Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Șapte luni de la invazia Ucrainei de către Rusia. Cronologia evenimentelor

Publicat

in

D. Popa • HotNews.ro

În 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina, Putin sperând ca războiul să dureze doar câteva zile. Au trecut însă 7 luni, iar victoria Rusiei pare tot mai îndepărtată. Cele 7 luni au schimbat lumea și economia mondială abrupt și ireversibil.

Președintele Ucrainei Volodimir ZelenskiFoto: Ukrainian Presidential Press Off / Zuma Press / Profimedia

Pe 24 februarie, Rusia a lansat o invazie a Ucrainei din Belarus la nord și prin sud-est. Războiul a ucis mii de oameni, a strămutat milioane și a distrus orașe întregi.

Faza 1 – Rusia își propune să cucerească Ucraina și să înlocuiască guvernul / Occidentul reacționează

24 februarie: Președintele rus Vladimir Putin își anunță decizia de a lansa o „operație militară specială” în Ucraina într-un discurs înainte de zori și începe invazia terestră, maritimă și aeriană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ține un discurs scurt și declară legea marțială și mobilizarea generală. Președintele american Joe Biden extinde sancțiunile la patru bănci rusești și interzice exporturile de tehnologii sensibile din SUA, în special în sectoarele aviației, maritime și apărării.

26-27 februarie: Zelenski refuză o ofertă a SUA de a se evacua, spunând: „Lupta este aici; Am nevoie de muniție, nu de o plimbare”. Atacul Rusiei asupra Kievului, orașului din estul Harkov și Cernihiv în stalpurile de nord, în timp ce apărătorii ucraineni vizează vehicule de aprovizionare cu rachete Javelin. Uniunea Europeană interzice anumite bănci rusești de la SWIFT și îngheață depozitele băncilor centrale ruse. De asemenea, interzice aeronavelor rusești survolarea spațiului aerian al UE.

28 februarie: Ucraina solicită aderarea la UE.

1 martie: Un convoi militar rusesc de 65 km (40,4 mile) se deplasează spre capitala Ucrainei, Kiev. SUA își închid spațiul aerian traficului rusesc.

2 martie: Forțele ruse intră în orașul sudic Herson.

4 martie: Forțele ruse bombardează cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporijia, stârnind temeri cu privire la un dezastru după modelul Cernobîl.

8 martie: Comisia Europeană dezvăluie REPowerEU, un plan de reducere a dependenței de gazele naturale rusești cu două treimi până la sfârșitul anului. SUA interzic importurile rusești de țiței. Numărul refugiaților ucraineni urcă la două milioane.

Congresul SUA aprobă cheltuieli de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, împărțite egal între ajutorul pentru refugiați și ajutorul militar pentru front.

11 martie: Armata rusă intră în periferia nord-vest a Kievului, dar se confruntă cu deficit de soldați. Putin aprobă desfășurarea a până la 16.000 de luptători ilegali din Siria. UE emite Declarația de la Versailles ca răspuns la războiul din Ucraina, cerând statelor membre să consolideze cheltuielile pentru apărare.

13 martie: Rusia își extinde țintele spre vest, trăgând 30 de rachete de croazieră într-o bază de antrenament militară din Yavoriv, ​​la 25 km (15,5 mile) de granița cu Polonia, ucigând 35 de persoane.

Viktor Zolotov, care conduce garda națională, devine primul rus de rang înalt care admite că războiul nu decurge conform planului

14 martie: Apropiatul lui Putin, Viktor Zolotov, care conduce garda națională, devine primul rus de rang înalt care admite că războiul din Ucraina nu decurge conform planului.

16 martie: Rusia bombardează un teatru din orașul portuar Mariupol, din sud, ucigând cel puțin 300 de civili care se adăposteau acolo.

23 martie: NATO estimează că Rusia a pierdut 7.000-15.000 de militari într-o lună de război și că numărul rușilor morți, răniți, capturați și dispăruți este de 40.000.

Faza 2 – Rusia se reorientează spre est, în timp ce Ucraina lansează contraofensive în nord și sud, luând înapoi peste 1.000 de așezări. SUA și Marea Britanie trimit sisteme avansate de rachete în Ucraina.

25 martie: Rusia spune că se va concentra pe consolidarea controlului asupra provinciilor ucrainene de est Lugansk și Donețk, într-o aparentă redefinire a obiectivelor sale de război. Peste 3,7 milioane de ucraineni au devenit refugiați.

27 martie: Zelenski le spune jurnaliştilor ruşi, într-un apel video, că este dispus să ia în considerare neutralitatea geopolitică a Ucrainei şi să facă compromisuri cu privire la statutul regiunii de est Donbas – pretextul invaziei Rusiei.

29 martie: Negociatorii ruși și ucraineni se întâlnesc la Istanbul – prima lor întâlnire în persoană în mai mult de trei săptămâni. Ucraina înaintează o propunere detaliată de neutralitate.

2 aprilie: În timp ce trupele ruse se retrag din Bucha, un oraș la nord-vest de Kiev, zeci de cadavre (aparent, civili) sunt găsite pe străzi.

4 aprilie: Președintele american Joe Biden cere ca Putin să fie judecat într-un tribunal pentru crime de război pentru presupusele ucideri de civili în Bucha.

6 aprilie: Administrația Biden interzice investițiile americane în Rusia și solicită G20 expulzarea Rusiei din grup.

7 aprilie: Rusia trage cu muniții cu dispersie în calea ferată Kramatorsk, stație plină cu mii de evacuați, ucigând cel puțin 52 de oameni. Adunarea Generală a ONU votează suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al organizației.

8 aprilie: Expertii criminalisti incep exhumarea cadavrelor in gropi comune din Bucha. UE interzice importurile de cărbune rusesc, privând Rusia de 8 miliarde de euro (7,97 miliarde de dolari) pe an. Ca parte a celei de-a cincea runde de sancțiuni, UE interzice și importurile de cherestea, ciment, fructe de mare și îngrășăminte rusești. UE interzice, de asemenea, exportul către Rusia de combustibil pentru avioane și tehnologii. Președintele Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, îi înmânează lui Zelenskyy un chestionar, dând startul procesului de aderare a Ucrainei la UE.

14 aprilie: Ucraina scufundă nava amiral Moscova a flotei ruse de la Marea Neagră, după ce a lovit-o cu două rachete Neptune.

16 aprilie: Ministerul rus al apărării spune că controlează portul Mariupol, deși luptele continuă.

18 aprilie: Forțele ruse lansează o nouă ofensivă pe scară largă în estul Ucrainei pentru a prelua controlul deplin asupra regiunilor Lugansk și Donețk.

21 aprilie: Putin declară victorie în bătălia pentru Mariupol, chiar dacă aproximativ 2.500 de pușcași marini ucraineni rămân baricadați în oțelăria Azovstal.

28 aprilie: Președintele Biden cere Congresului să aprobe un pachet financiar de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

4 mai: Rapoartele ucrainene și rusești spun că o contraofensivă ucraineană la nord și la est de Harkov a împins trupele ruse la 40 km (24,9 mile) înapoi de oraș, în primul succes semnificativ ucrainean de la câștigarea bătăliei de la Kiev. Comisia Europeană dezvăluie o a șasea rundă de sancțiuni, inclusiv o interdicție completă a importului de petrol rusesc, care va intra în vigoare până la sfârșitul anului.

5 mai: Comandantul-șef ucrainean Valerii Zaluzhnyi spune că forțele ucrainene trec la operațiuni de contraofensivă în jurul orașelor estice Harkiv și Izyum, prima declarație militară directă ucraineană a trecerii la operațiuni ofensive.

11 mai: Ucraina limitează pentru prima dată gazul rusesc care tranzitează teritoriul său către Europa, reducând cu un sfert fluxul de gaz prin una dintre cele două conducte majore.

12 mai: Finlanda anunță că va solicita aderarea la NATO.

15 mai: Suedia anunță că va solicita aderarea la NATO, punând capăt a două secole de neutralitate.

16 mai: Ministerul apărării al Ucrainei spune că trupele sale au înaintat până la granița cu Rusia, la 40 km (24,9 mile) nord de Harkov

17 mai: armata ucraineană declară încetarea rezistenței Azovstal la Mariupol.

18 mai: Comisia Europeană anunță un plan de 220 de miliarde de euro (219 miliarde de dolari) pentru a renunța la toți combustibilii fosili din Rusia pe o perioadă de cinci ani.

19 mai: Congresul SUA aprobă un pachet de ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, mai mult decât cei 33 de miliarde de dolari pe care Biden i-a cerut inițial, din care aproximativ jumătate este destinat ajutorului și proviziilor militare.

21 mai: Începe bătălia pentru orașul Severdonețk din provincia estică Lugansk. Ministerul rus al Apărării anunță că deține controlul deplin al Mariupolului, în urma evacuării a 1.908 de apărători ai uzinei Azovstal de acolo, la o lună după ce Putin a declarat victoria asupra orașului.

27 mai: Forțele ruse înaintează spre Severdonețk din trei direcții diferite și încep atacurile directe asupra zonelor construite ale orașului din nord, preluând controlul hotelului Mir.

28 mai: Ucraina lansează o contraofensivă la Herson, aducând forțele ruse într-o poziție defensivă „dezavantajoasă” și provocând pierderi grele.

30 mai: După o oarecare ezitare, Biden decide să trimită „sisteme de rachete mai avansate” în Ucraina pentru a permite raiduri de artilerie de mai mare precizie. SUA vor trimite GMLRS și sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) cu rachete cu o rază de acțiune de 80 km (49,7 mile).

31 mai: Forțele ruse ocupă centrul orașului Severdonețk în timp ce trupele ucrainene se retrag tactic, dar luptele continuă.

UE interzice petrolul și produsele petroliere rusești, în urma unei decizii privind cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

2 iunie: șeful administrației militare din regiunea Herson, Hennadiy Lahuta, raportează că contraofensiva ucraineană a eliberat 20 de sate.

6 iunie: Marea Britanie anunță că va trimite în Ucraina sisteme de lansare multiplă M270 cu o rază de acțiune de 80 km (49,7 mile).

Rusia reduce livrările de gaz către Europa prin conducta Nord Stream 1 la 40% din capacitate

13 iunie: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pare să sugereze că Ucraina va trebui să accepte o pierdere a suveranității sau a unui teritoriu în schimbul păcii, în timpul unei conferințe de presă în Finlanda.

15 iunie: Rusia reduce livrările de gaz către Europa prin conducta Nord Stream 1 la 40% din capacitate.

24 iunie: Deși există încă lupte din ariergarda, guvernatorul Luhansk Serhiy Haidai spune că Severodonețk va fi abandonat.

UE invită oficial Ucraina și Moldova să devină țări candidate la UE.

27 iunie: Rachetele rusești vizează un centru comercial din Kremenchuk, centrul Ucrainei, ucigând cel puțin 18 persoane.

Rusia nu își plătește datoria suverană pentru prima dată de la Revoluția bolșevică din 1917, expirând perioada de grație de 30 de zile pentru plățile de dobânzi de 100 de milioane de dolari. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că alianța va crește Forța de pregătire (NRF) de la 40.000 la 300.000.

29 iunie: NATO invită oficial Finlanda și Suedia să devină membre ale alianței, după ce Turcia își retrage vetoul.

30 iunie: După ce au fost lovite de rachete ucrainene, forțele ruse se retrag de pe Insula Șerpilor din Marea Neagră.

Faza 3 – Rusia își extinde obiectivele, incluzând Herson și Zaporijia

4 iulie: Aproximativ 40 de țări participă la o Conferință internațională privind refacerea Ucrainei la Lugano, Elveția. Premierul ucrainean Denys Shmyhal spune că va fi nevoie de 750 de miliarde de dolari.

17 iulie: Zelensky spune că Rusia a lansat acum 3.000 de rachete de croazieră împotriva țării sale.

20 iulie: Într-un interviu pentru ziarul rus Ria Novosti, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia s-a îndepărtat de obiectivul său oficial de a ocupa cele două regiuni estice Lugansk și Donețk, spunând că Zaporiijia și Herson sunt obiective importante

22 iulie: Rusia și Ucraina semnează un acord intermediat de ONU care permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

26 iulie: Compania de stat rusă Gazprom spune că va înjumătăți furnizarea de gaz prin conducta Nord Stream 1 la 20% din capacitate. Miniștrii energiei din UE sunt de acord să reducă în mod voluntar utilizarea gazelor naturale cu 15% în perioada august a acestui an și martie 2023.

27 iulie: Forțele ucrainene avariază vehiculele Antonivka și podurile feroviare folosind artileria cu rachete HIMARS, făcându-le inutilizabile pentru transportul militar greu.

29 iulie: Cel puțin 50 de prizonieri ucraineni sunt uciși când unitatea lor de detenție este aruncată în aer în Olenivka, Donețk. Rusia spune că Ucraina și-a vizat propriii oameni. Ucraina spune că Rusia și-a aruncat în aer propria colonie penală „pentru a acoperi crimele de război”.

1 august: Prima navă încărcată cu cereale ucrainene părăsește portul în urma unui acord din 22 iulie de ridicare a blocadei rusești.

6 august: Comandamentul sudic al Ucrainei spune că forțele sale au distrus 39 de lansatoare de rachete rusești și un depozit de muniții.

Darya Dughina, fiica unui proeminent ultranaționalist rus Alexander Dughin, este ucisă într-o explozie cu mașină-bombă

9 august: Se estimează că nouă avioane de război rusești au fost distruse la sol la baza aeriană Saky din Crimeea, la 225 km (136,7 mile) în spatele liniei frontului, în ceea ce ar părea a fi primul atac important ucrainean asupra unei baze rusești din peninsula. Ucraina distruge, de asemenea, depozitele rusești de muniție în Novooleksiivka din Crimeea, la 150 km (93,2 mile) sud de linia frontului, și un post de comandă la Maksyma Horkoho, pe coasta de sud-vest a Hersonului.

20 august: Darya Dughina, fiica unui proeminent ultranaționalist rus Alexander Dughin, este ucisă într-o explozie cu mașină-bombă în apropiere de Moscova, în ceea ce ar fi putut fi o tentativă de asasinat asupra tatălui ei. Ucraina a negat acuzațiile Rusiei că ea se află în spatele atacului.

24 august: Ucraina marchează ziua independenței față de stăpânirea sovietică și de invazie la scară mare. Sărbătorile publice sunt anulate pe fondul temerilor că Rusia ar putea escalada atacurile pentru a coincide cu ziua, dar Zelenskyi ține un discurs sfidător, spunând că Ucraina a „renascut” când Rusia a invadat: „Nu ne interesează ce armată aveți, ne pasă doar de tara noastra. Vom lupta pentru asta până la final.”

21 septembrie: Președintele Vladimir Putin a ordonat mobilizarea parțială a populației ruse, inclusiv chemarea rezerviștilor militari în serviciu activ și o creștere a producției de arme. Într-un anunț preînregistrat, Putin a spus că Occidentul „dorește să ne distrugă țara”.

22 septembrie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe ruși să protesteze față de anunțul președintelui Vladimir Putin că va mobiliza 300.000 de soldați ruși pentru război.

Surse folosite: Al Jazeera, CNBC, CNN, AFP, Reuters

Loading

DIVERSE

Ce se întâmplă cu organismul tău dacă mănânci roșii în fiecare zi? Cât de bune sau cât de periculoase sunt!

Publicat

in

Roșiile sunt nelipsite din coșurile noastre de cumpărături, fiind un aliment foarte versatil în alimentația noastră zilnică. Totuși, ce efecte au asupra organismului dacă le consumăm zilnic?

Roșiile în alimentația zilnică – cât de bune sunt?

Roșiile sunt alcătuite în proporție de 95% din apă, au puține calorii (21 la 100 de grame) și sunt pline de vitamine (A,C,E și complexul B). Pe lângă asta, sunt bogate în minerale esențiale, precum potasiul, iar cel mai important compus este licopenul, un antioxidant care le oferă culoarea roșie și care a fost asociat cu reducerea riscului de boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer. Acest antioxidant devine ușor asimilat de către organism atunci când roșiile sunt gătite.

Citește și: Topul celor mai gustoase salate din lume. Italia se află pe primul loc

Conform unor studii recente, un consum zilnic de aproximativ 100-110 grame de roșii poate reduce riscul de hipertensiune arterială și poate încetini pierderea masei musculare odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, roșiile aduc beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, deoarece pot contribui la menținerea unei stări generale bune de sănătate.

Roșiile pot cauza migrene și tulburări digestive

La persoanele sensibile, consumul frecvent de roșii poate declanșa simptome cauzate de intoleranța la histamină, precum migrene, palpitații sau probleme digestive. De asemenea, roșiile necoapte conțin tomatină, o substanță care, dacă este consumată în cantități mari, poate provoca iritații sau tulburări gastrointestinale. Totuși, dacă roșiile sunt coapte bine, acest risc dispare aproape complet.

Pe lângă sănătatea personală, trebuie să ne gândim și la impactul asupra mediului. În afara sezonului, roșiile sunt adesea cultivate în sere încălzite artificial sau importate de la distanțe mari, ceea ce crește amprenta de carbon și scade calitatea gustului, potrivit Csid.

Nutriționiștii recomandă consumul a cinci porții de fructe și legume pe zi. Totuși, rețeta către o dietă echilibrată rămâne varietatea. Ideal este să alternezi roșiile cu alte legume și să le consumi în diferite forme (crude, gătite, în sucuri sau conserve). De reținut că roșiile nu trebuie păstrate la frigider, ci într-un loc umbros și răcoros, unde își mențin aroma și textura, potrivit Csid.

Citește și: Cum arată, azi, actorii din serialul-fenomen „Dr Quinn”. Cine sunt actorii care au renunțat definitiv la scenă și s-au reprofilat

Concluzie

Roșiile sunt o alegere excelentă pentru un stil de viață sănătos, mai ales în plin sezon când sunt proaspete. Consumul zilnic este benefic pentru organism, atâta timp cât sunt consumate cum moderație. Pentru cei pasionați de grădinărit, cultivarea roșiilor acasă este atât o activitate relaxantă, cât și o sursă garantată pentru un suc autentic și sănătos.

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Trump anunță tarife de 25% la importurile din Japonia și Coreea de Sud cu începere de la 1 august

Publicat

in

Președintele american Donald Trump a anunțat luni că Statele Unite vor impune tarife de 25% la importurile din Japonia și Coreea de Sud începând cu 1 august, transmit Kyodo, Reuters și AFP.

Într-o scrisoare adresată prim-ministrului japonez Shigeru Ishiba, Trump a afirmat că relația comercială dintre cele două țări ‘a fost, din nefericire, departe de a fi reciprocă’.

O scrisoarea similară a fost adresată și guvernului sud-coreean. Ambele au fost publicate integral de Trump pe platforma sa Truth Social.

Trump nu este atât de puternic pe cât se crede. Nu poate opri războiul din Ucraina, deși se lăudase că face pace în 24 de ore

În cazul Coreei de Sud, tariful de 25% este același pe care Trump îl anunțase la sfârșitul lui aprilie, înainte de a acorda o amânare pentru a da o șansă negocierilor.

Pentru Japonia, în schimb, este vorba despre o ușoară creștere, de la 24% la 25%.

În scrisori se mai subliniază că, dacă produsele vor purta ștampila ‘Japonia’ sau ‘Coreea de Sud’, dar în realitate vor proveni din altă parte, li se va aplica un tarif ‘mai ridicat’, care nu a fost precizat.

Într-o încercare de a oferi spaţiu pentru negocieri, Trump a plafonat temporar tarifele la 10% până pe 9 iulie, dar a avertizat că noile taxe vor intra în vigoare de la 1 august. Până acum, doar Marea Britanie şi Vietnamul au ajuns la acorduri pentru a evita majorările.

Piaţa reacţionează negativ la anunţul lui Donald Trump

Anunţul a afectat pieţele financiare americane, care au înregistrat scăderi, în timp ce acţiunile companiilor auto japoneze listate în SUA au fost printre cele mai lovite: Toyota Motor a scăzut cu 4,1%, iar Honda Motor cu 3,8%.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că urmează să anunţe ”mai multe acorduri comerciale” în următoarele 48 de ore.

”Corespondenţa mea a fost plină cu propuneri de ultim moment. Urmează câteva zile intense”, a spus el la CNBC, fără a preciza ce ţări ar putea obţine înţelegeri.

UE speră într-un acord rapid, dar riscă tarife de 20%

Comisia Europeană speră încheierea unui acord până pe 9 iulie, în urma unor discuţii ”constructive” între preşedinta Ursula von der Leyen şi Trump, a declarat un purtător de cuvânt. Totuşi, nu este clar dacă s-a realizat un progres semnificativ care să evite noile tarife.

Vezi și Victor Ciutacu: „E normal ca portavocea guvernului să fie persoana care i-a făcut cimpanzei și golani pe președintele și vicepreședintele SUA, Donald Trump și JD Vance?”

În lipsa unui acord, tarifele pentru importurile europene ar creşte de la nivelul actual de 10% la 20%, conform planului prezentat de Trump la 2 aprilie. Preşedintele american a ameninţat şi cu o taxă de 17% pentru exporturile agroalimentare din UE, fapt care accentuează tensiunile.

Cancelarul german Friedrich Merz a reiterat nevoia unui acord rapid pentru protejarea industriilor vulnerabile, precum cea auto şi farmaceutică. Mercedes-Benz a anunţat luni o scădere de 9% a vânzărilor de vehicule în T2, invocând tarifele ca factor cheie.

Ameninţare suplimentară pentru BRICS

Trump a mai transmis duminică că SUA finalizează mai multe acorduri comerciale şi va anunţa noile tarife până la 9 iulie. El a avertizat şi ţările membre BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud şi noii membri: Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran şi EAU) că orice aliniere la ”politici anti-americane” va atrage un tarif suplimentar de 10%.

Anunţul a dus la deprecierea randului sud-african şi a intensificat tensiunile geopolitice. Kremlinul a reacţionat, susţinând că BRICS nu este ”îndreptată împotriva niciunei terţe ţări”, potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov.

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

FACIAS: Pierderi de milioane și salarii de 7.000 euro pe lună la o companie de stat cu doar 25 de angajați

Publicat

in

Potrivit datelor obținute de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), în cadrul campaniei „Opriți robinetul risipei”, directorul general al societății primește lunar peste 7.000 de euro brut. Totodată, membrii Consiliului de Administrație au încasat, doar în 2024, peste 380.000 de euro din bani publici.

FACIAS a obţinut o victorie majoră pentru toți tinerii români: ÎCCJ obligă Guvernul să pună în aplicare Legea Tinerilor, ignorată timp de 20 de ani

Electrocentrale Grup S.A. este un nou exemplu de risipă instituționalizată, tolerată ani la rând din indiferență sau complicitate. Deși compania are doar 25 de angajați, conducerea este plătită regește din fonduri publice, în ciuda faptului că rezultatele financiare sunt din ce în ce mai dezastruoase.

De exemplu, în 2022, când compania înregistra pierderi de peste 1,8 milioane de lei, directorul general a încasat, pe lângă salariul lunar, o primă de 80.000 de euro. În 2023, pierderile au crescut la peste 2,2 milioane de lei, iar în 2024 au depășit pragul de 3,4 milioane de lei.

FACIAS: Culmea risipei la stat, peste 558 de milioane de euro sunt risipiți de numai 4 instituţii şi 2 companii de stat

Situația financiară gravă, care a continuat și în anul 2024, nu a determinat nicio reducere a cheltuielilor cu remunerațiile celor care au fost numiți să conducă această companie. Dimpotrivă, în 2024, veniturile totale încasate de conducerea executivă și de membrii Consiliului de Administrație au depășit 380.000 de euro. Salariul brut cel mai mare din companie este de 35.274 de lei lunar.

FACIAS solicită Ministerului Energiei, în calitate de acționar unic, să oprească imediat risipa banului public și să demareze o analiză a modului în care sunt cheltuite resursele publice în cadrul Electrocentrale Grup S.A.

FACIAS: Închideți robinetul risipei înainte de a cere „solidaritate”. Peste 558 de milioane de euro risipiți de numai 4 instituții și 2 companii de stat

La începutul anului, în timp ce Guvernul adopta „ordonanța trenuleț”, conducerea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR a beneficiat de o majorare salarială de 50%, în ciuda faptului că nu a înregistrat profit net în ultimii trei ani. Acest lucru a reprezentat o creștere a bugetului total pentru remunerațiile conducerii de la 2.081.339 lei în 2024 la 3.055.452 lei în 2025.

La Autoritatea Feroviară Română (AFER), în plină perioadă de austeritate, conducerea și-a bugetat pentru 2025 salarii de peste 7.000 de euro lunar, dublu față de indemnizația ministrului Transporturilor.

În cazul Complexului Energetic Oltenia, o altă companie de stat, scăderea drastică a profitului a fost urmată, paradoxal, de o majorare a bugetului de salarii cu 130 de milioane de lei (echivalentul a 26 de milioane de euro).

Înainte de a introduce o nouă povară fiscală, viitorul Guvern trebuie să dea dovadă de responsabilitate în gestionarea banului public. Așa-numita „taxă de solidaritate” trebuie aplicată cu prioritate în interiorul aparatului de stat, acolo unde risipa este sistemică.

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Locul de muncă plătit cu 100.000 de euro pe an. Cum pot să câștige românii foarte mulți bani

Publicat

in

Românii care vor un loc de muncă profitabil au șansa de a se angaja pe un salariu foarte bun, fiind căutați și angajați care pot fi remunerați cu aproximativ 100.000 de euro pe an.

Locul de muncă plătit cu 100.000 de euro pe an

Schimbările economice din România îi fac pe români să caute locuri de muncă în alte țări, iar mulți au șansa chiar de a-și găsi joburi în domeniile în care activează, însă plătite mult mai bine.

Citește și : Vrei să lucrezi? Mai întâi munceşti gratis! Anunţul revoltător al unei cafenele face valuri pe internet

Una din țările ce oferă printre cele mai bine plătite locuri de muncă este Germania, unde, la ora actuală, sunt stabiliți aproximativ 900.000 de români, care obțin, în anumite profesii, salarii de peste 90.000 de euro anual. În topul listei sunt, însă și locuri de muncă plătite cu peste 100.000 de euro anual.

Majoritatea acestor joburi vin cu cerințe speciale legate de studii și vechime, însă sunt și locuri de muncă unde nu contează aceste lucruri, ci numai experiența.

Un antreprenor, spre exemplu, nu necesită nicio pregătire formală, mai ales că persoanele care își schimbă cariera pot aduce pe piață produse sau idei noi ca antreprenori.

Citește și : Plata profesorilor va fi bazată pe performanță – studiu de caz: cinci niveluri de evaluare stabilite de fiecare unitate de învățământ

Antreprenorii au un salariu mediu între 41.000 și 58.400 de euro, în funcție de industrie și companie. Cei ce lucrează în IT, auditorii, brokerii și inginerii câștigă un salariu mediu anual de peste 70.000 de euro.

Locurile de muncă de avocat, anestezist și bancher de investiții câștigă peste 90.000 de euro pe an, însă liderii incontestabili, care câștigă un salariu mediu de peste 100.000 de euro anual, sunt directorii generali.

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Mesajul unei românce care a lucrat ca îngrijitoare în Italia. „Cu timpul te obișnuiești, dar te vei simți singură, la fel ca prin străini”

Publicat

in

Aurelia Cristea are o poveste de viață care ar putea fi subiect de film. Un film în care durerea și sacrificiul unei mame care și-a pierdut fiica, moartă după ce a fost călcată de mașină pe trecerea de pietoni, s-ar împleti cu devotamentul cu care își crește acum cele două nepoțele rămase fără mamă.

Fără loc de muncă și cu două fetițe gemene care merg la școală din toamnă, Aurelia se luptă din greu să facă față greutăților materiale, fiind copleșită de o tristețe care i-a invadat sufletul. „Trăiesc prin ele și pentru ele”, a mărturisit Aurelie, conform Roitalianul.

Postarea Aureliei e despre întoarcere și reintegrare, despre singurătate și despre locul pierdut, pe ca îl numea „acasă”.

Citește și: Mesajul unei românce care s-a întors de un an din Germania: ”Sunteți plecați, rămâneți acolo”

O adevărată dramă

Aurelia povestește, într-o postare, despre experiența ei tragică.

„Sunt o ex-badantă, am lucrat 13 ani în Italia. Un mare necaz m-a făcut să mă întorc acasă definitiv, moartea unei fiice. Am rămas definitiv să cresc două nepoțele gemene. În Italia am lucrat și cu contract, și fără contract, în Sicilia, unde știți cum se plătește.

Când eram în Italia sufeream îngrozitor, ca voi toate, când erau sărbători și nu eram aproape de cei dragi. Mergeam odată pe an acasă, iar în fiecare concediu vecinii sau prietenii mă întrebau când pleci? Nimeni nu m-a întrebat dacă m-am întors definitiv. Mă simțeam ca o străină, copiii la casele lor, oamenii nu mai erau aceiași. Ăsta este rezultatul îndepărtării de casă, prețul străinătății. Unele din voi poate ați fost mai norocoase, ați avut familia lângă voi”, a scris aceasta, conform Roitalianul.

Aurelia povestește mai departe despre cum a trecut prin următorii ani și despre sentimentele prin care a trecut fiind departe de casă.

„Cu anii petrecuți departe am pierdut multe momente frumoase pe care nu le putem aduce înapoi și chiar persoane dragi, în cazul meu părinții și fiica, toți trei în zile de sărbători, trei înmormântări în trei ani.

Au trecut anii pe lângă mine, au trecut anii pe lângă noi, iar acasă nu mai este nimic ca înainte. Multe dintre noi suntem bolnave, altora li s-au destrămat familia. Multe, deși au o vârstă, continuă să muncească, au probleme care se țin lanț, pot, nu pot, merg înainte. Uneori suntem judecate nu doar de străini, chiar si de cei dragi si dezamăgirea si tristețea ne urmăresc pretutindeni.

Dar sfatul meu pentru toate voi este: nu vă abandonați, nu uitați de voi, nu lăsați depresia să vă omoare! Știu atâtea povești de la colege care după toate sacrificiile (deși e urât acest termen) pot spune mai bine după datoria de mamă, soție, fiică, bunică, pe care ați avut-o, având grijă ca celor dragi să nu le lipsească nimic, opriti-vă o clipă, priviti-vă în oglindă și întrebați: Cu mine cum rămâne?

Citește și: Sindicaliștii, din nou în stradă, chiar în ziua când guvernul își asumă răspunderea pe măsurile de austeritate. ”Vrem dialog real, nu simulări de consultare”

Spun asta pentru că multora s-a întâmplat să fie dezamăgite de cei dragi care v-au reproșat: Ce-ai făcut pentru mine? În acel moment simți că-ți cade cerul asupra ta, ei uită că le trimiteai colete, bani și că tu, dragă badantă, nu mâncai, nu dormeai și așteptai momentul ca ei să primească coletul să-i auzi ce fericiți erau de cele trimise sau de bani. Atunci respirai liniștită, uitai de nopțile nedormite, uitai de durerile tale, te simțeai împlinită și aveai curaj să mergi mai departe.

Dar repet din nou, aveți grijă și de voi, de sănătatea voastră. Eu sunt la pământ, dureri de oase îngrozitoare, probleme cu inima, insomnie etc. M-am lăsat pe ultimul loc, punând pe primul loc familia. Acasă, la întoarcerea definitivă, pe care o așteptați cu bucurie, nu este nimic roz. Aparte că pierdem părinții, unele din noi, pierdem și liniștea sufletească.

Deși unii ne critică că am fost așa mult plecate, ne lovim și de indiferența celor la care nu te aștepți și parcă simți răceala lor sau poate este o doar iluzie sau oboseala acumulată cu îngrijirea bătrânilor.

„Reintegrarea” în familia noastră nu este ușoară, vă spun din proprie experiență. Ajungi să fii privită altfel, să nu mai ai prieteni, să nu-ți mai găsești pacea de odinioară. Cu timpul te obișnuiești, dar te vei simți singură, la fel ca prin străini. Nu zic că este la fel pentru toate, unele nici nu recunosc, dar vă spun eu că străinătatea pe care noi am ales-o, ne schimbă și pe noi, și pe cei de-acasă.

Vă doresc tuturor multă sănătate, răbdare celor care continuați încă să munciți și nu uitați cât sunteți de importante, nu vă abandonați și, mai ales, fiți unite!”

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Noile taxe vor crește prețul autoturismelor în România. Puțini își vor mai permite să își cumpere o mașină

Publicat

in

Renault Group România și Ford România, două companii care își bazau vânzările pe Programul Rabla, anunță că noile creșteri de taxe, la CASCO și la Rovinietă vor duce la creșterea prețurilor la autoturisme și vor afecta grav industria auto, sector esențial pentru economia națională.

Creșterea taxelor și impozitelor în România va duce la prețuri mai mari la mașini

Companiile semnalează că există două probleme principale generate de noile măsuri fiscale, și anume majorarea prețurilor autoturismelor, precum și lipsa predictibilității fiscale pentru firme.

Citește și : Ce au de făcut românii care nu-și mai pot plăti ratele bancare. ”Ne adresăm imediat!”

„Creșterea TVA-ului va duce inevitabil la scumpirea vehiculelor noi, afectând direct dinamica pieței auto. Într-o perioadă în care accesibilitatea devine tot mai redusă pentru clienții persoane fizice, considerăm că reluarea și extinderea Programului Rabla este absolut necesară pentru a încuraja cererea și a preveni o scădere accentuată a vânzărilor din sectorul auto”, au transmis, pentru Profit.ro, reprezentanții Renault Group, cei care comercializează mărcile Dacia și Renault pe piața locală.

Mai mult, Ford România, ce distribuie atât autoturisme produse la Craiova, cât și din străinătate, avertizează că taxele impuse de guvernul Ilie Bolojan ar putea duce la un „blocaj major” în industrie.

Citește și : Ministrul Economiei, revoltat de promovarea ”învechită” a turismului românesc. ”Nişte pliante pe care nu m-aş fi uitat nici dacă doar acolo trebuia să mă uit. Închideam ochii”

„Observăm cu îngrijorare că întârzierea lansării Programului Rabla, urmată de suspendarea acestuia, are efecte economice negative profunde. Acestea afectează nu doar clienții noștri, ci și activitatea companiei și a rețelei de dealeri”, a declarat Roxana Capătă, director general Ford România Services.

„Într-un mediu economic instabil, predictibilitatea este esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a afacerilor”, a conchis aceasta.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

În Trend