Stai conectat...

NATIONAL

Salariul minim la nivel de UE e pe cale să se anuleze! Avocatul general al CJUE i-a dat aviz negativ

Publicat

la

Salariul minim la nivel de UE e pe cale să se anuleze. CJUE face o primă mutare prin avocatul general, care a dat deja aviz negativ.  A fost un şoc pentru mulţi susţinători ai unei Europe sociale când, la 14 ianuarie, avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), judecătorul cipriot Nicholas Emiliou, şi-a prezentat concluziile cu privire la Directiva europeană privind salariul minim.

În evaluarea sa, acesta a ajuns la concluzia că directiva este incompatibilă cu dreptul UE şi, prin urmare, ar trebui să fie anulată. Acest aviz ar putea avea consecinţe dezastruoase pentru unul dintre cele mai importante acte legislative ale UE în domeniul social, putând submina legitimitatea Uniunii. Însă nu este totul pierdut, arată doi experţi europeni într-un articol publicat pe site-ul Social Europe.

Directiva urmăreşte să stabilească un cadru pentru asigurarea unor niveluri adecvate ale salariului minim şi promovarea negocierii colective.

Consiliul European a adoptat „Directiva (UE 2022/2041) privind salariul minim adecvat în Uniunea Europeană” cu sprijinul a 24 din cele 27 de state membre. Danemarca şi Suedia au fost singurele ţări care au votat împotriva adoptării sale, invocând îngrijorarea că directiva ar putea ameninţa modelele lor naţionale de relaţii de muncă autonome.

La începutul anului 2023, guvernul danez, susţinut atât de asociaţiile patronale daneze, cât şi de sindicate, cărora li s-a alăturat ulterior Suedia, a introdus o acţiune în faţa CJUE. Argumentul lor se bazează pe afirmaţia că directiva încalcă articolul 153 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care limitează competenţele UE în materie de „remunerare”.

În concluziile sale, avocatul general al CJUE se aliniază în linii mari argumentelor daneze şi suedeze şi propune anularea integrală a directivei. Poziţia sa contrastează puternic cu avizele juridice emise anterior de Parlamentul European, Consiliu şi Comisia Europeană, care au analizat în detaliu temeiul juridic al directivei.

UN ARTICOL DISPUTAT

Disputa juridică se axează pe interpretarea articolului 153 alineatul (5) din Tratat, care limitează competenţa UE în ceea ce priveşte „remuneraţia”.

În conformitate cu articolul 153 alineatul (1b) din TFUE, UE poate „sprijini şi completa” eforturile statelor membre în domeniul condiţiilor de muncă, inclusiv în materie de salarizare. Având în vedere că salariul este un element central al condiţiilor de muncă, CJUE a susţinut anterior, în alte cauze, că „excepţia «salariului» nu poate (…) fi extinsă la orice chestiune care implică orice fel de legătură cu salariul; în caz contrar, unele dintre domeniile menţionate la 153 alineatul (1) din TFUE ar fi private de o mare parte din substanţa lor”.

Cu toate acestea, Directiva europeană privind salariul minim se bazează pe ideea că nu defineşte în mod direct niveluri salariale sau proceduri specifice pentru stabilirea salariului minim. În schimb, aceasta oferă un cadru procedural pentru stabilirea salariilor minime legale şi consolidarea negocierii colective, lăsând aceste procese să fie puse în aplicare la nivel naţional. Susţinătorii directivei susţin că aceasta respectă autonomia naţională şi doar completează practicile naţionale existente.

Cu toate acestea, avocatul general are o viziune mult mai amplă asupra articolului 153 alineatul (5), susţinând că orice formă de reglementare a salariilor, chiar şi indirectă, contravine dreptului UE.

În raţionamentul său, acesta face o distincţie controversată între ceea ce consideră a fi un impact „implicit” acceptabil asupra remuneraţiei – aşa cum se vede în alte directive UE, cum ar fi Directiva privind munca pe durată determinată sau Directiva privind munca prin agent de muncă temporară – şi ceea ce consideră a fi o reglementare „explicită” inacceptabilă asupra remuneraţiei, ceea ce, în opinia sa, constituie Directiva europeană privind salariul minim.

În cazul în care această distincţie nu ar rezista unei examinări, întreaga argumentaţie din concluziile avocatului general s-ar prăbuşi, arată experţii Thorsten Schulten şi Torsten Müller.

Thorsten Schulten este şeful arhivei de contracte colective a Institutului de Cercetări Economice şi Sociale (WSI) din cadrul Hans Böckler Stiftung. El este, de asemenea, profesor onorific la Universitatea Eberhard Karls din Tübingen. Torsten Müller este cercetător principal la Institutul European al Sindicatelor.

În plus, spun cei doi experţi, avocatul general al CJUE nu recunoaşte suficient garanţiile din directivă care protejează competenţele naţionale, în special în domeniul negocierilor colective. De exemplu, directiva permite variaţii naţionale semnificative în ceea ce priveşte criteriile utilizate pentru stabilirea salariului minim. Reperele salariale stabilite de statele membre în punerea în aplicare a directivei variază foarte mult – de la 46% din salariul mediu în Letonia la 60% în Slovacia. Chiar şi guvernele danez şi suedez au recunoscut că dispoziţiile directivei nu afectează în mod direct sistemele lor naţionale de stabilire a salariilor. Opoziţia lor pare să se bazeze mai mult pe principii decât pe vreun impact tangibil asupra practicilor naţionale.

CE VA FACE ÎN CONTINUARE CJUE ŞI CU CE CONSECINŢE?

Avizul avocatului general al CJUE nu este obligatoriu. Deşi CJUE urmează adesea sfatul avocatului general, există numeroase cazuri în care Curtea a adoptat un punct de vedere diferit, în special în cauzele privind legislaţia europeană. Având în vedere implicaţiile semnificative ale cauzei, este probabil ca CJUE să adopte o abordare mai nuanţată, mai ales că argumentele juridice prezentate de avocatul general sunt departe de a fi clare şi coerente, estimează cei doi experţi.

În plus, CJUE va lua cu siguranţă în considerare ramificaţiile politice ale hotărârii sale. Directiva europeană privind salariul minim este considerată în general drept o iniţiativă emblematică în încercarea UE de a promova o Europă mai favorabilă incluziunii sociale. O anulare a directivei ar reprezenta o lovitură dură pentru drepturile lucrătorilor şi ar putea consolida percepţia UE ca o instituţie mai atentă la interesele elitelor de afaceri decât la cele ale cetăţenilor obişnuiţi. De asemenea, aceasta ar slăbi capacitatea UE de a proteja salariile împotriva subcotării prin concurenţă, favorizând astfel dumpingul social.

Directiva europeană privind salariul minim a fost concepută ca parte a unei schimbări mai ample de paradigmă în urma intervenţiilor controversate ale UE în sistemele naţionale de stabilire a salariilor şi de negociere colectivă în timpul crizei financiare de la începutul anilor 2010. Anularea directivei ar însemna un regres semnificativ pentru agenda socială a UE şi ar alimenta şi mai mult ascensiunea forţelor naţionaliste şi populiste care sunt deja critice la adresa integrării europene.

CE FAC STATELE MEMBRE?

În mod important, concluziile avocatului general nu modifică statutul juridic actual al directivei: Statele membre sunt în continuare obligate să o transpună în legislaţia naţională în termenele prevăzute, iar mecanismele de monitorizare şi aplicare ale Comisiei Europene rămân în vigoare.

Chiar şi înainte de transpunerea formală a directivei, dispoziţiile acesteia au declanşat deja dezbateri şi iniţiative în multe ţări, menite să asigure salarii minime adecvate şi să promoveze negocierea colectivă. Directiva are, de asemenea, implicaţii mai largi, cum ar fi furnizarea unui „criteriu de referinţă privind salariul adecvat” pentru Standardele europene de raportare în ceea ce priveşte sustenabilitatea pentru companii.

În cazul în care CJUE decide să anuleze directiva în întregime, obiectivele pe care le-a stabilit – asigurarea unor salarii minime adecvate şi promovarea negocierilor colective – ar rămâne la fel de valabile ca întotdeauna.

Eficacitatea directivei a depins întotdeauna de punerea sa în aplicare ambiţioasă la nivel naţional, iar acest proces este deja în desfăşurare.

Adoptarea directivei de către 24 de state membre ale UE reprezintă un angajament puternic de combatere a sărăciei în rândul lucrătorilor, de promovare a coeziunii sociale şi de limitare a concurenţei neloiale generate de salariile mici.

Indiferent de viitorul directivei, acest angajament rămâne intact. Statele membre sunt în continuare libere să stabilească criterii clare pentru niveluri adecvate ale salariului minim, cum ar fi 60 % din salariul mediu sau 50 % din salariul mediu, în propria legislaţie naţională. De asemenea, statele membre îşi păstrează autonomia de a pune în aplicare planuri de acţiune menite să sporească acoperirea negocierilor colective.

Deşi anularea directivei ar reprezenta, fără îndoială, un eşec major pentru Europa socială, lupta naţională pentru obţinerea unor salarii echitabile şi a unor protecţii mai puternice în materie de muncă va continua. Nu s-a terminat totul acum, conchid cei doi experţi.

Loading

DIVERSE

SONDAJ AVANGARDE. Cifrele care detonează clasa politică în plin scandal privind noul guvern!

Publicat

la

SONDAJ AVANGARDE. Direcția în care se îndreaptă România este una greșită, consideră marea majoritate a românilor, într-un procent de 81%, potrivit unui sondaj Avangarde realizat la nivel național în perioada 9 iunie – 16 iunie.

Totodată, întrebați dacă din punctul lor de vedere direcția în care se îndreaptă România este una bună sau una greșită, 14% dintre respondenți au opinat că direcția este una bună, iar 5% nu știu sau nu au răspuns.

Ruptură totală în AUR: Primul deputat care va vota Guvernul Veștea și condițiile impuse. Simion reacționează violent și cere suspendarea președintelui: „Oricând, fără trădători!”

De asemenea, 88% dintre participanții la cercetarea sociologică sunt de părere că România trebuie să aibă rapid un guvern, întrebați dacă țara noastră ar trebui să aibă repede un guvern sau ar trebui ca actuala criză politică să se prelungească.

Ca răspuns la aceeași întrebare, 9% dintre români consideră că actuala criză politică ar trebui să se prelungească, iar 3% nu știu, nu răspund.

Sondaj Avangarde: Criza economică, principala teamă a românilor

Potrivit sondajului, 37% dintre cei intervievați au opinat că temerea lor cea mai mare legată de perioada următoare este o eventuală criză economică, 21% au menționat viitorul copiilor, 13% escaladarea războiului din Ucraina, 9% problemele de sănătate, 5% ura din societate, 12% alte cauze, iar 3% nu știu, nu răspund.

În ceea ce privește preocupările pentru perioada următoare, românii indică în principal riscurile economice. Pe lista temerilor românilor se mai regăsesc escaladarea războiului din Ucraina (13%), problemele de sănătate (9%) și tensiunile din societate (5%), în timp ce 12% dintre respondenți au indicat alte motive de îngrijorare.

Citește și: Nicușor Dan pune presiune pe viitorul guvern. Președintele îi cere premierului desemnat Adrian Veștea să crească pensiile și să elimine taxele pentru pensionari

3% dintre cei intervievați au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 9-16 iunie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.008 persoane adulte din România.

Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%

Sondajul Avangarde a fost realizat prin metoda CATI (interviu telefonic) pe un număr de 1.008 subiecți, populație adultă (18 ani și peste), neinstituționalizată, a României. Marja de eroare este de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%.

Loading

Citește tot

DIVERSE

EXCLUSIV Mitică Dragomir face rezumatul crizei politice: „Președintele țării a jucat bine o perioadă, până a luat perversa de la Bolojan”

Publicat

la

Mitică Dragomir a comentat în termeni duri criza politică din jurul posibilului guvern Adrian Veștea, susținând că actualul haos de pe scena politică arată lipsa de coerență a partidelor și imposibilitatea formării unei formule stabile fără PSD.

„Nici trădătorii nu mai sunt ce au fost. Iar când vine câte unul cinstit care vrea să facă ceva în țara asta, se aruncă pe el, îl desființează. Nu se poate face nimic fără PSD la această oră, ca să fie foarte clar”, a afirmat Mitică Dragomir.

Acesta a susținut că atât președintele Nicușor Dan, cât și Ilie Bolojan au făcut pași greșiți în actuala perioadă de negocieri și a descris situația politică drept una extrem de complicată.

„Președintele țării a jucat bine o perioadă, până a luat perversa de la Bolojan, puternic de tot și niciodată n-a crezut că îl va compara, iar Bolojan a făcut altă greșeală, a intrat în campanie prea devreme, a început haosul în țară, nu se mai înțelege nimeni cu nimeni”, a spus Dragomir.

Citește și : Ilie Bolojan anunță revoluție în PNL. Congres extraordinar al PNL pe 21 iunie: „Este o condiție de bază pentru a putea fi un partid pe care te poți baza, un partid al modernizării României”

Fostul șef al LPF a mers mai departe și a avertizat că România riscă o degradare accentuată a situației politice și economice dacă noul Executiv nu este instalat rapid.

„Ar fi păcat să ducem țara în derizoriu, ca țara să fie condusă de FMI în următoarele 2 luni. Dacă președintele Nicușor nu face un guvern în decurs de o săptămână-două și el alunecă”, a declarat Dragomir.

Dumitru Dragomir a mai afirmat că există trădări politice în jurul lui Nicușor Dan și a afirmat că tensiunile cu USR au dus la actualul blocaj.

„Când a văzut că e trădat a treia oară de USR, când a văzut că are numai trădători în jurul lui, când a văzut că USR-ul a văzut că vrea să ne întoarcem în 2008 cu justiția și nu le-a făcut pe plac, eu vă zic că atunci a luat-o pe persoană fizică. Haos mare la guvernare”, a mai spus Mitică Dragomir.

Fostul șef al LPF a vorbit și despre existența unui grup de contestatari în interiorul PNL, pe care i-a descris drept politicieni cu experiență, nemulțumiți de modul în care este condus partidul.

„Grupul acesta de dizidenți din PNL este un grup de oameni (…) cu state vechi în politică, (…) care au fost miniștri ani de zile, care au condus PNL-ul”, a afirmat Dragomir.

Citește și : EXCLUSIV Victor Ponta, despre refuzul UDMR de a sprijini Guvernul Veștea: „E un partid de oameni care știu politică”

Totodată, el l-a criticat indirect pe Ilie Bolojan, despre care a spus că nu are aceeași legitimitate electorală precum liderii aleși direct.

„Președinții consiliilor și cei tineri sunt oameni votați de popor. Iar Bolojan este pus în funcție de Nicușor Dan”, a mai spus Dragomir.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Antena 1 LIVE ONLINE Anglia – Croaţia la Cupa Mondială FIFA 2026. Debut de foc pentru cei „Trei Lei”, unde vezi meciul în direct la TV

Publicat

la

Antena 1 LIVE ONLINE Anglia – Croaţia la Cupa Mondială 2026. Cele două echipe s-au întâlnit ultima oară la Euro 2020. Anglia a câştigat cu 1-0 duelul cu Croaţia, desfăşurat în faza grupelor. În acest moment, Anglia ocupă locul 4 în clasamentul FIFA, iar Croaţia se află pe poziţia cu numărul 11. Tot în Grupa L se joacă și Ghana – Panama, joi, 18 iunie, de la ora 2:00.

Anglia – Croaţia la Cupa Mondială 2026 Antena 1 LIVE ONLINE

Anglia – Croația, echipele de start

Anglia (4-2-3-1): Pickford – R. James, Stones, Konsa, O’Reilly – E. Anderson, Rice – Madueke, Bellingham, Gordon – Kane
Rezerve: D. Henderson, Trafford, Burn, Eze, Guehi, J. Henderson, Mainoo, Quansah, Rashford, Rogers, Saka, Spence, Toney, Watkins
Selecționer: Thomas Tuchel

Croația (3-5-1-1): Livakovic – Gvardiol, Vuskovic, Sutalo – Stanisic, Sucic, Modric, M. Pasalic, Perisic – Baturina – Musa
Rezerve: Pandur, Kotarski, Budimir, Caleta-Car, Erlic, Fruk, Jakic, M. Kovacic, Kramaric, Matanovic, Moro, M. Pasalic, Pongracic, L. Sucic, Vlasic
Selecționer: Zlatko Dalic

Parcurs Anglia

Anglia a ajuns la turneul final după ce şi-a câştigat grupa de calificare cu maxim de puncte. Cei „Trei Lei” au avut o formă de neoprit, fără gol primit în opt meciuri şi marcând 22 de goluri în acest interval. În perioada de pregătire, selecţionata condusă de Thomas Tuchel a avut un început mai greu, 1-1 cu Uruguay şi 0-1 cu Japonia, dar s-a redresat şi a încheiat amicalele cu două victorii: 1-0 cu Noua Zeelandă şi 3-0 cu Costa Rica.

Anglia nu a participat la primele trei ediții ale Cupei Mondiale FIFA, însă din 1950 a fost prezentă la toate celelalte 19 turnee. A câștigat competiția în 1966, iar alte rezultate importante includ locul patru în 1990 și 2018. Anglia nu s-a calificat la trei ediții (1974, 1978 și 1994) și a fost eliminată în faza grupelor de trei ori (1950, 1958 și 2014). De asemenea, a ajuns de șapte ori în sferturile de finală, cel mai recent în 2022, în Qatar.

Citeşte şi: David Popovici și-a scos iubita la plimbare cu un Mercedes de 500.000 de euro FOTO

Parcurs Croaţia

Croaţia a avut un parcurs aproape perfect în calificări, obţinând biletul spre SUA, Mexic şi Canada după şapte victorii şi un rezultat de egalitate. Elevii lui Zlatko Dalic i-au învins pe Columbia şi Slovenia în amicale, 2-1 ambele partide, şi au fost înfrânţi de Brazilia, 1-3, şi Belgia, 0-2. În plus, în ultimele șase partide, croații au marcat 11 goluri, dar au primit 10, câștigând patru dintre aceste meciuri și pierzându-le pe celelalte două.

Croația a participat la șapte ediții ale Campionatului Mondial de Fotbal (1998, 2002, 2006, 2014, 2018, 2022 și 2026) și a ratat doar turneul din 2010. Cele mai mari performanțe ale sale au fost obținute la cele trei ediții în care a ajuns în semifinale: medalia de bronz la debutul din 1998, titlul de vicecampioană mondială în 2018 și un nou bronz în 2022.

Citeşte şi: Logodnica lui Daniel Bîrligea a făcut senzație în vacanță. A pozat goală iar imaginile au scăpat pe internet FOTO

Arbitru controversat la meciul Anglia – Croaţia

Clement Turpin, cel care a fost cândva etichetat drept „Grade E” de Thomas Tuchel, actualul selecționer al Angliei, va arbitra meciul contra croaţilor. Francezul l-a trimis pe Thomas Tuchel, pe vremea când acesta era antrenor la Bayern München, în tribune pentru proteste, în timpul remizei 1-1 cu Manchester City, din returul sferturilor de finală ale Ligii Campionilor din 2023, după ce i-a arătat tehnicianului german două cartonașe galbene. „Două lucruri nu au putut ține pasul cu nivelul: terenul, care nu a fost în condiții bune, și, din păcate, și arbitrul, care a fost de nivel de E”, declara Tuchel după acel meci.

Jude Bellingham a avut la rândul său un conflict cu arbitrul francez, care l-a îndepărtat din apropierea careului când încerca să-l distragă pe Harry Kane înaintea executării unui penalty, într-o semifinală de Liga Campionilor din 2024.

Clement Turpin a condus finala Europa League din 2021, finala Champions League din 2022, precum și remiza Angliei, 0-0 cu Slovenia, la Euro 2024.

Anglia – Croaţia, echipele probabile

Anglia: Pickford – James, Stones, Konsa, O’Reilly – Anderson, Rice – Saka, Bellingham, Gordon – Kane. Selecționer: Thomas Tuchel.

Croația: Livakovic – Gvardiol, Vuskovic, Sutalo – Perisic, Modric, Kovacic, Stanisic – Sucic, Kramaric – Budimir. Selecționer: Zlatko Dalic.

Loading

Citește tot

DIVERSE

PORTUGALIA – CONGO 1-1. Surpriză uriaşă la CM 2026, Ronaldo, copie palidă a lui Messi

Publicat

la

PORTUGALIA – CONGO 1-1. La Houston, Cristiano Ronaldo a mai bifat un record după ce a intrat ca titular cu R.D. Congo, iar portughezii au avut un start de meci perfect cu africanii, deschizând scorul încă din minutul 6, când Joao Neves a înscris cu o lovitură de cap, din centrarea lui Pedro Neto. Lusitanii au mai avut o ocazie, în minutul 18, la infiltrarea lui Nuno Mendes, iar congolezii au echilibrat jocul, reuşind chiar să egaleze, în minutul al cincilea al prelungirilor primei reprize, prin Yoan Wissa, cap la centrarea lui Masuaku.

La reluare, Joao Cancelo a înscris frumos, din foarfecă, dar golul său a fost anulat pentru ofsaid, în minutul 55, iar replica adversarilor a venit repede, după numai două minute, odată cu bara lui Bakambu. Cristiano Ronaldo şi-a reglat tirul în două rânduri, minutele 68 şi 74, urmat de Bakambu, care a trimis peste poartă, în minutul 77. Elevii lui Roberto Martinez au presat pe final, căutând golul victoriei. Bruno Fernandes a şutat puţin pe lângă poartă, în minutul 90 şi cam atât. Portugalia – R.D. Congo 1-1, în al şaselea egal al unei echipe europene la această ediţie a Cupei Mondiale, iar lusitanii încep Mondialul cu un semi-eşec.

 

Meciul dintre Portugalia și Congo se joacă pe 17 iunie 2026, de la ora 20.00, fiind transmis în direct de Antena 1, televiziune care difuzează toate partidele de la Campionatul Mondial de Fotbal din 2026.

PORTUGALIA – CONGO LIVE VIDEO ONLINE ANTENA 1

În aceeași zi, după meciul echipei lui Cristiano Ronaldo, se joacă și Anglia – Croația, de la ora 23.00, acesta fiind primul meci din Grupa L.

La ultima sa prezență la o Cupa Mondială, Ronaldo speră să-și conducă echipa spre trofeu, care ar fi primul pentru Portugalia. O echipă de mare valoare, dar cu un singur titlu mare în palmares, Campionatul European din 2016. Fără nicio finală mare și un singur loc 3 tocmai în 1966!

În această grupă, lusitanii sunt favoriți, dar apoi drumul este și mai lung spre finală, odată cu mărirea numărului de echipe și apariția fazei șaisprezecimilor de finală.

Portughezii se prezintă la ora jocului fără nicio accidentare, dar rămâne de văzut dacă și cu Ronaldo titular. Unii își aduc aminte, probabil, că Ronaldo a fost titular o singură dată în Qatar 2022. Și au trecut 4 ani de atunci, iar Cristiano a ajuns la 41 de ani.

Noroc uriaş pentru Universitatea Craiova: adversar facil în Champions League. U Cluj, lovită de ghinion în Europa League

În 2022, Fernando Santos a considerat că Ronaldo trecuse printr-un sezon slab, plus probleme mari în viața personală după ce îi murise unul dintre copii la naștere și l-a folosit puțin. Motiv pentru care o relație strânsă s-a stricat iremediabil.

Programul meciurilor de la Campionatul Mondial de Fotbal 2026 pentru următoarele zile

17 iunie 2026

Grupa K, ora 20:00 » Portugalia – RD Congo » Antena 1

Grupa L, ora 23:00 » Anglia – Croația » Antena 1

A mizat 8,6 milioane de dolari pe un singur meci de la Cupa Mondială și a pierdut toţi banii. Cât putea să câștige în doar 90 de minute

18 iunie

Grupa L, ora 2:00 » Ghana – Panama » Antena 1

Grupa K, ora 5:00 » Uzbekistan – Columbia » Antena 1

Grupa A, ora 19:00 » Cehia – Africa de Sud » Antena 1

Grupa B, ora 22:00 » Elveția – Bosnia Herțegovina » Antena 1

19 iunie 2026

Grupa B, ora 1:00 » Canada – Qatar » Antena 1

Grupa A, ora 4:00 » Mexic – Coreea de Sud » Antena 1

Grupa D, ora 22:00 » SUA – Australia » Antena 1

Loading

Citește tot

DIVERSE

Concedierile lovesc una dintre cele mai cunoscute televiziuni. Cea mai amplă restructurare din ultimii ani, până la 2.000 de angajați concediați

Publicat

la

Potrivit Reuters, BBC poartă o luptă pentru a rămâne relevantă, pe măsură ce telespectatorii, în special publicul mai tânăr, se mută către servicii de streaming și alte platforme digitale.

Consiliul de Administrație al BBC l-a numit în martie pe Matt Brittin, fost director al Google, în funcția de director general. Samir Shah, președintele BBC, a spus atunci că este nevoie de o reformă radicală în cadrul organizației finanțate din fonduri publice, iar Brittin a avertizat că aceasta se confruntă cu un moment de „risc real”.

Vezi și Jurnalista care a documentat abuzurile fraților Tate afirmă că aceștia au fost eliberați de procurorii români „sub o presiune semnificativă exercitată de SUA asupra României”

Reducerile din operațiunile de știri vor include închiderea unor programe cu vechime, comasarea echipelor de producție între emisiuni și o revizuire a rolurilor din fața camerei pentru unii prezentatori vechi.

BBC, care avea circa 21.500 de angajați la ultima raportare din martie anul trecut, a precizat că întregul pachet de schimbări anunțat miercuri va duce la economii de aproximativ 160 de milioane de lire sterline din ținta de 500 de milioane. Alte economii, inclusiv reducerea a circa 700 de locuri de muncă din divizia corporativă, vor fi anunțate în lunile următoare, a mai transmis instituția.

Numărul total al locurilor de muncă eliminate va fi de aproape 1.800 până la 2.000 în următorii trei ani.

Se lansează BBC România

La sfârșitul lunii mai, BBC a anunțat, după numirea noului director general, că va reveni în România cu un serviciu dedicat. Lansarea e programată pentru data de 23 iunie 2026 și va curpinde ştiri şi analize despre subiecte considerate esenţiale pentru publicul din România şi Republica Moldova: războaie şi conflicte, politică europeană şi globală, sănătate, tehnologie, schimbări climatice şi costul vieţii.

Noul proiect este o extensie a BBC World Service în Europa Centrală şi de Est şi va funcţiona alături de BBC News Magyarul, serviciul în limba maghiară, lansat marți, 16 iunie.

Coordonarea editorială pentru BBC News România şi BBC News Magyarul va fi asigurată de Kateryna Khinkulova, care spune că proiectul urmărește să ajungă în special la femei și la publicul tânăr, potrivit HDSatelit.

BBC a mai fost prezentă în țara noastră în trecut, dar compania a decis să închidă redacţia sa în limba română în 2008, după 68 de ani de activitate neîntreruptă.

Societatea Britanică de Radiodifuziune operează în peste 50 de țări din toată lumea.

Citește și O pisică a urcat pe scenă în timpul spectacolului „Romeo și Julieta”. Momentul a devenit viral: „A furat spectacolul”

Loading

Citește tot

DIVERSE

Ilie Bolojan anunță revoluție în PNL. Congres extraordinar al PNL pe 21 iunie: „Este o condiție de bază pentru a putea fi un partid pe care te poți baza, un partid al modernizării României”

Publicat

la

Într-un mesaj publicat miercuri seară pe Facebook, Ilie Bolojan a susținut că PNL are nevoie de „claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc” și a explicat că, din acest motiv, a propus organizarea unui Congres extraordinar pe 21 iunie.

„Partidul Național Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului Extraordinar al PNL pe 21 iunie”, a transmis Ilie Bolojan.

Citește și : PSD ar urma să preia Ministerul Afacerilor Interne. Ce nume este vehiculat pentru Ministerul Energiei (surse)

Liderul liberalilor a susținut că nu și-a dorit o astfel de soluție, însă că actualul context politic și tensiunile din partid o fac necesară.

„Nu ni l-am dorit, dar situația o impune. Este momentul să punem lucrurile în ordine, să clarificăm direcția partidului și să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut pentru românii care ne-au acordat încrederea”, a precizat Bolojan.

„Sunt convins că a fi coerenți între ceea ce spunem și ceea ce facem este o condiție de bază pentru a putea fi un partid pe care te poți baza, un partid al modernizării României.”, a mai punctat premierul interimar.

Mesajul vine după ce Biroul Politic Național al PNL a decis convocarea Consiliului Național Extraordinar pentru 19 iunie, în format online, cu obiectivul de a convoca Congresul extraordinar al partidului pentru 21 iunie, la Romexpo, unde sunt așteptați 2.500 de delegați.

Decizia este legată direct de criza internă deschisă după desemnarea prim-vicepreședintelui PNL, Adrian Veștea, ca premier, și de intenția conducerii partidului de a face un prim pas spre excluderea acestuia din PNL.

Conducerea partidului a adoptat anteriori mai multe decizii cu caracter obligatoriu prin care a respins intrarea într-o formulă de guvernare alături de PSD, cât și susținerea guvernului Veștea.

Citește și : Cum l-a driblat Predoiu pe Bolojan. Motivul pentru care ministrul Justiției a demisionat doar din funcția de prim-vicepreședinte PNL, nu și din partid

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend