Laura Cosoi și soțul ei, Cosmin Curticăpean, trăiesc emoțiile venirii pe lume a Ninei, cea de-a cincea fetiță din familie. Recent, actrița a vorbit pe rețelele de socializare despre cum arată viața sa, dezvăluind și planurile pentru botezul micuței Nina Elisabeta.

Citește și: Laura Cosoi și soțul ei aniversează 11 ani de la căsătorie. Mesajul emoționant transmis de frumoasa actriță. ”Cel mai mare dar nu este doar familia pe care am construit-o, ci că am avut alături omul potrivit cu care să o construiesc”

Laura și Cosmin mai au încă patru fetițe, care au fost botezate în aceeași biserică în care s-au cununat și părinții lor. Acum, cei doi au decis să păstreze această tradiție de familie, botezul Ninei urmând să aibă loc în Maramureș, la biserica romano-catolică din Baia Sprie.

Locul are o încărcătură spirituală deosebită pentru Laura și Cosmin, Maramureș fiind locul în care s-a născut și a copilărit antreprenorul, dar și locul în care au ales să își unească destinele.

„Ea mănâncă singură și eu sunt prinsă de câteva zile cu pregătirile pentru botezul din Maramureș care va avea loc la final de lună”, a scris Laura Cosoi în mediul online, în dreptul unei imagini cu una dintre fetițe.

Curioși să afle povestea din spatele numelui ales pentru fetița adusă pe lume recent, mulți i-au scris Laurei mesaje.

Actrița le-a răspuns cu sinceritate și a explicat că decizia nu a avut la bază o regulă anume, ci, pur și simplu, instinctul de mamă.

„Pur și simplu așa am simțit și am știut că i se potrivește”, a mărturisit vedeta pe Instagram.

Citește și: Prima fotografie cu Laura Cosoi și fetița ei. Ipostaza unică în care au fost surprinse cele două: „Nina și mămica ei”

„Da, estimarea este revizuită, pentru că, în faţa unor fenomene extreme, putem să dăm soluţii, dar când vorbim de 60 de km de apă de parcurs, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi, pentru că asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării zilele acestea”, a explicat Diana Buzoianu la Euronews.

Potrivit ministrului interimar al Mediului, prin scufundarea celor patru barje și distrugerea stâncii s-a reușit creșterea nivelului de apă cu opt centimetri în prima zi.

Citește și: Nivelul apei a scăzut iar la Cernavodă: „Prognoza nu este foarte optimistă”. Restricții la apă în aproape 200 de localități din cauza secetei / Continuă marți acţiunile de dragaj

„Doar că apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumiţi curenţi pe care noi nu mai puteam să îi gestionăm sau să îi analizăm (…) s-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă, apa care fusese dislocată şi astfel nu a mai ajuns apa direct pe canalul unde ar fi trebuit pentru Cernavodă. Astfel, astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât eram ieri”, a precizat ministrul interimar al Mediului.

Întebată cât mai poate funcționa Unitatea 2 la Cernavodă, Diana Buzoianu a afirmat că: „Depinde foarte mult şi de lucrările care se fac de dragare (…) Deci este aproape imposibil de gestionat. Noi am făcut tot posibilul, dacă vă amintiţi săptămâna trecută comunicatul era că este posibil ca de joia trecută să fie oprită Unitatea 2. Am reuşit să câştigăm atâtea zile prin lucrările care au fost făcute. Fiecare zi câştigată este o zi în plus, dar, repet, (…) suntem într-un scenariu mai pesimist decât acum două zile”.

Citește și: Măsuri de urgență la Guvern. Bolojan alocă bani din Fondul de rezervă bugetară pentru funcționarea Reactorului 2 de la Cernavodă

Debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, este de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, valoare pe care Apele Române o indică drept un nou minim istoric.

Criza energetică ar putea avea consecințe serioase și în sezonul rece 2026-2027, pe care guvernul încearcă, pe cât posibil, să le evite. Printre măsurile în acest context se numără și menținerea în funcțiune a unor capacități de producție pe bază de cărbune, în ciuda faptului că închiderea acestora a fost asumată prin PNRR.

Astfel, Ministerul Energiei urmează să transmită Comisiei Europene că, pe fondul situației dificile prin care trece sistemul energetic acum, dar și a lipsei de capacități pentru a trece peste iarna următoare fără riscuri majore, va meține în funcțiune o parte din grupurile pe cărbune care erau programate să fie închise la sfârșitul lui august, ca urmare a jalonului 119 A din ultima formă a PNRR, scrie economica.net.

Concret, potrivit unor surse familiarizate cu situația, nu vor mai fi închise la 31 august un grup de 330 MW de la Turceni și cele două grupuri pe cărbune de la Craiova, care au împreună 300 MW, așa cum era asumat prin PNRR (cifrele sunt pentru puterea instalată, cea disponibilă este mai mică). Va fi închisă, în schimb, CET Govora (100 MW putere instalată), pentru că acolo există variante cu titlu de alternativă.

Nu se știe, deocamdată, pentru cât timp va fi solicitată amânarea închiderii.

În martie, a fost închis definitiv grupul 4 al termocentralei Turceni, de 285 MW, prin ridicarea licenței la cererea CE Oltenia, pentru ca România să nu rateze un jalon din PNRR. Astfel, la Turceni mai este operațional acum un singur grup. Au fost opt, în total.

La cealaltă centrală mare a CE Oltenia aflată încă în funcțiune, Rovinari, mai lucrează trei grupuri energetice de 330 MW. Centrala Ișalnița a CE Oltenia a fost închisă complet, iar cea de la Craiova are licența redusă la 130 MW și este în insolvență.

Anul trecut, Transelectrica a solicitat un studiu de adecvanță referitoare la scenariile de funcționare ale sistenului energetic național, iar el a fost trimis Bruxelles-ului ca justificare pentru a mai păstra din grupurile pe cărbune pentru încă minimum un an.

În scenariul de bază al studiului, în care anul viitor se închid aproape toate grupurile mari pe cărbune, centrala nouă de la Mintia nu este gata, o unitate de la Cernavodă va fi închisă pentru retubare, sistemul energetic românesc nu mai poate funcționa în condiții de siguranță în majoritatea scenariilor de risc previzibile, se arată în acel studiu.

Citește și Anunțul BNR despre ratele românilor. Ce se întâmplă cu dobânda cheie

Situația reală, din teren, a Sistemului Energetic Național (SEN) este destul de complicată. Sunt semnale clare că termocentrala de la Mintia nu poate funcționa în această iarnă la capacitatea prognozată, de 1.000 MW, din cei 1.700 din proiect. Iar centrala nouă de la Iernut, de 430 MW, va funcționa doar în teste. Alte proiecte de grupuri noi pe gaze, cum ar fi cele ale Elcen sau viitoarele centrale realizate de CEO cu Tinmar/Alro, au termene de realizare mult mai îndepărtate, iar unele ar putea să nu mai fie făcute niciodată.

Mai mult, centralele hidro sunt afectate de secetă și de debitul mic al Dunării, iar centrala de la Cernavodă merge cu un singur reactor din cele două și acesta poate fi oprit oricând dacă debitul nu crește. Asta înseamnă că sistemul energetic va intra în iarnă cu rezerva din lacurile de acumulare semnificativ sub cea anii trecuți, pentru că apa din lacuri este folosită acum pentru a acoperi vârful de consum

De altfel, România a trimis, încă de săptămâna trecută, alertă timpurie Comisiei Europene și statelor membre din cauza situației dificile din energie.

În contextul menținerii în funcțiune a unor grupuri pe cărbune, Ministerul Energiei se așteaptă la pierderi de fonduri din componenta de grant a PNRR. Tot jalonul referitor la decarbonare este de 771 de milioane de euro, deci am putea pierde toți acești bani pentru că vom păstra acele grupuri care trebuia închise. Totuși, Guvernul are semnale că Bruxelles-ul ar fi mai îngăduitor. ”Comisia a indicat faptul că intenționează să analizeze măsura în care poate lua în considerare întregul progres realizat de România în implementarea măsurii de reformă prin tot setul aferent de jaloane. Dezangajarea ar fi în acest caz substanțial mai redusă decât dacă jalonul 119 a ar fi evaluat ca un element de sine stătător, respectiv penalitatea ar fi calculată după cum urmează: (3780 MW – 610 MW = 3170 MW îndepliniți; 3170/3780 = 83% grad îndeplinire; penalitatea ar reprezenta 17% din 771 milioane euro, respectiv 124,4 milioane euro)”, se arată într-un document consultat de jurnaliștii de la economica.net.

Problema ar fi însă o nouă lege, conform căreia ar urma să nu se mai închidă nicio unitate pe cărbune până nu va apărea o capacitate alternativă. Legea nu a fost încă promulgată de președintele Nicușor Dan, care a spus că ar putea să o trimită la reexaminare.

Actul normativ cu pricina nu era tocmai o necesitate, pentru că, după închiderile de acum, următoarele grupuri pe cărbune ar fi urmat să fie închise la final de 2029, iar până atunci, cu siguranță, vor intra în funcțiune noi capacități pe gaze de o putere cel puțin echivalentă, mai notează sursa citată.

Legea adoptată afectează însă deja angajamente deja asumate de România prin legi în urma cărora jaloane anterioare din PNRR (celebrul jalon 114) au fost considerate îndeplinite. Ca atare, România ar putea pierde un miliard de euro pentru că va fi afectat caracterul ireversibil al țintelor și jaloanelor deja îndeplinite (și plătite) dacă totuși legea apare în Monitorul Oficial în forma adoptată.

Citește și Pilonul 2 a depășit un prag istoric. Câți bani au câștigat românii din pensiile private obligatorii

Unitatea fizică pentru serviciile de asigurări voluntare de sănătate îl reprezintă Asiguratul, respectiv:

• fiecare angajat al S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A.,
• fiecare membru al Directoratului S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. și fiecare membru al Consiliului de Supraveghere.

Asigurarea voluntară de sănătate va fi încheiată pentru un număr de minim 3.300 asigurați și un număr maxim de 4.000 asigurați. Numărul efectiv de salariați S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. la data de 1.06.2026 a fost de 3.548 angajați, iar numărul efectiv de membri ai Directoratului este de 5 membri și un număr de 7 membri ai Consiliului de Supraveghere.

Structura de personal pe grupe de vârstă, sexe și categorii de activitate este detaliată în Anexa 1.

Valoarea maximă disponibilă pentru prima de asigurare este de 400 euro/asigurat/an.

Contractele subsecvente se vor încheia cu o frecvență de 1 contract/an, valoarea fiecăruia se va stabili în funcție de numărul asiguraților din HIDROELECTRICA, beneficiari ai serviciilor de asigurare voluntară de sănătate la data încheierii contractului subsecvent, număr care poate fi egal cu cantitatea minimă sau mai mare.

Citește și: Nivelul apei a scăzut iar la Cernavodă: „Prognoza nu este foarte optimistă”. Restricții la apă în aproape 200 de localități din cauza secetei / Continuă marți acţiunile de dragaj

Ofertele urmează să fie deschise în a doua parte a lunii, iar în prezent, serviciile de asigurări voluntare de sănătate sunt furnizate de Asito Kapital, în urma unui contract semnat acum aproape doi ani.

Piața asigurărilor de sănătate a atins la finalul anului 2025 un volum al primelor subscrise de aproape 1,3 miliarde de lei, însemnând un avans de 11% față de anul 2024, conform datelor Autorității de Supraveghere Fiscală.

Hidroelectrica este cel mai mare producător local de energie electrică, iar compania și-a bugetat pentru acest an venituri de aproape 12 miliarde de lei (+18% față de 2025) și un profit net de 3,6 miliarde de lei (+8% față de 2025).

Pentru acest an, Hidroelectrica și-a propus investiții totale de aproape 1,54 de miliarde de lei, cu 76% mai mari decât cele din 2025.

Hidroelectrica gestionează 188 de centrale hidroelectrice cu o putere totală de 6,4 GW, precum și parcul eolian Crucea, cu 108 MW instalați.

Citește și: Bebeluș de 11 luni, surprins la volanul unei mașini pe un drum public din Vrancea. A fost filmat de mama sa, în vârstă de 17 ani VIDEO

Administrația Prezidanțială anunță că marți, de la ora 16:00, președintele Nicușor Dan se întâlnește cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, președintele USR, Dominic Fritz, și președintele UDMR, Kelemen Hunor. Alături de aceștia se vor afla reprezentanții partidelor din grupul de lucru pe tema Legea salarizării.

Președintele Nicușor Dan, care a anunțat în repetate rânduri că, în ciuda crizei politice, există un acord politic pentru proiectele mari ale României, PNRR fiind unul dintre acestea, face astfel o nouă încercare de a aduce partidele la un numitor comun, astfel încât legea să fie adoptată.

Luni, 10 august, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a avertizat că aceasta este „ultima șansă”.

„Ultima şansă pentru Legea salarizării unitare. Azi intrăm pe ultima turnantă pentru a putea îndeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salarizării, a cărui îndeplinire ar debloca 770 milioane de euro pentru investiţii. Este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obţinut un acord politic pe această reformă, pentru a putea fi adoptată şi promulgată înainte de 31 august, termenul limită pe PNRR”, avertiza luni Dragoş Pîslaru.

Citește și: Consilierul lui Nicușor Dan apără noua Lege a salarizării: „Cine spune că această lege este mai proastă decât ceea ce avem în clipa de față, nu a citit legea”

Acesta reiterează ideea că este „un proiect prin care pentru peste două treimi din angajaţi ar exista creşteri salariale şi cu un instrument legal ferm care asigură o regulă clară – niciun venit salarial nu ar urma să scadă, prin alocarea unor sume compensatorii”.

„Şi atunci de unde opoziţia acerbă la acest proiect? Pe de-o parte dezinformare, pe de altă parte campanie politică izvorâtă din frica de faptul că dacă proiectul ar trece, iar ar fi şi meritul lui Bolojan & co, iar narativul cu tăierile ar păli pentru 1,2 milioane de oameni din sectorul public cu familiile lor cu tot”, a declarat Pîslaru, recent devenit vicepreşedinte PNL.

Acesta susţine că „adoptarea proiectului ar presupune predictibilitate salarială, ceea ce ar scoate de pe masă şi promisiunile uzuale de creşteri de salarii în anul electoral 2028, echivalent cu o dramă pentru partidele populiste. Dispare arbitrarul şi scenariul cu dacă susţii partidul x, atunci «se dă» mai mult. Totul înlocuit cu realism şi creşteri atât cât ne permitem cu toţii astăzi, după guvernări care au amăgit mult şi au dat foc la bugetul public”, a mai declarat Pîslaru.

Acesta a făcut un apel la partide să dea dovadă de responsabilitate și să adopte legea.

Citește și: Nicușor Dan a atacat la CCR Legea integrității prin care PSD și AUR i-au vizat pe Dominic Fritz și pe partenera sa, Mirabela Grădinaru. Legea a fost anterior atacată și de către PNL și USR

Influența sezonului Leului, energia lui Mercur și mișcările planetare din această perioadă creează un context dinamic, care îi îndeamnă pe nativi să iasă din rutină și să fie mai îndrăzneți. Pentru cele trei zodii, finalul verii poate aduce surprize uriașe în plan profesional, financiar sau personal.

Pentru Leu, Săgetător și Taur, finalul verii poate fi, așadar, mai generos decât se așteptau. O oportunitate apărută pe neașteptate, o întâlnire specială sau o veste bună pot schimba atmosfera ultimelor săptămâni din august și pot deschide un nou capitol.

Leu: momentul în care preiei din nou controlul

Pentru Lei, a doua jumătate a lunii august vine cu încredere crescută în propriile forțe. Aflați în centrul sezonului lor zodiacal, nativii acestei zodii simt că au din nou energia necesară pentru a face schimbările pe care le-au amânat.

Până la sfârșitul lunii, Leii pot avea parte de o recunoaștere neașteptată la locul de muncă. Poate fi vorba despre o apreciere publică, o propunere interesantă sau chiar o oportunitate care le permite să demonstreze ceea ce pot.

Totodată, o decizie curajoasă le-ar putea deschide drumul către un proiect personal sau artistic. Pentru unii Lei, acesta poate fi momentul în care își dau seama că sunt pregătiți să-și valorifice un talent pe care l-au ținut prea mult timp ascuns.

Săgetător: aventura bate la ușă

Pentru Săgetători, a doua jumătate a lunii august vine cu dorința de a rupe monotonia. Nativii acestei zodii sunt susținuți de o energie care îi îndeamnă să experimenteze, să călătorească și să accepte provocări noi.

O întâlnire importantă le-ar putea schimba perspectiva asupra unei situații sau chiar asupra unei persoane. Pentru Săgetătorii singuri, poate fi vorba despre o cunoștință care se transformă rapid într-o relație promițătoare.

Nu este exclusă nici o propunere spontană de călătorie sau apariția unei oportunități legate de un proiect desfășurat în afara mediului lor obișnuit. Important este să nu refuze din teamă ceva care, la prima vedere, pare prea îndrăzneț.

Taur: răbdarea începe să fie răsplătită

Pentru Tauri, ultimele săptămâni ale verii vin cu rezultate concrete după o perioadă în care au fost nevoiți să aibă multă răbdare. Eforturile depuse în ultimele luni încep să dea roade, mai ales în ceea ce privește banii și cariera. O ofertă profesională interesantă, o îmbunătățire a situației financiare sau o veste bună legată de un bun material poate apărea atunci când nativii se așteaptă mai puțin.

Taurii sunt cunoscuți pentru perseverența lor, iar această perioadă le demonstrează că lucrurile construite cu răbdare pot ajunge, în cele din urmă, să dea rezultate. Până la sfârșitul lui august, unii nativi pot avea sentimentul că au făcut, în sfârșit, un pas important către stabilitatea pe care și-o doresc.