Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Șapte luni de la invazia Ucrainei de către Rusia. Cronologia evenimentelor

Publicat

in

D. Popa • HotNews.ro

În 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina, Putin sperând ca războiul să dureze doar câteva zile. Au trecut însă 7 luni, iar victoria Rusiei pare tot mai îndepărtată. Cele 7 luni au schimbat lumea și economia mondială abrupt și ireversibil.

Președintele Ucrainei Volodimir ZelenskiFoto: Ukrainian Presidential Press Off / Zuma Press / Profimedia

Pe 24 februarie, Rusia a lansat o invazie a Ucrainei din Belarus la nord și prin sud-est. Războiul a ucis mii de oameni, a strămutat milioane și a distrus orașe întregi.

Faza 1 – Rusia își propune să cucerească Ucraina și să înlocuiască guvernul / Occidentul reacționează

24 februarie: Președintele rus Vladimir Putin își anunță decizia de a lansa o „operație militară specială” în Ucraina într-un discurs înainte de zori și începe invazia terestră, maritimă și aeriană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ține un discurs scurt și declară legea marțială și mobilizarea generală. Președintele american Joe Biden extinde sancțiunile la patru bănci rusești și interzice exporturile de tehnologii sensibile din SUA, în special în sectoarele aviației, maritime și apărării.

26-27 februarie: Zelenski refuză o ofertă a SUA de a se evacua, spunând: „Lupta este aici; Am nevoie de muniție, nu de o plimbare”. Atacul Rusiei asupra Kievului, orașului din estul Harkov și Cernihiv în stalpurile de nord, în timp ce apărătorii ucraineni vizează vehicule de aprovizionare cu rachete Javelin. Uniunea Europeană interzice anumite bănci rusești de la SWIFT și îngheață depozitele băncilor centrale ruse. De asemenea, interzice aeronavelor rusești survolarea spațiului aerian al UE.

28 februarie: Ucraina solicită aderarea la UE.

1 martie: Un convoi militar rusesc de 65 km (40,4 mile) se deplasează spre capitala Ucrainei, Kiev. SUA își închid spațiul aerian traficului rusesc.

2 martie: Forțele ruse intră în orașul sudic Herson.

4 martie: Forțele ruse bombardează cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporijia, stârnind temeri cu privire la un dezastru după modelul Cernobîl.

8 martie: Comisia Europeană dezvăluie REPowerEU, un plan de reducere a dependenței de gazele naturale rusești cu două treimi până la sfârșitul anului. SUA interzic importurile rusești de țiței. Numărul refugiaților ucraineni urcă la două milioane.

Congresul SUA aprobă cheltuieli de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, împărțite egal între ajutorul pentru refugiați și ajutorul militar pentru front.

11 martie: Armata rusă intră în periferia nord-vest a Kievului, dar se confruntă cu deficit de soldați. Putin aprobă desfășurarea a până la 16.000 de luptători ilegali din Siria. UE emite Declarația de la Versailles ca răspuns la războiul din Ucraina, cerând statelor membre să consolideze cheltuielile pentru apărare.

13 martie: Rusia își extinde țintele spre vest, trăgând 30 de rachete de croazieră într-o bază de antrenament militară din Yavoriv, ​​la 25 km (15,5 mile) de granița cu Polonia, ucigând 35 de persoane.

Viktor Zolotov, care conduce garda națională, devine primul rus de rang înalt care admite că războiul nu decurge conform planului

14 martie: Apropiatul lui Putin, Viktor Zolotov, care conduce garda națională, devine primul rus de rang înalt care admite că războiul din Ucraina nu decurge conform planului.

16 martie: Rusia bombardează un teatru din orașul portuar Mariupol, din sud, ucigând cel puțin 300 de civili care se adăposteau acolo.

23 martie: NATO estimează că Rusia a pierdut 7.000-15.000 de militari într-o lună de război și că numărul rușilor morți, răniți, capturați și dispăruți este de 40.000.

Faza 2 – Rusia se reorientează spre est, în timp ce Ucraina lansează contraofensive în nord și sud, luând înapoi peste 1.000 de așezări. SUA și Marea Britanie trimit sisteme avansate de rachete în Ucraina.

25 martie: Rusia spune că se va concentra pe consolidarea controlului asupra provinciilor ucrainene de est Lugansk și Donețk, într-o aparentă redefinire a obiectivelor sale de război. Peste 3,7 milioane de ucraineni au devenit refugiați.

27 martie: Zelenski le spune jurnaliştilor ruşi, într-un apel video, că este dispus să ia în considerare neutralitatea geopolitică a Ucrainei şi să facă compromisuri cu privire la statutul regiunii de est Donbas – pretextul invaziei Rusiei.

29 martie: Negociatorii ruși și ucraineni se întâlnesc la Istanbul – prima lor întâlnire în persoană în mai mult de trei săptămâni. Ucraina înaintează o propunere detaliată de neutralitate.

2 aprilie: În timp ce trupele ruse se retrag din Bucha, un oraș la nord-vest de Kiev, zeci de cadavre (aparent, civili) sunt găsite pe străzi.

4 aprilie: Președintele american Joe Biden cere ca Putin să fie judecat într-un tribunal pentru crime de război pentru presupusele ucideri de civili în Bucha.

6 aprilie: Administrația Biden interzice investițiile americane în Rusia și solicită G20 expulzarea Rusiei din grup.

7 aprilie: Rusia trage cu muniții cu dispersie în calea ferată Kramatorsk, stație plină cu mii de evacuați, ucigând cel puțin 52 de oameni. Adunarea Generală a ONU votează suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al organizației.

8 aprilie: Expertii criminalisti incep exhumarea cadavrelor in gropi comune din Bucha. UE interzice importurile de cărbune rusesc, privând Rusia de 8 miliarde de euro (7,97 miliarde de dolari) pe an. Ca parte a celei de-a cincea runde de sancțiuni, UE interzice și importurile de cherestea, ciment, fructe de mare și îngrășăminte rusești. UE interzice, de asemenea, exportul către Rusia de combustibil pentru avioane și tehnologii. Președintele Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, îi înmânează lui Zelenskyy un chestionar, dând startul procesului de aderare a Ucrainei la UE.

14 aprilie: Ucraina scufundă nava amiral Moscova a flotei ruse de la Marea Neagră, după ce a lovit-o cu două rachete Neptune.

16 aprilie: Ministerul rus al apărării spune că controlează portul Mariupol, deși luptele continuă.

18 aprilie: Forțele ruse lansează o nouă ofensivă pe scară largă în estul Ucrainei pentru a prelua controlul deplin asupra regiunilor Lugansk și Donețk.

21 aprilie: Putin declară victorie în bătălia pentru Mariupol, chiar dacă aproximativ 2.500 de pușcași marini ucraineni rămân baricadați în oțelăria Azovstal.

28 aprilie: Președintele Biden cere Congresului să aprobe un pachet financiar de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

4 mai: Rapoartele ucrainene și rusești spun că o contraofensivă ucraineană la nord și la est de Harkov a împins trupele ruse la 40 km (24,9 mile) înapoi de oraș, în primul succes semnificativ ucrainean de la câștigarea bătăliei de la Kiev. Comisia Europeană dezvăluie o a șasea rundă de sancțiuni, inclusiv o interdicție completă a importului de petrol rusesc, care va intra în vigoare până la sfârșitul anului.

5 mai: Comandantul-șef ucrainean Valerii Zaluzhnyi spune că forțele ucrainene trec la operațiuni de contraofensivă în jurul orașelor estice Harkiv și Izyum, prima declarație militară directă ucraineană a trecerii la operațiuni ofensive.

11 mai: Ucraina limitează pentru prima dată gazul rusesc care tranzitează teritoriul său către Europa, reducând cu un sfert fluxul de gaz prin una dintre cele două conducte majore.

12 mai: Finlanda anunță că va solicita aderarea la NATO.

15 mai: Suedia anunță că va solicita aderarea la NATO, punând capăt a două secole de neutralitate.

16 mai: Ministerul apărării al Ucrainei spune că trupele sale au înaintat până la granița cu Rusia, la 40 km (24,9 mile) nord de Harkov

17 mai: armata ucraineană declară încetarea rezistenței Azovstal la Mariupol.

18 mai: Comisia Europeană anunță un plan de 220 de miliarde de euro (219 miliarde de dolari) pentru a renunța la toți combustibilii fosili din Rusia pe o perioadă de cinci ani.

19 mai: Congresul SUA aprobă un pachet de ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, mai mult decât cei 33 de miliarde de dolari pe care Biden i-a cerut inițial, din care aproximativ jumătate este destinat ajutorului și proviziilor militare.

21 mai: Începe bătălia pentru orașul Severdonețk din provincia estică Lugansk. Ministerul rus al Apărării anunță că deține controlul deplin al Mariupolului, în urma evacuării a 1.908 de apărători ai uzinei Azovstal de acolo, la o lună după ce Putin a declarat victoria asupra orașului.

27 mai: Forțele ruse înaintează spre Severdonețk din trei direcții diferite și încep atacurile directe asupra zonelor construite ale orașului din nord, preluând controlul hotelului Mir.

28 mai: Ucraina lansează o contraofensivă la Herson, aducând forțele ruse într-o poziție defensivă „dezavantajoasă” și provocând pierderi grele.

30 mai: După o oarecare ezitare, Biden decide să trimită „sisteme de rachete mai avansate” în Ucraina pentru a permite raiduri de artilerie de mai mare precizie. SUA vor trimite GMLRS și sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) cu rachete cu o rază de acțiune de 80 km (49,7 mile).

31 mai: Forțele ruse ocupă centrul orașului Severdonețk în timp ce trupele ucrainene se retrag tactic, dar luptele continuă.

UE interzice petrolul și produsele petroliere rusești, în urma unei decizii privind cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

2 iunie: șeful administrației militare din regiunea Herson, Hennadiy Lahuta, raportează că contraofensiva ucraineană a eliberat 20 de sate.

6 iunie: Marea Britanie anunță că va trimite în Ucraina sisteme de lansare multiplă M270 cu o rază de acțiune de 80 km (49,7 mile).

Rusia reduce livrările de gaz către Europa prin conducta Nord Stream 1 la 40% din capacitate

13 iunie: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pare să sugereze că Ucraina va trebui să accepte o pierdere a suveranității sau a unui teritoriu în schimbul păcii, în timpul unei conferințe de presă în Finlanda.

15 iunie: Rusia reduce livrările de gaz către Europa prin conducta Nord Stream 1 la 40% din capacitate.

24 iunie: Deși există încă lupte din ariergarda, guvernatorul Luhansk Serhiy Haidai spune că Severodonețk va fi abandonat.

UE invită oficial Ucraina și Moldova să devină țări candidate la UE.

27 iunie: Rachetele rusești vizează un centru comercial din Kremenchuk, centrul Ucrainei, ucigând cel puțin 18 persoane.

Rusia nu își plătește datoria suverană pentru prima dată de la Revoluția bolșevică din 1917, expirând perioada de grație de 30 de zile pentru plățile de dobânzi de 100 de milioane de dolari. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că alianța va crește Forța de pregătire (NRF) de la 40.000 la 300.000.

29 iunie: NATO invită oficial Finlanda și Suedia să devină membre ale alianței, după ce Turcia își retrage vetoul.

30 iunie: După ce au fost lovite de rachete ucrainene, forțele ruse se retrag de pe Insula Șerpilor din Marea Neagră.

Faza 3 – Rusia își extinde obiectivele, incluzând Herson și Zaporijia

4 iulie: Aproximativ 40 de țări participă la o Conferință internațională privind refacerea Ucrainei la Lugano, Elveția. Premierul ucrainean Denys Shmyhal spune că va fi nevoie de 750 de miliarde de dolari.

17 iulie: Zelensky spune că Rusia a lansat acum 3.000 de rachete de croazieră împotriva țării sale.

20 iulie: Într-un interviu pentru ziarul rus Ria Novosti, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia s-a îndepărtat de obiectivul său oficial de a ocupa cele două regiuni estice Lugansk și Donețk, spunând că Zaporiijia și Herson sunt obiective importante

22 iulie: Rusia și Ucraina semnează un acord intermediat de ONU care permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

26 iulie: Compania de stat rusă Gazprom spune că va înjumătăți furnizarea de gaz prin conducta Nord Stream 1 la 20% din capacitate. Miniștrii energiei din UE sunt de acord să reducă în mod voluntar utilizarea gazelor naturale cu 15% în perioada august a acestui an și martie 2023.

27 iulie: Forțele ucrainene avariază vehiculele Antonivka și podurile feroviare folosind artileria cu rachete HIMARS, făcându-le inutilizabile pentru transportul militar greu.

29 iulie: Cel puțin 50 de prizonieri ucraineni sunt uciși când unitatea lor de detenție este aruncată în aer în Olenivka, Donețk. Rusia spune că Ucraina și-a vizat propriii oameni. Ucraina spune că Rusia și-a aruncat în aer propria colonie penală „pentru a acoperi crimele de război”.

1 august: Prima navă încărcată cu cereale ucrainene părăsește portul în urma unui acord din 22 iulie de ridicare a blocadei rusești.

6 august: Comandamentul sudic al Ucrainei spune că forțele sale au distrus 39 de lansatoare de rachete rusești și un depozit de muniții.

Darya Dughina, fiica unui proeminent ultranaționalist rus Alexander Dughin, este ucisă într-o explozie cu mașină-bombă

9 august: Se estimează că nouă avioane de război rusești au fost distruse la sol la baza aeriană Saky din Crimeea, la 225 km (136,7 mile) în spatele liniei frontului, în ceea ce ar părea a fi primul atac important ucrainean asupra unei baze rusești din peninsula. Ucraina distruge, de asemenea, depozitele rusești de muniție în Novooleksiivka din Crimeea, la 150 km (93,2 mile) sud de linia frontului, și un post de comandă la Maksyma Horkoho, pe coasta de sud-vest a Hersonului.

20 august: Darya Dughina, fiica unui proeminent ultranaționalist rus Alexander Dughin, este ucisă într-o explozie cu mașină-bombă în apropiere de Moscova, în ceea ce ar fi putut fi o tentativă de asasinat asupra tatălui ei. Ucraina a negat acuzațiile Rusiei că ea se află în spatele atacului.

24 august: Ucraina marchează ziua independenței față de stăpânirea sovietică și de invazie la scară mare. Sărbătorile publice sunt anulate pe fondul temerilor că Rusia ar putea escalada atacurile pentru a coincide cu ziua, dar Zelenskyi ține un discurs sfidător, spunând că Ucraina a „renascut” când Rusia a invadat: „Nu ne interesează ce armată aveți, ne pasă doar de tara noastra. Vom lupta pentru asta până la final.”

21 septembrie: Președintele Vladimir Putin a ordonat mobilizarea parțială a populației ruse, inclusiv chemarea rezerviștilor militari în serviciu activ și o creștere a producției de arme. Într-un anunț preînregistrat, Putin a spus că Occidentul „dorește să ne distrugă țara”.

22 septembrie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe ruși să protesteze față de anunțul președintelui Vladimir Putin că va mobiliza 300.000 de soldați ruși pentru război.

Surse folosite: Al Jazeera, CNBC, CNN, AFP, Reuters

Loading

NATIONAL

Schimbarea orei este din nou în centrul atenției. De ce este controversată în SUA și cu ce se diferențiază de Europa

Publicat

in

Schimbarea orei, o practică care afectează aproape 400 de milioane de persoane din America de Nord, este din nou în centrul atenţiei, în timp ce dezbaterile privind necesitatea sa continuă, relatează Reuters, conform news.ro.

Această practică, ce are loc de două ori pe an, de a da ceasurile înainte primăvara şi înapoi toamna este înrădăcinată în viaţa americanilor, canadienilor şi cubanezilor de mai bine de un secol. Cu toate acestea, propuneri legislative recente şi schimbarea opiniei publice determină o reevaluare a relevanţei sale în societatea de astăzi.

Spre deosebire de Europa, care trece la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie (în noaptea de 26 spre 27 octombrie), ora de vară în SUA şi în alte câteva ţări se încheie la 3 noiembrie la ora locală 2 a.m., ceea ce înseamnă că oamenii vor câştiga o oră în plus de somn. Dimineţile vor fi mai luminoase, dar seara se va întuneca mai devreme.

Zicala „primăvara înainte, toamna înapoi” serveşte ca un memento util pentru ajustarea ceasurilor.

În Regatul Unit şi în alte ţări europene, schimbarea ore de vară are loc la 27 octombrie.

În Statele Unite, ora de vară începe întotdeauna în a doua duminică din martie şi se încheie în prima duminică din noiembrie. Acest lucru contrastează cu Marea Britanie şi Uniunea Europeană, unde ora de vară începe în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie.

Cea mai scurtă zi din 2024 – în termeni de ore cu lumină – va fi la 21 decembrie, când se marchează solstiţiul de iarnă. Orele de zi variază semnificativ în funcţie de latitudinile din emisfera nordică. Zonele din apropierea Polului Nord vor fi cufundate în întuneric complet, în timp ce regiunile sudice vor avea încă peste 10 ore de lumină naturală.

Anul viitor, ora de vară în SUA va începe pe 9 martie şi se va încheia pe 2 noiembrie.

În Europa, începe la 30 martie şi se încheie la 26 octombrie.

De ce a fost creată ora de vară în SUA?

Ideea modernă de a schimba ceasurile în funcţie de anotimpuri poate fi urmărită cel puţin până spre sfârşitul secolului al XIX-lea, când entomologul neozeelandez George Hudson a propus această idee pentru a economisi energie şi pentru a prelungi orele de lumină pe timpul verii, ceea ce ar fi fost benefic pentru hobby-ul său de a aduna insecte după serviciu.

Ideea s-a impus lent până la Primul Război Mondial, când statele europene au căutat orice strategie pentru a economisi combustibil. Germania a fost prima ţară care a adoptat ora de vară în 1916. Statele Unite au urmat-o în 1918.

Practica a trecut prin multe variaţii înainte ca Statele Unite să o standardizeze în 1966 prin Uniform Time Act, care permite statelor să renunţe la ea, dar nu să rămână permanent la ora de vară.

Controverse

Un mit comun este acela că Statele Unite au adoptat ora de vară în beneficiul fermierilor, dar, în realitate, mulţi fermieri se opun acestei practici pentru că le perturbă programul.

Motivaţia iniţială de a economisi combustibil face, de asemenea, obiectul unei dezbateri, deoarece studiile au constatat puţine sau chiar deloc economii de energie în urma acestei schimbări, conform Serviciului de cercetare al Congresului SUA.

Cei care se opun fac referire la alte studii care au constatat efecte negative asupra sănătăţii legate de ora de vară, cum ar fi o creştere a numărului de accidente rutiere mortale, atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale şi lipsa somnului în zilele care urmează modificării ceasurilor cu o oră înainte în fiecare lună martie.

Un sondaj YouGov din martie 2023 a arătat că 62% dintre americani doresc să pună capăt practicii de schimbare a ceasurilor, deşi doar 50% preferă să păstreze permanent ora de vară.

Nu. Hawaii şi Arizona, cu excepţia populaţiei Navajo, nu respectă ora de vară. De asemenea, teritoriile americane Samoa Americană, Guam, Insulele Mariane de Nord, Puerto Rico şi Insulele Virgine Americane respectă ora standard permanentă.

În timp ce ora de vară este larg răspândită în Statele Unite, 19 state au adoptat legi pentru a utiliza permanent ora de vară, dacă Congresul va permite acest lucru, potrivit Conferinţei Naţionale a Congreselor de Stat.

Statele Unite ale Americii nu vor pune capăt orei de vară prea curând, deşi există o propunere legislativă federală numită Sunshine Protection Act care ar face ca ora de vară să devină permanentă.

Legislaţia, introdusă de un grup bipartizan de senatori, a fost adoptată de Senat în 2022, dar s-a blocat în Camera Reprezentanţilor a SUA deoarece legislatorii nu au putut cădea de acord dacă să păstreze ora standard sau ora de vară permanentă.

Grupul de senatori a reintrodus proiectul de lege anul trecut şi acesta a fost trimis spre examinare Comisiei pentru comerţ, ştiinţă şi transport.

Proiectul de lege ar trebui să treacă de Senat şi Cameră înainte ca preşedintele Joe Biden să îl poată promulga.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Apar noi detalii-bombă despre viclenia Mossadului și operațiunea de umplere a pagerelor cu explozibili / Cum a ‘mușcat’ Hezbollah-ul momeala

Publicat

in

Conform unui raport al Washington Post, Mossad, agenția secretă de informații externe a Israelului, ar fi început să planifice o operațiune de umplere a pagerelor cu explozibili încă din 2022, cu mai bine de un an înainte de atacul Hamas de pe 7 octombrie.

Planul privind pagerul a apărut după ce Mossad a reușit să umple stațiile radio ale Hezbollah cu explozibili încă din 2015, lăsându-le în stare latentă până când a considerat că trebuie să fie declanșate.

Hezbollah a folosit aceste dispozitive tehnice de slabă calitate pentru a comunica cu luptătorii săi în scopul de a împiedica colectarea de informații de către inamicii săi.

Chiar dacă pagerele și walkie-talkie-urile au fost eficiente pentru o perioadă, WP a dezvăluit că Mossad a început să introducă dispozitive capcană în Liban în urmă cu nouă ani, fiecare dispozitiv fiind echipat cu o baterie supradimensionată, un explozibil ascuns și un sistem de transmisie care permitea Israelului să asculte comunicațiile.

Timp de mai mulți ani, israelienii s-au mulțumit să tragă cu urechea la Hezbollah și să păstreze opțiunea de a le detona atunci când doreau.

Dar, văzând un nou produs pregătit pentru exploatare, Mossad a decis să ridice miza, cumpărând o mulțime de pagere taiwaneze marca Apollo, bazându-se pe o marcă comercială și o linie de produse bine cunoscute, cu distribuție mondială și fără legături vizibile cu interese israeliene sau evreiești care ar fi putut trezi suspiciunile Hezbollah.

Un oficial de marketing a luat legătura cu Hezbollah și le-a explicat de ce pagerul mai mare cu baterie mai mare era mai bun decât modelul original

content-image

Oferta de vânzare către Hezbollah a venit de la un oficial de marketing în care Hezbollah avea încredere și care avea legături cu Apollo, al cărui nume nu a fost dezvăluit de sursele cu care a vorbit WP.

Acesta a vândut grupului terorist modelul AR924, potrivit unui oficial israelian. „A luat legătura cu Hezbollah și le-a explicat de ce pagerul mai mare cu baterie mai mare era mai bun decât modelul original”.

Un principal argument de vânzare al modelului AR924 a fost că era „posibil să fie încărcat cu un cablu. Iar bateriile erau mai durabile”, a declarat oficialul.

Pagerele Mossad, care cântăreau mai puțin de 85 de grame fiecare, veneau cu un pachet de baterii care conținea o cantitate infimă de explozibil puternic, suficient pentru a provoca daune grave.

Componenta baterie-bombă ar fi fost ascunsă cu atâta grijă încât a scăpat încercărilor Hezbollah de a dezasambla și analiza dispozitivele.

O alt șiretlic a Mossadului pentru a se asigura că un număr cât mai mare de persoane vor fi rănite sau ucise a fost să se asigure că semnalul de declanșare a explozibililor necesită două mâini pentru a fi folosit.

Pagerul avea o funcție specială de „mesaje criptate” care putea fi accesată numai dacă utilizatorul ținea dispozitivul cu ambele mâini, pe care Mossad l-a folosit ca acoperire pentru instrucțiunea de detonare a explozibilului.

În urma exploziei, utilizatorii ar fi fost aproape sigur „răniți la ambele mâini”, a declarat un oficial, și astfel „ar fi fost incapabili să lupte”.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Avertismentul unui preot înainte de procesiunea cu moaștele Sfintei Parascheva: Sperăm să simţim mai multă credinţă şi mai multă evlavie ca în alţi ani

Publicat

in

Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva vor fi scoase, marţi dimineaţă, din incinta Catedralei Mitropolitane şi vor fi aşezate într-un baldachin în curtea lăcaşului de cult. Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei spun că speră să existe mai multă credinţă şi mai multă evlavie ca în anii trecuţi.

În cursul zilei de luni, o familie din Bucureşti care deţine o florărie a sosit la Iaşi pentru a împodobi baldachinul în care vor fi aşezate sfintele moaşte.

”Ne bucurăm de prezenţa la Iaşi pentru al 21-lea an consecutiv a familiei Buştei din Bucureşti care vine şi împodobeşte baldachinul. Este un gest deosebit de recunoştinţă pe care această familie îl face”, a declarat preotul Lucian Apopei, director de comunicare în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Preotul Apopei a precizat că pe parcursul pelerinajului religios vor exista două numere de telefon la care credincioşii pot primi informaţii despre eveniment.

De asemenea, vor fi mobilizaţi o mie de voluntari, în timp ce aproximativ 300 de preoţi se vor afla printre oamenii care or aştepta la rând pentru a se închina la sfintele moaşte.

”Sperăm să simţim mai multă evlavie, mai multă credinţă, din partea noastră a organizatorilor, dar şi a credincioşilor care vin aici să se închine. Vor fi două numere de telefon la care pelerinii pot apela 24 de ore din 24 şi pot cere informaţii referitoare la pelerinajul de la Iaşi. Vor fi o mie de voluntari, iar 300 de preoţi se vor afla printre pelerini. În ceilalţi ani s-a simţit nevoia prezenţei preotului printre oameni. În preajma zilei de 14 octombrie timpul de aşteptare va fi mare, iar prezenţa unui preot este binevenită. Se va împărţi ceai către pelerini, anul trecut au fost peste 50.000 de pahare de ceai”, a mai afirmat preotul Lucian Apopei.

Pelerinajul religios organizat la catedrala ieşeană va începe marţi 8 octombrie, când moaştele Sfintei Cuvioasei Parascheva vor fi scoase din incinta catedralei, în cadrul unei procesiuni, şi vor fi aşezate într-un baldachin special amenajat în curtea lăcaşului de cult. În acest an, alături de moaştele Sfintei Cuvioasei Parascheva vor fi aduse, de la Mănăstirea Sfântul Pavel din Muntele Athos, şi sfintele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon.

Racla cu sfintele moaşte va rămâne în curtea catedralei până pe 15 octombrie, după care va fi reintrodusă în lăcaşul de cult.

Pe 14 octombrie 2024, va avea loc slujba Sfintei Liturghii care va fi săvârşită pe un podium amplasat pe pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

O planetă pitică din apropierea noastră ar putea avea o crustă formată aproape integral din apă înghețată

Publicat

in

Planeta pitică Ceres ar putea avea o crustă formată din peste 90% apă înghețată, scrie Science Alert care citează un studiu publicat în Nature Astronomy.

Ceres, cea mai mare planetă pitică din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, ar putea avea o crustă formată din peste 90% apă înghețată, conform unor noi analize.

De altfel, studiile anterioare estimaseră că gheața ar reprezenta aproximativ 30% din compoziția sa, însă simulările recente arată că doar un amestec mic de impurități solide ar putea explica rezistența craterele bine definite de pe suprafața sa, scrie Mediafax.

Planeta pitică Ceres a fost descoperită în 1801 și este considerată un „ocean înghețat”, fostă gazdă a unui ocean cu apă lichidă. Spre deosebire de lunile înghețate ale lui Jupiter și Saturn, care mențin oceane lichide datorită forțelor gravitaționale, Ceres nu are o sursă internă de căldură și ar putea fi complet înghețată.

Descoperirile sugerează că Ceres ar putea servi drept punct de referință pentru studierea altor „lumi oceanice” din sistemul nostru solar, cum ar fi Europa și Enceladus, și ar putea fi un pas important pentru misiunile spațiale viitoare.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

‘Aţi facut din mine erou naţional martir’ – Diana Şoşoacă, după publicarea hotărârii CCR

Publicat

in

Diana Şoşoacă a criticat, luni seară, hotărârea Curţii Constituţionale privind respingerea candidaturii sale la Cotroceni, numindu-i pe judecătorii CCR ”trădători”, ”stalinişti şi nazişti”. ”Prin această motivare penibilă, nazistă, stalinistă, aţi facut din mine erou naţional martir”, a susţinut ea, adăugând că judecătorii CCR s-au antepronunţat privind un eventual comportament al său ca preşedinte. Ea a afirmat că îi va da în judecată pe membrii CCR.

”Prin această motivare penibilă, nazistă, stalinistă, aţi facut din mine erou naţional martir! Să înţeleg că veţi aresta şi arunca în puşcărie toti românii care o iubesc şi susţin pe Diana Iovanovici-Şoşoacă?”, a scris, pe Facebook, Diana Şoşoacă.

A cerut demisia judecătorilor Curţii Constituţionale

”Judecătorii CCR care au motivat penibil decizia de interdicţie a candidaturii mele sunt inculţi juridic! Demisia, inculţilor! Aţi încălcat art.72 Constituţie, aţi încălcat principiul separării puterilor în stat, aţi invocat delictul de opinie ca pe vremea lui Stalin şi Hitler! Aţi emis opinii subiective cu privire la comportamentul unei persoane căreia nu i-aţi permis să se apere! Aţi adus calomnia la rang de lege şi v-aţi antepronunţat cu privire la un eventual comportament al subsemnatei în calitate de preşedinte şi v-aţi antepronunţat cu privire la eventuale dosare penale şi administrative care nu au fost judecate, dar nici nu există dovezi că există. Aţi suprimat dreptul la opinie! Hotărârea nu are consistenţă şi substanţă constituţională!”, a susţinut Şoşoacă.

I-a acuzat pe judecătorii CCR că au ”ucis Constituţia” şi că sunt ”trădătorii naţiei române”

”Pe motivarea voastră Păcuraru nu putea să candideze pt că prezenta o emisiune liberă de nevaccinaţi! Ciolacu discriminează femeile şi moldovenii, simţindu-se jignit dacă este făcut moldovean şi mă atacă cu apelativul Mincinoasa ordinară, Simion este un agresor sexual: Te agresez sexual, scroafo!, Lasconi i-a făcut trădători pe romanii din diaspora, Ciucă a minţit cu privire la activitatea sa militară, toţi au plagiat doctorate şi au încalcat jurământul de demnitar, Kelemen Hunor pt că doreşte dezintegrarea teritoriului României şi preluarea Ardealului de către Ungaria! Geoană a fost la Ambasada Rusiei şi a fost decorat! Este angajat de o putere straină! Deci cum va fi el mediator?”, a continuat ea.

Şoşoacă a susţinut că judecătorii au ”omis” că ea era senator şi ”apărată de art. 72 Constituţie. Imunitatea pt declaratii şi opinii politice”.

Ea a adăugat că îi va da în judecată pe cei de la CCR.

”Vă voi da în judecată şi voi cere despăgubiri şi condamnarea voastră, precum şi a statului român, a SRI şi a partidelor care au fost în spate: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, PMP, ProRomania! Aţi încălcat principiile statului de drept şi aţi interzis ca pe vremea lui Hitler, Stalin şi Lenin dreptul unui om de a candida pt că vă este frica de mine, frică că voi aduce independenţa şi suveranitatea României! Pentru porcăria scrisă vă voi urmări în toate instanţele interne şi internaţionale! Sunteti stalinişti şi nazişti!”, a mai susţinut Şoşoacă.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Războiul Israel-Hamas: un an cu număr record de decese în rândul jurnaliștilor

Publicat

in

Anul trecut, de la începutul conflictului dintre Israel și Hamas, a fost cel mai fatal pentru jurnaliști, conform organizațiilor internaționale de protecție a presei. Potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor și Reporteri fără Frontiere, cel puțin 128 de jurnaliști au fost uciși, scrie Mediafax.

Majoritatea acestora au fost lucrători media palestinieni din Gaza, care au murit în urma atacurilor aeriene israeliene. Unii dintre aceștia purtau echipamente de protecție care îi identificau ca membri ai presei. Organizațiile media au acuzat armata israeliană că vizează în mod deliberat jurnaliștii, relatează CNN.

Armata israeliană a declarat că nu are intenția de a viza jurnaliștii, dar a recunoscut că nu poate garanta siguranța reporterilor într-o „zonă militară activă”. Aceasta a acuzat Hamas de plasarea operațiunilor militare în apropierea jurnaliștilor și civililor.

“Unii jurnaliști palestinieni au fost implicați în atacurile din 7 octombrie”

De asemenea, armata a afirmat că unii jurnaliști palestinieni au fost implicați în atacurile din 7 octombrie sau că sunt membri ai Hamas, acuzații pe care organizațiile media le contestă vehement.

Multe organizații media, inclusiv CNN, și-au evacuat personalul din Gaza împreună cu familiile lor cât mai repede posibil. Gaza a fost întotdeauna un loc dificil pentru reportaj, din cauza restricțiilor de intrare și ieșire și a presiunii exercitate de Hamas asupra disidenței.

În Israel, jurnaliștii au raportat o creștere semnificativă a atacurilor fizice. Uniunea Jurnaliștilor din Israel a notat cel puțin 40 de astfel de incidente începând cu 7 octombrie, provenind atât din partea forțelor de securitate, cât și din partea civililor. Patru jurnaliști israelieni au fost uciși în atacurile din 7 octombrie, iar alții au supraviețuit cu greu.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend