul global, deoarece proprietarii de nave redirecționează navele departe de Marea Roșie și Canalul Suez pentru a naviga pe ruta mai lungă în jurul vârfului sudic al Africii.

#BREAKING – #Yemen: Continuous air strikes on Sanaa now, and confirmed news about targeting Ansarullah’s leader Abdul-Malik Al-Houthi’s bunker. pic.twitter.com/cQAuEuyJxZ

— AsgardIntel (@AsgardIntel) October 4, 2024

Attaque américano-britannique contre Sanaa au Yémen pic.twitter.com/LramX9evpU

— jfgino (@jfgino) October 4, 2024

#BREAKING #USA #Yemen U.S. and British aviation conducted airstrikes on Houthi positions in the Yemeni capital of Sana’a and in Hodeidah on the Red Sea. — RIA Novosti pic.twitter.com/wqR1XCP0zI

— The National Independent (@NationalIndNews) October 4, 2024

Uraganul Kirk, care s-a intensificat în noaptea de joi spre vineri atingând categoria a 4-a (dintr-un maxim de 5) pe scara Saffir-Simpson, avansează în apele Oceanului Atlantic de Nord, însoţit de vânturi cu viteze maxime de 230 km/h, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Centrul Naţional pentru Uragane (NHC) din Statele Unite a precizat, în buletinul său informativ de vineri dimineaţă, că uraganul Kirk se află la o distanţă de 1.630 km est-nord-est de nordul Insulelor Leeward şi la 2.665 km sud-vest de Insulele Azore, în largul Portugaliei şi, prin urmare, nu reprezintă o ameninţare pentru zonele populate.

Kirk se deplasează în direcţie nord-vestică, avansând cu o viteză de 17 km/h şi este probabil ca în weekend să înainteze spre nord şi nord-nord-est, cu o viteză mai mare, deasupra apelor deschise.

Uraganul generează valuri mari de furtună, care ar putea atinge coasta de est a Statelor Unite până duminică, au avertizat meteorologii NHC.

Între timp, furtuna tropicală Leslie a crescut uşor în intensitate în cursul nopţii de joi spre vineri. Vineri dimineaţă, furtuna se deplasa peste apele deschise ale Atlanticului de Nord, însoţită de vânturi susţinute cu viteze maxime de 95 km/h.

Leslie se afla la 1.040 km vest-sud-vest de extremitatea sudică a arhipelagului Capul Verde (în largul coastei de nord-vest a Africii) şi se deplasa spre vest cu 9 km/h.

Potrivit previziunilor NHC, furtuna Leslie ar putea deveni uragan sâmbătă.

Potrivit Agenţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) din Statele Unite, sezonul uraganelor din Atlantic, care a început oficial la 1 iunie, ar putea prezenta o activitate “peste medie”, cu opt până la 13 uragane, dintre care între patru şi şapte ar putea fi uragane majore.

De la începutul acestui sezon al uraganelor din Atlantic s-au format şapte astfel de fenomene meteorologice: Beryl, Debby, Ernesto, Francine, Helene, Isaac şi Kirk.

O grupare specializată în traficul de droguri a fost destructurată în Bucureşti, de către poliţilti şi procurii DIICOT. Operaţiunile se derulau în casa liderului, în Sectorul 1, care asigura şi proviziile. Şapte persoane au fost reţinute.

”La data de 04.10.2024, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus reţinerea a 7 inculpaţi, cu vârste cuprinse între 24 şi 48 de ani, cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de mare risc şi efectuare, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. În sarcina unuia dintre inculpaţi s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de punerea la dispoziţie a imobilului pentru consumul fără drept de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, în formă continuată”, a transmis, vineri, DIICOT.

Gruparea activa ]n Sectorul 1

Sursa citată a precizat că, începând cu luna aprilie 2024, o grupare specializată în traficul de droguri s-a constituit pe raza Sectorului 1 din municipiul Bucureşti.

”Activitatea grupării de criminalitate organizată s-a desfăşurat preponderent în imobilul deţinut de lider, unde erau depozitate şi vândute către consumatori substanţele interzise, acesta ocupându-se şi de gestionarea banilor încasaţi de către inculpaţii care realizau tranzacţiile. Doi dintre membrii grupării efectuau controale corporale asupra clienţilor pentru a descoperi eventuale mijloace tehnice de înregistrare, liderul punându-le totodată la dispoziţie locuinţa sa pentru consumul fără drept de substante susceptibile de a avea efecte psihoactive (N-ethylnorpentedrone şi 2 MMC) şi droguri de mare risc ( α-PiHP )”, a mai transmis sursa citată.

Potrivit procurorilor, de asemenea, liderul se ocupa de aprovizionarea locaţiei cu substanţe interzise şi cu cafeină, folosită la prepararea dozelor de substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, dar şi de achizitionarea pliculeţelor din plastic tip zip – lock în care erau ambalate substanţele.

”Din materialul probator administrat a reieşit că în intervalul aprilie-octombrie 2024 inculpaţii, au comercializat în mod repetat astfel de substanţele interzise, cu suma de 10 lei pentru un plic. Pe parcursul percheziţiilor domiciliare efectuate au fost identificate şi ridicate 3 pachete ambalate în folie de plastic conţinând peste 2,5 kilograme substanţă psihoactivă N-ethylnorpentedrone pură, alte aproximativ 1,5 kilograme de substanţă psihoactivă în amestec cu cofeină, 31 de pungi conţinând cafeină, 202 pipe din sticlă destinate consumului de substanţe interzise, peste 4.500 punguţe tip zip-lock, sumele de aproximativ 32.000 euro şi 40.000 lei provenite din vânzarea drogurilor de mare risc şi a substanţelor psihoactive, un pistol airsoft şi o macetă, precum şi alte mijloace de probă”, au mai transmis procurorii.

O mare parte a substanţelor interzise a fost descoperită în podul imobilului, sub duşumea şi într-un coş de fum dezafectat.

Vineri, a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor, pentru o perioadă de 30 de zile.

În cadrul unui interviu acordat pentru Hotnews.ro, președintele USR a acuzat Biserica de faptul că s-ar implica în politică. ”Biserica ar trebui să fie în afara politicului, ceea ce nu este”, a declarat Elena Lasconi, cunoscută pentru încercările constante de a se afișa cu cruci mari la gât în aparițiile sale publice.

Mai mult, aceasta a încercat să sugereze, făcând o comparație nefericită cu Sfânta Împărtășanie, că Biserica este o instituție care impune credința prin forță. ”Eu nu o să bag cu lingurița pe gât credința nimănui”, a susținut mândră de sine liderul USR.

Aceste acuzații, venite din partea unui politician care încearcă să profite din asocierea cu Biserica, sunt de-a dreptul șocante prin cinismul și aroganța lor. De altfel, duplicitatea discursului Elenei Lasconi este deja proverbială. Fiind și candidat la alegerile prezidențiale, aceasta a încercat să pozeze atât în creștină ferventă, cât și în lider care susține parteneriatul civil dintre persoane de același sex.

De notat în acest sens că, atât familia, cât și partidul din care face parte sunt susținători ai minorităților sexuale. Inclusiv fiica Elenei Lasconi este o ferventă promotoare a comunității LGBT și ale Paradelor Gay, respectiv o adversară asumată a familiei tradiționale, formată dintr-un bărbat și o femeie.

Politiciana USR a explicat că partidul pe care îl reprezintă este unul divers din punct de vedere religios. „În USR, majoritatea sunt creștini, unii sunt atei, unii sunt de altă religie,” a adăugat aceasta, respingând orice acuzație că formațiunea sa politică ar avea o poziție împotriva credinței.

Lasconi a pledat și pentru o viziune echilibrată în privința rolului bisericii în societate și a criticat tendința politicienilor de a folosi religia în scop electoral. „Nu văd locul bisericii în politică și nici a politicului în biserică. La alegeri, foarte mulți politicieni se agață de preoți pentru că așa cred că câștigă voturi,” a spus aceasta.

În ceea ce privește legalizarea parteneriatului civil între persoane de același sex, Elena Lasconi și-a reiterat sprijinul, argumentând că drepturile civile trebuie respectate indiferent de orientarea sexuală. „Mie mi se pare aberant ca politicienii să intre în sufletul oamenilor și în dormitorul lor, dar din punct de vedere juridic e esențial ca acești oameni să aibă parteneriatul civil,” a precizat Lasconi. Totodată, ea a subliniat că, din punctul ei de vedere, căsătoria rămâne între un bărbat și o femeie.

În final, Lasconi a subliniat importanța respectului pentru credința fiecăruia, explicând că, deși nu intenționează „să bage pe gât” nimănui credința sa, aceasta a avut un rol important în momentele dificile din viața sa personală. „Au fost momente grele în care rugăciunea m-a ajutat,” a mărturisit ea.

O firmă din România a fost amendată cu 2.000 EUR pentru că ar fi prelucrat datele unui angajat, colectate prin intermediul unui GPS instalat pe mașina de serviciu, încălcând, astfel, regulamentul GDPR, a informat, miercuri, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

Citește continuarea pe Startup Cafe.