Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Salonul Auto Pitesti – un talcioc de tot rasul !  Proasta organizare, execrabila prezenta, rezultate zero

Publicat

in

targ autoZilele trecute a avut loc în Piața „Vasile Milea” din centrul Pitestiului o nouă editie, a XVII-a, a Salonului Auto Pitești care s-a dovedit a fi, de fapt, un mare fiasco, dealerii argeseni de automobile dand dovada inca o data ca habar nu au cu ce se mananca o asemenea manifestare. Redactorii PROFIT au fost prezenti acolo sambata si au constatat cu dezamagire ca insiruirea aceea de masini, putintele fata de titulatura de Salon Auto, parca mai mult speria eventualii vizitatori sau tot mai putinii potentiali cumparatori. Majoritatea pseudostandurilor erau prezentate de cativa consilieri, tinere sau tineri, care nu prea aveau chef de vorba sau nu stiau sa explice performantele unui autoturism. La standul Tiriac Auto a trebuit sa asteptam 10 minute pentru ca cineva sa ne explice cum putem achizitiona prin programul Rabla un Hyundai. Tot acolo nu ni s-a putut explica de ce nu se poate cumpara cel mai ieftin model al coreenilor. La standul SCO General , dealerul Nissan in Arges, am avut neplacuta surpriza sa constatam prezenta unor modele “prafuite” si acceasi lehamite a consilierului de a … consilia potentialul cumparator. Faptul ca Salonul Auto Pitesti a ajuns un fel de targ oficial de masini second hand in buricul orasului a fost confirmat si de absenta unor marci importante care au decis in acest an sa spuna PAS proastei organizari . Asa se face ca doar aproape jumatate din dealerii autorizati din Arges au expuse modele precum Hyundai, Ford, Dacia, Renault, Honda, Nissan, Peugeot, Mercedes, Mitsubishi, Toyota, Suzuki, Opel, adica undeva la vreo 60 de exemplare, nu toate noi. Sa mai spunem ca a lipsit cu desvarsire lansari de noi modele dar a abundat prezenta de masini second hand. A fost, astfel, exclusiv un talcioc de masini, fara prezenta altor firme din domeniul auto, ca de exemplu distribuitori de piese auto, firme de tuning si tot ceea ce ar trebui sa fie la un salon auto in adevaratul sens al cuvantului. Acesta ar fi si unul dintre motivele pentru care , pe perioada talciocului organizat de AOA nu s-a vandut niciun autoturism si nici nu avea cum sa se vanda atat timp cat, se vaitau reprezentantii dealerilor, prezenta argesenilor a fost cea mai scazuta din istoria acestui mini Salon Auto de la Pitesti.

Loading

ACTUAL

Militar arestat preventiv după ce a lovit cu pumnul o persoană și a lăsat-o inconștientă / De la ce a pornit totul

Publicat

in

Un militar a fost arestat preventiv, fiind acuzat de procurori că a lovit o persoană și a lăsat-o inconștientă, după un conflict care a pornit de la furtul unei biciclete. Victima militarului, căreia i se furase bicicleta, are nevoie de cel puțin 35 de zile de spitalizare, conform Parchetului Militar București. 

Incidentul a avut loc în talciocul din Buzău.

Militarul este cercetat pentru loviri sau alte violențe și tulburarea ordinii publice. El a fost inițial reținut, joi, pentru 24 de ore, iar ulterior Tribunalul Buzău a admis arestarea sa preventivă pentru 30 de zile. 

„La data de 01.09.2024, în jurul orelor 10:40, în timp ce se afla (n. red.: militarul inculpat), împreună cu un civil, care îi sustrăsese o bicicletă persoanei vătămate, la poarta de acces auto a Târgului Talcioc Buzău, a lovit cu pumnul în zona feței pe persoana vătămată O.D.C., cu o intensitate care a pus victima în stare de inconștiență, producându-i leziuni traumatice a căror gravitate a fost evaluată prin 35 – 40 zile de îngrijiri medicale”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

Persoana cu care se afla militarul, și care furase bicicleta victimei, a fost plasată sub control judiciar, mai precizează procurorii.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Volodimir Zelenski este supărat pe Occident, într-o chestiune delicată pentru țările aliate: „Ei doar schimbă subiectul”

Publicat

in

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri Occidentul că îi este prea „frică” chiar și să abordeze posibilitatea doborârii rachetelor și dronelor rusești care țintesc Ucraina, în contextul în care ajută Israelul să facă acest lucru împotriva atacurilor din partea grupărilor islamiste, scriu France Presse și Politico.

Confruntat cu atacuri masive cu rachete și drone rusești, Kievul dorește ca partenerii săi occidentali să ajute Ucraina, de pe teritoriul lor, să doboare dronele și rachetele, subliniind că acest lucru ar salva viețile civililor ucraineni fără riscul de a ucide soldați ruși.

„Dacă aliații (țările NATO, n.r.) doboară împreună rachete și drone în zonele din Orientul Mijlociu, de ce nu există încă o decizie similară de a doborî împreună rachete rusești și Shahed-urile (dronele iraniene, n.r.) de pe cerul Ucrainei?” a declarat Zelenski în cadrul unei conferințe organizate de Fundația Victor Pinchuk, la Kiev.

„Când ridicăm această problemă în timpul negocierilor, partenerii nici măcar nu spun că lucrează la ea, așa cum spun despre orice altceva (…), ei doar schimbă subiectul. Le este frică chiar să ne spună că «luăm în calcul acest lucru». Și până acum, doar Minskul a fost văzut doborând drone rusești”, a adăugat Zelenski, referindu-se la Belarus, aliatul Rusiei , care a doborât câteva drone kamikaze rătăcite.

„Și acest lucru nu se face nici măcar atunci când rachetele și dronele se îndreaptă literalmente spre teritoriul vecinilor noștri”, a mai spus Zelenski, catalogând acest lucru „umilitor pentru lumea democratică”.

Ucraina a acuzat, anterior în cursul acestui an, că există „un dublu standard”, când Kievul a văzut o coaliție largă de țări occidentale ajutând Israelul să respingă atacul iranian masiv cu sute de rachete și drone.

Ucraina este aproape zilnic ținta unor atacuri masive cu rachete și drone rusești, unele dintre acestea vizând depozite de gaze din apropierea graniței cu UE, în timp ce unele drone rătăcite au zburat chiar și pe teritoriul României, Poloniei și al Letoniei.

În schimb, Occidentul se teme de un conflict mai amplu și de faptul că o astfel de măsură ar fi considerată o escaladare majoră de către Rusia.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat, pe 24 august, că țările NATO continuă să discute despre protejarea comună a cerului ucrainean împotriva atacurilor rusești. Dar cancelarul german Olaf Scholz a declarat că, în opinia sa, acest lucru este exclus și că, până în prezent, SUA nu au fost de acord.

Kievul sporește, de asemenea, presiunile asupra țărilor occidentale pentru a-i permite să folosească arme pentru efectuarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus, lucru care a fost restricționat până acum.

Liderul rus Vladimir Putin a avertizat joi că Moscova ar considera că o astfel de utilizare a armelor ar însemna că țările NATO sunt „în război cu Rusia”.

„Dacă va fi luată o asemenea decizie, nu înseamnă altceva decât participarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi statelor europene în războiul din Ucraina (…), aceasta ar însemna că ţările NATO, SUA şi ţările europene luptă împotriva Rusiei”, a spus Putin, la televiziunea rusă.

Putin a sesizat faptul că în această chestiune nu este vorba despre autorizarea Kievului să folosească rachete occidentale cu rază lungă de acţiune, precum ATCAMS sau Storm Shadow, întrucât armata ucraineană nu are capacitatea tehnică de a folosi singură aceste rachete ce pot fi lansate asupra teritoriului rus numai cu ajutorul datelor furnizate de sateliţii americani sau europeni. „Şi cel mai important este că, de fapt, numai militarii NATO pot realiza misiunile de zbor ale acestor sisteme”, a explicat preşedintele rus, potrivit Reuters și Agerpres.

Aşadar, a continuat liderul de la Kremlin, „nu este vorba despre a permite sau nu regimului ucrainean să lovească Rusia cu aceste arme, ci despre a decide dacă statele NATO sunt sau nu direct implicate în conflictul militar”, iar o asemenea decizie de implicare ar schimba „însăşi natura conflictului”, caz în care „vom lua deciziile corespunzătoare plecând de la ameninţările pe care ni le creează”.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Românii din străinătate mai au doar 3 zile să se înscrie pentru a vota la alegerile parlamentare / Care este procedura

Publicat

in

Pentru a putea vota la alegerile parlamentare la o secție din străinătate, românii din diaspora mai au trei zile la dispoziție pentru a se înscrie, în timp ce pentru a vota prin corespondență se pot înscrie până în 17 octombrie. 

Pentru a putea vota într-o secție de votare, românii din diaspora se pot înscrie până luni, 16 septembrie, inclusiv, pe site-ul votstrainatate.ro/parlamentare. Pentru a se organiza o secție de votare, este nevoie ca cel puțin 100 de persoane să fie înscrise pentru a vota în aceeași localitate din străinătate, conform Expert Forum

„Prin înregistrarea ca alegător în străinătate, cetățeanul român cu drept de vot care are domiciliul sau reședința în străinătate solicită organizarea unei secții de votare în statul unde vrea să voteze. Prin completarea acestui formular, cetățeanul român cu domiciliu sau reședința în străinătate își exprimă opțiunea de a vota în străinătate la alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, urmând să fie radiat pentru acest scrutin din lista electorală permanentă din România (doar dacă cererea este aprobată)”, precizează Autoritatea Electorală Permanentă. 

Până la ora redactării acestui articol, 3.375 de români s-au înscris pentru a vota la o secție de votare organizată în afara României. Cei mai mulți dintre ei sunt din Olanda – 720, Marea Britanie – 600 și Germania – 354, conform cifrelor de pe vostrainatate.ro. 

Foto: captură de ecran votstrainatate.ro

Votul prin corespondență la alegerile parlamentare

Românii plecați în străinătate care nu vor să voteze neapărat la o secție de votare, dar vor să își exercite acest drept, se pot înscrie pentru a vota prin corespondență. Ei mai au la dispoziție încă 34 de zile, până în 17 octombrie 2024. 

„Prin înregistrarea ca alegător prin corespondență, cetățeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate și care deține un document care dovedește dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poștă a documentelor de vot la adresa sa de corespondență din străinătate”, explică AEP. 

Până acum s-au înscris pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare 2.850 de români. 

Alegerile prezidențiale: până când se pot înscrie românii din străinătate ca să voteze

Pentru alegerile prezidențiale, românii care vor să voteze la o secție de votare din afara României se pot înscrie pe site-ul votstrainatate.ro/presedinte până în 24 septembrie, inclusiv. 

Până acum s-au înscris 3.241 de români, cei mai mulți din Olanda – 676, Marea Britanie – 572 și Germania – 347. 

Foto: captură de ecran votstrainatate.ro

Pentru românii din diaspora care vor să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale, termenul limită de înscriere pe același site este 10 octombrie. 

Calendarul alegerilor parlamentare și prezidențiale pentru românii din diaspora 

Românii din străinătate au două zile de vot la alegerile parlamentare din acest an:

  • 30 noiembrie, ora 07:00: începerea primei zile de votare în străinătate
  • 1 decembrie, ora 7:00: începerea votării în țară. Tot atunci va avea loc începerea celei de-a doua zi de votare în străinătate.

Pentru alegerile prezidențiale, calendarul de vot pentru românii din diaspora se întinde pe trei zile. În primul tur românii din străinătate vor începe să voteze din 22 noiembrie:

  • 22 noiembrie, ora 12:00, începe votarea în diaspora, iar la ora 21:00 se încheie.
  • 23 noiembrie, ora 7:00, românii din afară îşi exercită dreptul de vot până la ora 21:00.
  • 24 noiembrie, ora 7:00, românii sunt chemaţi la urne să-şi aleagă preşedintele.

Pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, votul românilor din diaspora va începe din 6 decembrie:

  • 6 decembrie, ora 12:00, începe votarea în diaspora şi se încheie la ora 21:00.
  • 7 decembrie, ora 7:00, românii din afară se pot prezenta la vot până la ora 21:00.
  • 8 decembrie, ora 7:00, votarea începe și pentru românii din țară şi se încheie la ora 21:00.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Invazia muncitorilor străini pe șantierele României. Cum am ajuns poarta Asiei sărace către Vest

Publicat

in

Pierdem medici, asistente, șoferi, meseriași, oameni calificați. Exodul românilor e laitmotivul pe care îl auzim de ani buni și chiar dacă s-au găsit soluții pe ici, pe colo, continuăm să importăm forță de muncă. Vedem muncitori străini din ce în ce mai des pe șantierele din București sau pe străzi, cu ghiozdane de mâncare în spate. Sunt și în depozite sau în bucătăriile restaurantelor. Însă cei mai mulți vin să lucreze în construcții.

Nepalezi, vietnamezi sau indieni, toți au venit de la capătul lumii în România, din dorința de a-și scoate familiile din sărăcie. Așa cum au făcut-o și ai noștri, care au ajuns de-a lungul anilor să construiască Europa.

Salariile mai mari din Vest sunt motivația pentru asiaticii care ajung în România, așa cum au fost și pentru românii care au plecat. O arată și cifrele: peste 5,7 milioane de români sunt în Diaspora. Asiaticii cu venituri minime în jurul a 100 de dolari pe lună, la ei acasă, sunt candidații perfecți la un trai mai bun în Europa.

Pe de o parte, este efectul lipsei unei politici coerente de a păstra muncitorii în țară, dar și lipsa unor stimulente menite să-i aducă înapoi. Pe de altă parte, este și dreptul fiecărui om de a încerca să câștige mai bine. România nu e nici pe departe singurul stat care nu a știut cum să rezolve această ecuație social-economică.

Citește pe Panorama.ro de ce ajung patronii români să importe forță de muncă din Asia. 

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Volodimir Zelenski, „sincer” despre ofensiva armată din regiunea rusă Kursk: „A dat rezultatele la care ne așteptam”

Publicat

in

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că ofensiva Kievului în regiunea rusă de graniță Kursk a „încetinit” înaintarea trupelor Moscovei în estul Ucrainei, informează agenția France Presse.

Kievul a lansat o incursiune șoc în regiunea Kursk pe 6 august, avansând kilometri întregi pe teritoriul rus și cucerind zeci de așezări.

Declarațiile lui Zelenski au venit în contextul în care Moscova a susținut săptămâna aceasta că forțele sale au recucerit o serie de sate din Kursk.

Ofensiva din Kursk „a dat rezultatele la care ne așteptam, ca să fiu sincer. În regiunea Harkov, inamicul a fost oprit, progresul în regiunea Donețk a fost încetinit, deși este foarte dificil acolo”, a declarat liderul ucrainean, în cadrul unei conferințe organizate la Kiev.

Zelenski a mai spus că în prezent 40.000 de soldați ruși luptă în regiunea Kursk.

„Ei (rușii, n.r.) au vrut progrese rapide”, a adăugat președintele ucrainean.

El a făcut aceste afirmații la o zi după ce Rusia a susținut că a recucerit o fâșie de teritoriu în regiunea sa vestică Kursk.

Incursiunea armată din Kursk a forțelor ucrainene a luat Moscova prin surprindere și reprezintă cel mai mare atac al unei armate străine pe teritoriul Rusiei de la al Doilea Război Mondial încoace.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Viktor Orban se plânge că Ungaria a cheltuit 2 miliarde de euro pentru protejarea frontierei externe a UE în fața migranților și cere rambursarea banilor

Publicat

in

Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că este încrezător că Executivul european va rambursa costurile cu migrația ilegală suportate de Budapesta pentru protejarea frontierei externe a Uniunii Europene, scrie Reuters.

Ungaria a închis în 2015 o rută majoră de tranzit pe teritoriul său pentru sute de mii de solicitanți de azil care fugeau de război și sărăcie, ceea ce i-a consolidat sprijinul lui Orban pe plan intern, dar i-a adus numeroase critici din partea multor aliați din UE.

Orban a afirmat însă că Germania a început în sfârșit să se „trezească” la impactul negativ al migrației. Berlinul a anunțat săptămâna aceasta reintroducerea controalelor la graniță pentru următoarele șase luni, la toate frontierele sale terestre, precum și propuneri de reducere a numărului de solicitanți de azil. Controalele interne în zonele care, în mod normal, formează zona de liberă circulație – respectiv, Spațiul Schengen – vor începe pe 16 septembrie, Berlinul schimbându-și astfel politica anterioară a „porților deschise”.

„Ungariei trebuie să îi fie returnată suma foarte importantă, pe care am plătit-o pentru protecția frontierelor”, a declarat el, la radioul de stat.

„Ei vor plăti, este doar o chestiune de timp”, a adăugat Orban.

Joi, șeful său de cabinet, Gergely Gulyas, a declarat că Ungaria este pregătită să dea în judecată Comisia Europeană pentru costurile pe care le-a avut cu protejarea frontierelor, despre care Budapesta spune că se ridică la 2 miliarde de euro.

„Suntem pregătiți să dăm în judecată Comisia Europeană după ce ea a rambursat parțial sau total costurile suportate de alte state membre care apără frontiera Spațiului Schengen”, a spus Gergely Gulyas, în cadrul unei conferințe de presă.

„Anul trecut, Ungaria a cheltuit două miliarde de euro în vederea protecției Spațiului Schengen fără să primească nici măcar o contribuție minimă din partea UE”, a susținut Gulyas.

În iunie, instanța supremă a Uniunii Europene a decis că Ungaria trebuie să plătească o amendă de 200 de milioane de euro pentru că nu a implementat schimbări în politica sa de gestionare a migranților și a solicitanților de azil la granița sa, o decizie pe care Orban a calificat-o la momentul respectiv drept scandaloasă.

„Acum mai există un singur pas pe care liderii vest-europeni ar trebui să îl facă, nu este deosebit de greu din punct de vedere intelectual: dacă spun că frontierele trebuie protejate, atunci cei care protejează efectiv frontierele nu ar trebui să fie pedepsiți pentru asta”, a mai afirmat vineri Orban, referindu-se la amenda din iunie.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend