Stai conectat...

DIVERSE

Salmonella şi stafilococ auriu, în meniu la nunta unde socru mare era fostul adjunct al IPJ Iaşi. Alarma s-a dat înainte de dansul mirilor

Publicat

la

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Iași anunțat joi, 14 mai, că analizele preliminare făcute după focarul de toxiinfecție alimentară de la nunta organizată într-un hotel din Iași au confirmat prezența bacteriei Salmonella la pacienți și a stafilococului auriu la angajați.

Alarma s-a dat chiar în toiul petrecerii de nuntă, după ce invitații au mâncat mai multe preparate făcute din pui și ouă. 46 de nuntași au început să se simtă rău și au ajuns de urgență la spital. Imediat, autoritățile sanitare au deschis o anchetă și au descoperit nereguli grave în restaurant, iar analizele au confirmat salmonella și stafilococul auriu.

Purtătorul de cuvânt al DSP Iași, Marius Voicescu, a anunțat că rezultatele coproculturilor pentru primii trei pacienți internați la Spitalul de Boli Infecțioase Iași sunt pozitive pentru Salmonella enterica grup C, scrie Agerpres.

O clinică specializată în operații estetice, reclamată la Parchet. O femeie își cere banii înapoi: „Nu am mai primit nimic de la ei”

Din cele șase probe recoltate de la angajații hotelului, două au fost pozitive pentru stafilococ auriu, iar celelalte patru negative. Alte analize, inclusiv cele la alimente, apă și probe de sanitație, sunt încă în desfășurare, iar rezultatele finale vor fi anunțate săptămâna viitoare.

„Ancheta epidemiologică a fost declanșată după sesizarea transmisă de medicul de gardă al Spitalului de Boli Infecțioase Iaşi. Echipele DSP au identificat consumatorii prezenţi la eveniment şi au colectat informaţii despre alimentele consumate şi simptomele apărute. Persoanele simptomatice aflate la domiciliu prezintă, în acest moment, forme uşoare sau simptome în remisie, spontan ori sub tratament.

Ancheta epidemiologică este în desfăşurare, iar măsurile finale vor fi stabilite după centralizarea tuturor rezultatelor de laborator şi a datelor obţinute în anchetă”, a precizat purtătorul de cuvânt Marius Voicescu.

DSP Iaşi a anunţat, miercuri, că a demarat o anchetă după ce mai multe persoane ar fi suferit de toxiinfecţii alimentare în urma participării la o nuntă organizată la sfârşitul săptămânii trecute la hotel de la intrarea în municipiul Iaşi.

Potrivit reprezentanţilor DSP, până în prezent la Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi, precum şi în spitale din Râmnicu Sărat, Huşi, Braşov sunt internate 14 persoane, iar alte 33 prezintă simptome şi se află la domiciliu.

Un caz similar a avut loc și în în Dâmbovița

În noaptea de 9 spre 10 mai, mai multe persoane au acuzat stări de rău, greață și vărsături, existând suspiciunea unei toxiinfecții alimentare.

Aceștia se aflau la o nuntă în localitatea Oncești, județul Dâmbovița, organizată la un salon de evenimente. Din cauza numărului mare de persoane afectate, autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție. În total, 41 de oameni, adulți și copii, au avut greață, vărsături și diaree, însă niciunul nu a fost internat.

e-Factura devine obligatorie pentru tot mai mulți români. Amenzi de până la 10.000 de lei pentru cei care nu respectă noile reguli

DSP Dâmbovița a suspendat activitatea restaurantului și a aplicat amenzi de 51.000 de lei, după ce inspectorii au descoperit mai multe nereguli de igienă, inclusiv lipsa controlului medical al angajaților și personal cu răni la mâini. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Loading

DIVERSE

Schimbări importante pentru prosumatori. Legea va intra în vigoare în cel mult 10 zile

Publicat

la

Decontare lunară pentru prosumatorii cu instalații de până la 27 kW. Una dintre cele mai importante modificări îi vizează pe prosumatorii care dețin instalații cu o putere instalată de cel mult 27 kW. Aceștia vor beneficia de decontarea lunară a surplusului de energie livrat în rețea, în locul actualului termen de 24 de luni.

Totodată, aceștia vor putea compensa surplusul de energie cu alte locuri de consum, indiferent de zona de distribuție, cu condiția să aibă același furnizor. În plus, sub condiția ca furnizorul să fie identic, sumele rezultate din compensare vor putea fi utilizate și pentru plata facturilor la gaze naturale, scrie Profit.

Reguli noi și pentru instalațiile de până la 200 kW

Prosumatorii care dețin instalații cu puteri cuprinse între 27 și 200 kW vor beneficia, la rândul lor, de decontare lunară. În cazul acestora, surplusul de energie va putea fi compensat cu consumul din alte locuri de consum, însă doar dacă acestea au același furnizor și același operator de distribuție.

Citeşte şi: Anunţul momentului pentru turiştii care pleacă din ţară. Ce se întâmplă cu paşaportul românesc

Legea introduce schimbări și pentru persoanele juridice care dețin instalații cu puteri între 200 și 400 kW. Energia livrată în rețea va fi remunerată prin regularizare financiară, la prețul mediu ponderat al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU), oferind astfel un mecanism clar de valorificare a energiei produse.

CCR a respins sesizarea președintelui

Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională modificările aduse Legii energiei, susținând că Parlamentul a introdus prevederi care nu făceau obiectul cererii de reexaminare formulate anterior de fostul președinte Klaus Iohannis. Judecătorii CCR au respins însă sesizarea și au concluzionat că modificările sunt în concordanță cu solicitarea de reexaminare. Potrivit Curții, noile prevederi clarifică drepturile prosumatorilor și reduc impactul asupra pieței energiei și asupra costurilor de echilibrare.

Citeşte şi: Ioana și Ilie Năstase, anunţ în plin proces de divorț. „Este o mare bucurie!”

De asemenea, legea stabilește un regim diferențiat în funcție de puterea instalată:

  • până la 200 kW – compensare cantitativă;
  • între 200 și 400 kW – regularizare financiară;
  • peste 400 kW – ieșirea din regimul special aplicabil prosumatorilor.

Conform celor mai recente date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la sfârșitul lunii mai 2026, România avea 346.194 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 3.897 MW. Dintre aceștia, aproximativ 114.780 de prosumatori dețin și sisteme de stocare a energiei, reprezentând aproape o treime din total.

Loading

Citește tot

DIVERSE

O femeie a fost lovită de fulger pe o plajă din Croația: „Slavă Domnului că salvatorul era aproape și a ajutat-o”

Publicat

la

Femeia a fost lovită de fulger luni, 20 iulie, în timp ce se deplasa pe plajă cu o umbrelă în mână, dar intervenția salvatorului Dubravko Marici a ajutat-o să supraviețuiască. Aceasta a fost transportată de urgență. Aceasta a fost transportată de urgență cu elicopterul la Spitalul Clinic Rijeka.

„Am crezut că e aproape imposibil ca trăsnetul să lovească o persoană. Am fost șocat total. Slavă Domnului că salvatorul era aproape și a ajutat-o cât a putut”, a declarat un martor pentru 24Sata.

Citește și: Raed Arafat explică ce trebuie să facem în cazul furtunilor cu fulgere. Recomandările oferite de șeful DSU

Victima mergea pe plajă cu o umbrelă de soare în timpul unei furtuni când a fost lovită de fulger. Soțul femeii a intervenit rapid pentru a-i face respirație gură la gură, în timp ce salvatorul i-a făcut masaj cardiac continuu femeii până la sosirea elicipterului cu echipaj medical.

„Eram în apropiere, la localul nostru de pe plajă, când un coleg a venit fugind să-mi spună că o femeie a fost lovită de fulger. Am alergat imediat să ofer ajutor. Elicopterul a sosit repede și femeia a fost transportată la spital”, a povestit salvatorul Dubravko Marici pentru aceeași sursă.

„E interesant că fulgerul nu a lovit nimic altceva în afară de ea”, a mai spus salvatorul.

Citește și: Profesoară lovită de fulger în timpul unei excursii în Munții Bucegi. Copiii au cerut ajutorul unui cioban de la o stână

Loading

Citește tot

DIVERSE

Conducerea TAROM a fost zburată după ce ar fi cerut dublarea salariului

Publicat

la

Compania TAROM are un nou director general interimar. Consiliul de Administrație a decis miercuri numirea lui Cristian Anghel la conducerea companiei, odată cu revocarea mandatului interimar al lui Bogdan Costaș.

Cristian Anghel face parte din echipa TAROM din anul 2017. Este licențiat în Drept și are specializări postuniversitare în management, leadership și managementul activităților antifraudă. Până la această numire, el a ocupat funcția de director Operațiuni Sol.

Potrivit companiei, decizia vine în contextul promovării managerilor tineri formați în cadrul TAROM.

Radu Miruță a respins bugetele TAROM și CFR Călători: „Au venit cu un buget în care trecuseră ca venituri certe niște venituri evident incerte. Nu semnez un document în care scrie că 2+2=10″

Consiliul de Administrație al Tarom a luat în calcul stabilitatea și profesionalismul necesar companiei pentru atingerea principalelor obiective pe termen mediu, respectiv elaborarea bugetului anual pe indicatori actualizați și transmiterea sa spre aprobarea acționarului majoritar al companiei, alături de revizuirea planului de restructurare al TAROM, în baza unui calendar discutat cu Comisia Europeană. Obiectivul principal al echipei de management rămâne revitalizarea companiei și transformarea ei într-o organizație profitabilă și modernă, sustenabilă pe termen mediu și lung”, a declarat Dan Idolu, președintele Consiliului de Administrație al TAROM.

Mandatul lui Cristian Anghel începe la data de 22 iulie, odată cu revocarea contractului de mandat interimar al lui Bogdan Costaș.

Toate deciziile luate la cel mai înalt nivel de management vor fi asigurate de către directorii generali ai companiei, care reprezintă politica asumată a companiei, a Consiliului de Administrație al Tarom și a statului român reprezentat de Ministerul Transporturilor, în calitate de acționar al Tarom.

Sindicatul ceruse revocarea întregului Consiliu de Administraţie al TAROM

Sindicatul Unit TAROM (SUT) solicită ministrului interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, declanșarea procedurii de revocare a actualului Consiliu de Administrație al companiei și organizarea unei noi proceduri de selecție în baza OUG privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu criterii care să asigure expertiză reală în aviație civilă, dar și evaluarea modului în care actualii administratori și-au îndeplinit indicatorii de performanță din contractele de mandat.

Într-o scrisoare deschisă, SUT atrage atenția că, în condițiile în care compania traversează un moment decisiv, în care trebuie să implementeze planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană, cu termen de finalizare la 30 decembrie 2026, aceasta se află la al șaptesprezecelea director general din ultimul deceniu, funcția fiind ocupată interimar din 15 ianuarie 2026, iar procedura de selecție pentru un mandat plin nu este nici astăzi finalizată.

TAROM caută din nou director general, salariul este de aproape 5.000 de euro pe lună. Cel ales va fi al 17-lea în zece ani

‘Această instabilitate managerială cronică nu mai poate fi disociată de organul care poartă răspunderea numirii și supravegherii conducerii executive: Consiliul de Administrație’, se arată în document.

Sindicaliștii susțin că actualul Consiliul de Administrație a fost învestit cu mandate de patru ani la 15 iunie 2024, însă majoritatea membrilor săi ocupau aceleași poziții, în regim provizoriu, încă din anii 2021 – 2022.

„Presa a documentat pe larg legăturile membrilor Consiliului cu conducerile politice succesive ale ministerului, în contrast cu mențiunea ‘fără afiliere politică’ din informările oficiale de guvernanță corporativă ale companiei. Sub supravegherea acestui Consiliu, funcția de director general a fost ocupată de patru persoane diferite în mai puțin de doi ani și jumătate, iar remunerația membrilor Consiliului a fost dublată, la 24.148 lei brut lunar, în plină perioadă de austeritate bugetară și de sacrificii cerute salariaților companiei. Un membru al actualului Consiliu, doamna Anca-Daniela Boagiu, a contrasemnat, în calitate de ministru al Transporturilor, Hotărârea Guvernului nr. 1.267 din 7 decembrie 2000, prin care terenurile din perimetrul aeroportului – inclusiv terenul de sub hangarul tehnic al TAROM – au fost transmise în administrarea Companiei Naționale Aeroporturi București. Consecința directă a acestui act este chiria anuală ilegală de aproximativ 900.000 de euro pe care TAROM, iar în prezent TAROM Tehnic SRL, o plătește pentru folosința terenului de sub propriul hangar, deși ambele entități se află sub autoritatea aceluiași acționar – statul român, prin Ministerul Transporturilor. Considerăm profund inadecvat ca aceeași persoană să exercite astăzi funcția de membru al Consiliului de Administrație al companiei prejudiciate de actul pe care l-a contrasemnat și, mai mult, să prezideze Comitetul de nominalizare și remunerare, cu rol determinant în selecția directorului general”, explică sindicaliștii din companie.

Potrivit acestora, ședințele Consiliului de Administrație, inclusiv cea din data de 17 iulie 2026, se desfășoară ‘fără o informare adecvată a partenerilor sociali și participare a sindicatului reprezentativ la ședințele de CA, deși deciziile luate privesc în mod direct restructurarea companiei și soarta personalului aeronautic’.

În plus, SUT subliniază că, sub supravegherea prezentului Consiliu de Administrație, performanțele financiare și operaționale ale companiei s-au degradat constant. Astfel, În anul 2024, profitul net de aproximativ 287 milioane lei a fost generat în proporție covârșitoare de vânzări excepționale de active (sloturi Heathrow către Qatar Airways și cele patru aeronave Airbus A318), însumând peste 317 milioane lei. Fără aceste tranzacții one-off, compania ar fi înregistrat pierdere operațională.

„Cifra de afaceri a scăzut, numărul de pasageri a scăzut cu 12%, iar gradul de ocupare a aeronavelor s-a redus la 77,6%. În 2025, situația s-a deteriorat dramatic: în primele opt luni s-a înregistrat o pierdere de aproximativ 150 milioane lei, gradul de ocupare a coborât sub 70% (mai scăzut decât în perioada pandemiei), iar compania a ratat țintele financiare asumate în planul de restructurare, informând în acest sens Comisia Europeană. Aceste rezultate contrastează puternic cu strategiile de restructurare implementate cu succes de alte companii aeriene europene aflate în situații similare”, atenționează sindicatul.

Potrivit sursei citate, ITA Airways (succesoarea Alitalia) a atras un partener strategic major (Lufthansa Group), a realizat o reducere controlată a costurilor și o modernizare accelerată a flotei, menținând în același timp dialogul social și stabilitatea operațională. De asemenea, LOT Polish Airlines a mizat pe o guvernanță stabilă, pe atragerea de management profesionist cu expertiză în aviație și pe consolidarea unei rețele regionale profitabile, devenind una dintre puținele companii aeriene de stat profitabile din regiune.

Air Serbia a combinat un parteneriat strategic cu optimizarea rețelei de hub și controlul riguros al costurilor, evitând dependența excesivă de vânzări de active, iar SAS a trecut printr-un proces dur de restructurare, incluzând reducerea personalului și atragerea de capital privat, dar a făcut-o în cadrul unui plan coerent, cu ținte clare de profitabilitate operațională.

În cazul TAROM, planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană a fost aplicat într-o manieră eronată, susțin sindicaliștii, mizându-se predominant pe valorificarea activelor (vânzări de aeronave și sloturi) și pe injecții repetate de capital de la stat, în detrimentul reformelor structurale profunde – atragerea unui partener strategic, reducerea reală și sustenabilă a costurilor operaționale, îmbunătățirea strategiei comerciale și asigurarea unei guvernanțe profesioniste, independente de influențe politice. Rezultatul este o companie care, deși a beneficiat de ajutor de stat substanțial, a ratat țintele de profitabilitate operațională și a ajuns în 2025 la performanțe inferioare celor din perioada pandemică.

„Față de cele de mai sus, vă solicităm respectuos, dar ferm: declanșarea, în cadrul Adunării Generale a Acționarilor, a procedurii de revocare a actualului Consiliu de Administrație, în temeiul art. 111 alin. (2) lit. b) din Legea societăților nr. 31/1990, și organizarea unei noi proceduri de selecție, transparente și profesioniste, în condițiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu criterii care să asigure expertiză reală în aviație civilă; evaluarea de către minister și AMEPIP a modului în care actualii administratori și-au îndeplinit indicatorii de performanță din contractele de mandat, ca temei al revocării pentru justă cauză; convocarea, în termen de 15 zile de la primirea prezentei, a unei întâlniri formale între conducerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și reprezentanții Sindicatului Unit TAROM, în condițiile Legii nr. 367/2022, având ca obiect asumat viitorul personalului aeronautic al companiei: tranziția de flotă și de personal, aplicarea procedurilor interne de relocare (inclusiv procedura DRU-005), stabilitatea locurilor de muncă în cadrul planului de restructurare și situația TAROM Tehnic SRL, unde nu a fost scos la concurs postul de CEO, ci ocupat politic”, se arată în scrisoarea deschisă.

Comunicarea către partenerii sociali a hotărârilor adoptate de Consiliul de Administrație în ședința din 17 iulie 2026, precum și inițierea demersurilor interinstituționale pentru corectarea situației create prin HG nr. 1.267/2000, în care o companie a statului plătește chirie exorbitantă altei companii a aceluiași stat pentru terenul de sub propria infrastructură tehnică este altă solicitare a sindicaliștilor.

‘Precizăm că demersul nostru nu vizează persoane, ci restabilirea unei guvernanțe corporative reale la TAROM. Salariații companiei – piloți, însoțitori de bord, personal tehnic, comercial, de securitate, financiar și de sol – și-au asumat constant eforturile de redresare. Avem convingerea că și acționarul majoritar își va asuma, la rândul său, responsabilitatea unei conduceri competente, stabile și lipsite de conflicte de interese, singura în măsură să ducă la bun sfârșit restructurarea companiei naționale’, a transmis președintele SUT, Narcis Pașcu.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Anunţul momentului pentru turiştii care pleacă din ţară. Ce se întâmplă cu paşaportul românesc

Publicat

la

Pașaportul românesc urcă pe locul 11 în clasamentul mondial. În clasamentul publicat în luna iulie, România împarte poziția a 11-a cu Bulgaria, ambele state oferind acces în 178 de țări și teritorii fără necesitatea obținerii unei vize înainte de plecare, scrie EVZ.

Henley Passport Index analizează 199 de pașapoarte din întreaga lume și stabilește ierarhia în funcție de numărul destinațiilor în care titularii pot intra fără viză sau pot primi viza la sosire. Prin această performanță, România se situează imediat după Statele Unite și Islanda, aflate pe locul 10, și înaintea Principatului Monaco.

Singapore conduce clasamentul mondial

Cea mai puternică poziție este ocupată de Singapore, ai cărui cetățeni beneficiază de acces fără viză în 192 de destinații. Pe locul al doilea se află Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite, fiecare cu acces în 188 de destinații. Poziția a treia este ocupată de Suedia, iar pe locul al patrulea se regăsesc mai multe state europene, printre care Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia și Danemarca. În continuarea clasamentului se află Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce confirmă prezența dominantă a statelor europene în partea superioară a ierarhiei.

Citeşte şi: Ioana și Ilie Năstase, anunţ în plin proces de divorț. „Este o mare bucurie!”

Afganistanul rămâne pe ultimul loc

La polul opus se află Afganistanul, al cărui pașaport oferă acces fără viză în doar 22 de destinații, fiind considerat cel mai slab din clasament. Ultimele poziții sunt ocupate și de Siria, Irak, Pakistan și Yemen, țări ai căror cetățeni au cele mai multe restricții în ceea ce privește călătoriile internaționale.

Citeşte şi: Loredana Groza, noi imagini incendiare pe rețelele sociale, dimineața, în pat, aproape goală! Fanii au avut o singură întrebare FOTO

Henley Passport Index este actualizat periodic pe baza informațiilor furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Ediția din iulie 2026 compară libertatea de circulație oferită de 199 de pașapoarte către 227 de destinații din întreaga lume și este considerată unul dintre cele mai importante repere privind mobilitatea internațională.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Datoria a crescut cu aproape 5.000 de lei pe secundă în 2026! România a depăşit pragul de 60% din PIB la datoria publică

Publicat

la

Datoria publică a României a urcat la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, în creștere de la 59,3% din PIB la sfârșitul anului trecut și de la 55,8% din PIB în primul trimestru din 2025, arată datele publicate marți de Eurostat.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, România a înregistrat o creștere a datoriei publice de 4,3 puncte procentuale, fiind a patra cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, după Finlanda (+5,5 puncte procentuale), Bulgaria (+4,8 puncte procentuale) și Polonia (+4,5 puncte procentuale).

Alertă de la BNR despre banii românilor: „Modelul Grecia e aproape! Ei s-au prăbușit la 250% din PIB datorie, noi picăm la 65%”

Economistul Cristian Socol a explicat marți datele publicate de Eurostat privind datoria guvernamentală a României și implicațiile depășirii pragului de 60% din PIB.

„Astăzi, atât Eurostat cât și Ministerul Finanțelor, arată că datoria guvernamentală a României a depășit 60% din PIB ajungând la 60,1% din PIB conform Eurostat și 60,2% din PIB conform Ministerului Finanțelor, ceea ce înseamnă depășirea criteriului de la Maastricht”, a scris Cristian Socol.

Consecințele depășirii pragului de 60%

Economistul a precizat că depășirea acestui prag are consecințe asupra modului în care va fi analizată situația fiscală a României.

„România va fi analizată și monitorizată din punct de vedere tehnic pentru sustenabilitatea datoriei, unul dintre criteriile relevante pentru îndeplinirea regulilor fiscal-bugetare europene și evaluarea sănătății finanțelor publice”, a transmis Socol.

„Ce reprezintă asta efectiv pentru România, aflată deja în procedura de deficit bugetar excesiv pentru depășirea pragului de deficit 3% din PIB? Că vom fi analizați tehnic și mai riguros, că vom fi mai strict monitorizați și că respectarea țintelor de deficit/datorie angajate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine și mai stringentă!”, a scris Cristian Socol.

Datoria României creşte ca Făt-Frumos. BNR anunţă că s-au adăugat alte 2,4 miliarde de euro „pe caiet” în primele 5 luni din acest an

Planul Național Bugetar Structural 2025–2031 stabilește angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar și limitarea creșterii datoriei publice.

Datele Ministerului Finanțelor arată că datoria administrației publice a urcat de la 1.013,2 miliarde de lei, la 30 aprilie 2025, la 1.171,6 miliarde de lei, la 30 aprilie 2026, o creștere de 158,3 miliarde de lei într-un singur an.

Asta înseamnă că, în medie, datoria a avansat cu aproximativ 434 de milioane de lei în fiecare zi, aproape 18 milioane de lei pe oră, 302.000 de lei pe minut sau circa 5.000 de lei pe secundă, echivalentul a aproximativ 1.000 de euro pe secundă.

Legea obligă Guvernul să ia măsuri
Socol a amintit că depășirea pragului are și implicații prevăzute de legislația națională: „Depășirea pragului de datorie în PIB de 60% are și implicații asupra politicilor economice – art. 13 din Legea Responsabilității Fiscale prevede obligația Ministerului Finanțelor de a prezenta un raport privind justificarea creșterii datoriei și propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil”.

De asemenea, legea prevede și măsuri care pot fi adoptate pentru limitarea creșterii datoriei.

„Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public”, a explicat Cristian Socol.

Potrivit economistului, o parte dintre aceste măsuri sunt deja aplicate: „Măsuri de corecție sunt implementate deja. România implementează cea mai dură corecție din UE, cu povară pusă pe cei vulnerabili. Salariile din sectorul public și pensiile au fost deja înghețate”.

România, printre statele cu cea mai mare creștere a datoriei
„Conform datelor Eurostat de azi, România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei ca pondere în PIB în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025”, a scris Cristian Socol.

România se află deja în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, iar depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică pune o presiune și mai mare asupra respectării angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.

România rămâne sub media zonei euro, dar peste pragul de 60% din PIB
Cu un nivel al datoriei de 60,1% din PIB, România se situează sub media Uniunii Europene și mult sub statele cu cele mai ridicate niveluri de îndatorare, precum Grecia (143,5% din PIB), Italia (138,9%), Franța (117,6%), Belgia (109,1%) și Spania (101,6%).

În același timp, România a depășit pragul de 60% din PIB stabilit prin criteriile de la Maastricht, considerat reperul european privind sustenabilitatea finanțelor publice.

Printre statele cu cele mai reduse niveluri ale datoriei publice se numără Estonia (25,2% din PIB), Danemarca (26,8%), Bulgaria (28,5%) și Luxemburg (29,2%).

Față de trimestrul precedent, 17 state membre au înregistrat creșteri ale ponderii datoriei în PIB, opt au consemnat scăderi, iar indicatorul a rămas neschimbat în Letonia și Cehia.

Cele mai mari creșteri trimestriale au fost înregistrate în Ungaria (+3,1 puncte procentuale), Lituania (+2,9 puncte procentuale), Luxemburg (+2,8 puncte procentuale), Irlanda (+2,2 puncte procentuale), Croația (+2,1 puncte procentuale), Austria (+2,0 puncte procentuale), Franța și Polonia (ambele +1,9 puncte procentuale).

România a consemnat o creștere de 0,8 puncte procentuale față de ultimul trimestru din 2025 La nivel anual, 19 state membre au raportat creșteri ale datoriei publice raportate la PIB, iar opt au înregistrat reduceri. Cele mai importante scăderi au fost consemnate în Grecia (-9,4 puncte procentuale), Cipru (-7,4 puncte procentuale), Slovenia (-4,8 puncte procentuale), Portugalia (-3,9 puncte procentuale), Danemarca (-2,4 puncte procentuale) și Spania (-1,7 puncte procentuale).

Loading

Citește tot

DIVERSE

Primăria sectorului 3, investiții masive în infrastructura educațională

Publicat

la

Primăria Sectorului 3 continuă investițiile în modernizarea infrastructurii educaționale, prin demararea unor ample lucrări de extindere, consolidare și eficientizare energetică la mai multe unități de învățământ.

Prin aceste investiții vor fi create sute de locuri noi pentru copii și elevi, vor fi amenajate săli de clasă și laboratoare suplimentare, precum și săli de sport, săli multifuncționale și alte spații necesare desfășurării activității în cele mai bune condiții. Mai jos prezentăm, pe scurt, principalele beneficii ale fiecărui proiect aflat deja în execuție.

Cum se irigă spațiile verzi din Sectorul 3: o rețea de 130 de kilometri, construită în 14 ani, care folosește apă din lacuri, foraje și, în curând, din Dâmbovița

Grădinița nr. 160 – Ce aduce proiectul?

Prin extinderea Grădiniței nr. 160, capacitatea unității va crește de la 180 la 360 de locuri, iar numărul sălilor de grupă va ajunge de la 9 la 18. Proiectul presupune extinderea și supraetajarea clădirii, astfel încât copiii și cadrele didactice să beneficieze de spații educaționale moderne și adaptate cerințelor actuale.

Grădinița nr. 211 – Ce aduce proiectul?

Prin extinderea Grădiniței nr. 211, capacitatea unității va crește la 640 de locuri, de două ori mai mult decât în prezent, iar numărul sălilor de clasă va fi dublat, de la 16 la 32. Noua clădire va include, pe lângă spațiile destinate activităților educaționale, o sală multifuncțională, spații administrative moderne, bucătărie, cabinet medical, grupuri sanitare dimensionate conform normelor în vigoare și spații recreative, oferind condiții semnificativ îmbunătățite pentru copii și personalul didactic.

Grădinița nr. 187 – Ce aduce proiectul?

Noul corp de clădire al Grădiniței nr. 187 va răspunde cererii tot mai mari de locuri în această unitate de învățământ. Clădirea va găzdui 5 grupe de creșă, 12 grupe de grădiniță, precum și săli multifuncționale, bucătărie, cancelarie și alte spații necesare desfășurării activității în condiții moderne.

Primăria online. În Sectorul 3, toate operaţiunile pot fi făcute digital

Școala Gimnazială nr. 88 – Ce aduce proiectul?

Prin extinderea Școlii Gimnaziale nr. 88, numărul sălilor de clasă va crește de la 27 la 59, iar laboratoarele de la 3 la 9. Capacitatea școlii va ajunge la 2.040 de elevi, iar proiectul include și o sală de sport, o sală multifuncțională și spații moderne pentru desfășurarea procesului educațional.

Școala Gimnazială nr. 195 „Hamburg” – Ce aduce proiectul?

Proiectul de extindere a Școlii Gimnaziale nr. 195 „Hamburg” va crește numărul sălilor de clasă de la 23 la 67, iar laboratoarele de la 2 la 8. Școala va putea funcționa într-un singur schimb, oferind loc pentru 2.070 de elevi, în condiții moderne, cu sală de sport și spații educaționale extinse.

Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” – Ce aduce proiectul?

Extinderea Liceului Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” va permite creșterea numărului sălilor de clasă de la 15 la 41, păstrând cele 9 laboratoare existente și asigurând desfășurarea cursurilor pentru 1.500 de elevi într-un singur schimb. Proiectul include și o sală de sport, o sală multifuncțională și spații moderne destinate elevilor și profesorilor.

Școala Gimnazială nr. 149 – Ce aduce proiectul?

Prin extinderea Școlii Gimnaziale nr. 149, numărul sălilor de clasă va crește de la 26 la 43, iar laboratoarele de la 4 la 7. Proiectul aduce o sală de sport, o sală multifuncțională și spații educaționale moderne, astfel încât școala să ofere condiții mai bune pentru cei peste 1.100 elevi care vor învăța aici într-un singur schimb.

 

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend