Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit duminică pe fostul ministru al producţiei de armament Oleksandr Kamîşin în funcţia de consilier extern pentru probleme strategice, potrivit unui decret publicat pe site-ul prezidenţial. Săptămâna trecut Kamîșin demisionase din Guvern, asta pentru că Volodimir Zelenski a cerut o amplă remaniere guvernamentală, informează News.ro.

Oleksandr Kamîşin, care a fost ministru al industriilor strategice şi a supervizat producţia de armament, a demisionat săptămâna trecută ca parte a unei remanieri a guvernului ucrainean într-un moment critic al războiului cu Rusia.

Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de „energie nouă” şi a ordonat cea mai mare remaniere guvernamentală de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.

Nouă miniștri noi în Ucraina

Parlamentul ucrainean a votat zilele trecute numirea a nouă noi miniştri, inclusiv ministrul de externe şi doi viceprim-miniştri.

Duminică, Zelenski a luat mai multe măsuri pentru a-şi reseta echipa şi a publicat mai multe decrete privind noile numiri din biroul său.

„Voi continua să lucrez pentru industria noastră de apărare”, a declarat Kamîşin pe Telegram la scurt timp după numirea sa. El a spus că se va ocupa şi de alte direcţii de importanţă strategică, dar nu a dat detalii.

În mandatul lui Kamîşin, producţia internă de arme a Ucrainei a crescut în mod semnificativ în contextul luptelor. El a fost o forţă motrice în eforturile de a aduce mai multă finanţare, experienţă şi tehnologii occidentale în industria ucraineană de producţie de arme. În vârstă de 40 de ani, cu o aparenţă nonconformistă, Kamîşin este considerat un politician în ascensiune.

El a fost numit ministru în martie 2023, după ce, în primul an de la invazia la scară largă a Kremlinului în Ucraina, şi-a conturat o imagine de manager eficient al căilor ferate naţionale, o arteră logistică vitală atât pentru civili, cât şi pentru armată. De când a preluat conducerea producţiei de apărare, Ucraina a produs mii de drone cu rază lungă de acţiune pentru a ataca Rusia. Luna trecută, Zelenski a anunţat că Kievul a folosit pentru prima dată o nouă „rachetă-dronă” şi a testat, de asemenea, o nouă rachetă balistică.

Zelenski l-a numit, de asemenea, pe Viktor Mîkita, guvernatorul regiunii occidentale Zakarpattia, în funcţia de adjunct al şefului biroului său pentru supravegherea regiunilor. Mîkita a declarat că una dintre sarcinile sale cheie va fi să asigure activitatea eficientă a administraţiilor militare din regiuni şi să dezvolte comunicarea şi încrederea între autorităţi, comunităţile locale şi întreprinderi.

Jocurile Olimpice de la Paris au bătut recordul de bilete vândute, au anunțat duminică organizatorii, citați de Reuters. Recordul anterior fusese deținut de JO de la Londra din 2021.

În total, la Paris au fost vândute un număr record de 12 milioane de bilete pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice, conform organizatorilor.

Aproximativ 9,5 milioane de bilete au fost vândute pentru Jocurile Olimpice și 2,5 milioane pentru Jocurile Paralimpice, care se încheie duminică.

În 2012, organizatorii de la Londra au stabilit recordul pentru Jocurile Paralimpice, cu 2,7 milioane de bilete vândute, dar numai 8,2 milioane au fost vândute pentru Jocurile Olimpice.

Selecţionerul Mircea Lucescu a afirmat, duminică, într-o conferinţă de presă, înaintea debutului său în actualul mandat la echipa naţională de fotbal a României pe teren propriu, cu Lituania, în Liga Naţiunilor, că nu se mai pune problema emoţiilor având în vedere experienţa sa.

“Eu nu mai am emoţii demult. Desigur, mă pot bucura, mă pot manifesta, dar emoţii de genul ăsta, nu. Preocupat pot să fiu de modul în care pregătesc echipa. Am ocazia să am la dispoziţie nişte jucători foarte receptivi. E meritul celor care i-au crescut şi i-au dus la nivelul acesta. Pentru că educaţia este cel mai greu lucru de dat jucătorilor. Dacă am oameni educaţi, pot avea şi rezultate. Jucătorii au într-adevăr emoţii, în ‘confruntarea’ aceasta cu suporterii ei simt prezenţa publicului. Şi sunt convins că şi mâine va fi la fel. Sper ca toţi suporterii să lase orice rivalitate deoparte şi să susţină echipa naţională”, a declarat Lucescu.

Tehnicianul spune că după partida cu Kosovo a fost dificil să pregătească partida cu Lituania într-un timp atât de scurt.

“E dificil să te recuperezi atât de repede, să faci un antrenament cu cei care nu au jucat şi apoi se pregătesc meciul într-o singură zi. Sunt mult mai importante discuţiile pe care le ai cu jucătorii. Zece minute mi-au fost de ajuns pentru analiza cu ei a meciului, i-am felicitat şi le-am spus ceea ce a spus Napoleon, că ‘cea mai mare primejdie este momentul victoriei’. Ei trebuie să înţeleagă lucrul ăsta, pentru că nu mai există echipe mici. Când se intră pe teren suntem 11 contra 11. Cel mai greu pentru jucători este atunci când nu joacă, dar sper ca prezenţa la echipa naţională să îi stimuleze. Mai ales în raportul pe care îl au cu mine. Sunt convins că vor şti să aprecieze prezenţa lor la echipa naţională şi efortul pe care trebuie să-l facă, nu doar pentru a fi prezenţi, ci şi eficienţi”, a completat Mircea Lucescu.

Lucescu, înainte de meciul cu Lituania: Încă nu am decis echipa

Selecţionerul nu a decis formula de start pentru partida cu Lituania şi a precizat că Ianis Hagi are un handicap comparativ cu ceilalţi “tricolori”, care evoluează la echipele lor de club, spre deosebire de decarul naţionalei.

“Încă nu am decis echipa, nu ştiu la ce să vă aşteptaţi, trebuie să văd care este situaţia. Ianis Hagi are un handicap enorm faţă de ceilalţi, lipsa minutelor la nivelul competiţiei şi asta este valabil pentru toată lumea, nu doar pentru el. Important este că el şi-a dorit să fie aici şi sunt convins că va fi şi în continuare. Noi trebuie să câştigăm meciul, la asta trebuie să ne gândim, nu trebuie să mă gândesc la un jucător sau altul. Pentru că după aceea, toată lumea profită de acest lucru”, a mai spus Lucescu.

Naţionala de fotbal a României, la redebutul lui Mircea Lucescu, a învins fără drept de apel selecţionata Kosovo, cu scorul de 3-0 (1-0), vineri seara, pe Stadionul ”Fadil Volkri” din Prishtina, în Grupa C2 a Ligii Naţiunilor.

România va juca următorul meci luni, pe Stadionul Steaua din Capitală, contra Lituaniei (21:45).

Un atac armat produs la podul Allenby, care leagă Israelul de Iordania, a dus la moartea a trei civili israelieni. Toate cele trei puncte de trecere a frontierei cu Iordania au fost închise.

Duminică, un bărbat înarmat a ucis trei civili israelieni la podul Allenby, situat în Cisiordania ocupată, înainte de a fi împușcat mortal de forțele de securitate israeliene, conform autorităților israeliene, scrie Reuters.

Acesta este primul atac de acest gen la frontiera cu Iordania de la începutul războiului din Gaza.

Incidentul a avut loc într-o zonă comercială aflată sub control israelian, unde camioanele iordaniene descarcă, de regulă, încărcătura destinată Cisiordaniei.

Podul Allenby, cunoscut și sub numele de Podul Regele Hussein, este situat la aproximativ jumătatea distanței dintre Amman și Ierusalim, la nord de Marea Moartă.

Potrivit armatei israeliene, atacatorul, care a venit din Iordania cu un camion, a ieșit și a deschis focul asupra forțelor de securitate israeliene de la pod.

Atacatorul a fost doborât de forțele de securitate, dar nu înainte ca trei civili israelieni să fie uciși.

În cele din urmă, Israelul a închis toate cele trei puncte de trecere a frontierei cu Iordania, conform Autorității Aeroporturilor din Israel.

Un oficial de la frontiera iordaniană a menționat că cel puțin douăzeci de șoferi iordanieni de camioane, din zona de descărcare, au fost reținuți de armata israeliană pentru interogatoriu.

Israel și Iordania au semnat un tratat de pace în 1994 și au legături strânse de securitate.

Metrorex ar putea primi, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, suma de 131,3 milioane de lei, o parte din aceasta urmând să acopere datoriile pe care le are la compania Alstom Transport, care asigură servicii de mentenanţă a materialului rulant şi feroviar, potrivit Notei de fundamentare care însoţeşte un proiect de act normativ privind suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, informează Agerpres.

“În prezent, Metrorex SA se află în imposibilitatea de plată a obligaţiilor restante, ceea ce conduce la calculul şi înregistrarea de penalităţi şi chiar la blocarea activităţii de către creditori, prin poprire pe conturile societăţii Metrorex SA, determinând neefectuarea serviciului public de transport călători cu metroul în condiţii de siguranţă şi confort. Menţionăm că societatea Metrorex SA a încheiat cu Alstom Transport SA contractul de mentenanţă nr. 104/31.12.2021, respectiv de servicii de mentenanţă a materialului rulant şi feroviar. Riscurile majore sunt reprezentate de obligaţiile de plată restante către Alstom Transport SA pentru serviciile de mentenanţă a materialului rulant, înregistrându-se o datorie totală în valoare de 210.000 mii lei, precum şi datorii restante către furnizori diverşi pentru servicii aferente transportului public de călători cu metroul (servicii de curăţenie, servicii de pază, furnizare energie electrică)”, se spune în Nota de fundamentare la Hotărârea Guvernului privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Metrorex are datorii mari, către Alstom Transport

Potrivit proiectului de act normativ lansat vineri în dezbatere publică, în urma neachitării obligaţiilor de plată restante, firma Alstom Transport a transmis notificarea nr. 0605 /24.04.2024, somaţia de plată nr. 1442/01.07.2024, Cererea de emitere a ordonanţei de plată nr. 1454/19.07.2004, depusă la Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, prin care se solicită emiterea ordonanţei de plată prin care Metrorex să fie obligată să achite într-un termen care să nu depăşească 30 de zile valoarea integrală a datoriei “certe, lichide şi exigibile”, evitând astfel perturbarea activităţii prestatorului, care se va vedea obligat să reducă ritmul de efectuare a reviziilor de tip OVH pentru trenurile Bombardier şi CAF, cu consecinţe majore asupra disponibilităţii trenurilor pentru exploatare comercială şi promovarea unor demersuri judiciare de natură a majora costurile la care va fi obligată Metrorex.

Totodată, în Nota de fundamentare se specifică faptul că, în data de 15 noiembrie 2023, a fost pusă în funcţiune o nouă capacitate de transport pe Magistrala 2 de metrou – staţia Tudor Arghezi – pe o lungime de 1,7 km cale dublă. Deşi metroul acoperă numai 4% din lungimea întregii reţele de transport public a Capitalei, prin faptul că oferă o capacitate superioară de transport în condiţii de confort şi siguranţă a călătorilor, prestaţia acestuia reprezintă în medie 20% din volumul total de călători ce utilizează mijloacele de transport în comun.

Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii Metrorex pe anul 2024 s-a efectuat ţinând seama de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare, Legii bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Principalele surse de venit ale Metrorex sunt subvenţia/compensaţia pentru transportul de călători cu metroul şi veniturile realizate din vânzarea titlurilor de călătorie.

“Având în vedere că suma alocată Metrorex în anul 2024 la articolul bugetar ‘Subvenţii pentru transportul de călători cu metroul’ este în valoare de 808.000 mii lei şi ţinând seama de prevederile art. 21 din Legea privind finanţele publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare prin care se reţine un procent de 10% din cuantumul subvenţiei alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023, după reţinerea de 10% (80.800 mii lei), subvenţia Metrorex ce se regăseşte în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 este în valoare de 727.200,00 mii lei, reprezentând 67,38% din necesarul fundamentat, fapt ce conduce la o neacoperire a cheltuielilor privind activitatea curentă de exploatare a metroului în valoare de 352.107,59 mii lei, astfel Metrorex a construit un buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 dezechilibrat”, se spune în document.

Astfel, se propune alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, a sumei 131.300 mii lei la Capitolul 84.01 “Transporturi”, Subcapitolul 84.01.04 “Transport Feroviar”, Paragraful 84.01.04.02 “Transport cu metroul”, Titlul 40 “Subvenţii”, Articolul 40.05 “Subvenţii pentru transportul de călători cu metroul”.

Creșterile economice susținute de actuala coaliție de guvernare nu se resimt și la nivelul populației, iar concluziile celui mai recent studiu realizat de Romanian Economic Monitor ne arată o Românie duală, o țară cu mari discrepanțe și inegalități sociale.

Potrivit analizei, capitala și încă cinci județe – Argeș, Cluj, Ilfov, Sibiu și Timișoara – sunt singurele zone în care românii încasează un salariu net ce depășește media națională.

,,Chiar dacă salariile cresc pe ici-colo, puterea de cumpărare scade. Există doar șase județe, în care salariul mediu net se ridică peste media națională. Inegalitățile economice majore creează inegalități sociale și duc la depopularea României”, susține Mircea Geoană.

În opinia sa, ,,mai grav, chiar și atunci când avem creștere economică, actualul model economic nu produce și dezvoltare, pentru că fondurile de coeziune al UE nu au fost dublate de o politică de corelare a acestora cu fondurile naționale, locale și ale investitorilor”.

Geoană atrage atenția că ,,politicul s-a rupt de România reală și nu oferă sprijin pentru creșterea investițiilor în zonele defavorizate, preferând mediocritatea și stagnarea” și susține dezvoltarea unui nou model economic bazat pe o politică energică de ridicare a orașelor de talie medie, de încurajare a conurbațiilor și a sindicatelor de comune, de agregare de investiții în comunele cu vitalitate economică, pentru a iradia și către ruralul mic, este absolut necesară. Punerea într-o logică coerentă a fondurilor naționale, europene, locale și atrase pot face diferența”.

De asemenea, în opinia lui Mircea Geoană o economie competitivă merge mână în mână și se potențează reciproc cu un contract social generos. ,,Investiția în Educație, Sănătate, Infrastructuri și Inovare nu sunt simple cheltuieli bugetare, ci catalizatorii și indicatorii succesului oricărei națiuni. Nu nivelul taxelor este cel care reflectă un anume contract social, ci importanța și calitatea acestor politici și servicii publice, reflectate ca norme și valori în societate”.