Hezbollah a lansat luni rachete asupra celui de-al treilea oraş ca mărime din Israel, Haifa, iar Israelul părea pregătit să îşi extindă ofensiva în Liban, la un an de la atacul devastator al Hamas asupra Israelului care a declanşat războiul din Gaza, transmite Reuters.

Israelienii au organizat ceremonii şi proteste pentru a marca prima aniversare a atacului din 7 octombrie, în timp ce conflictul din Gaza s-a extins în Orientul Mijlociu şi a stârnit temeri cu privire la un război regional total.

Hezbollah, susţinut de Iran şi aliat în Liban al grupării militante palestiniene Hamas din Gaza, a declarat că a vizat o bază militară la sud de Haifa cu rachete „Fadi 1” şi a lansat un alt atac asupra Tiberiadei, aflată la 65 km (40 mile) distanţă.

Gruparea armată a declarat ulterior că a vizat, de asemenea, cu rachete zone situate la nord de Haifa. Armata israeliană a declarat că aproximativ 190 de proiectile au intrat luni pe teritoriul israelian. Au existat cel puţin 12 răniţi.

Armata israeliană a declarat că forţele aeriene au efectuat bombardamente de amploare asupra ţintelor Hezbollah din sudul Libanului şi că doi soldaţi israelieni au fost ucişi, ridicând la 11 numărul morţilor din armata israeliană în interiorul Libanului.

Ministerul Sănătăţii din Liban a raportat zeci de decese, inclusiv 10 pompieri ucişi într-un raid aerian asupra unei clădiri municipale din zona de frontieră.

Aproximativ 2 000 de libanezi au fost ucişi de când Hezbollah a început să tragă asupra Israelului în urmă cu un an, în semn de solidaritate cu Hamas, majoritatea fiind ucişi în ultimele câteva săptămâni.

Proiecte fantomă, cifre umflate, încălcarea drepturilor omului: Curtea de Conturi Europeană dezvăluie amploarea eșecului Fondului fiduciar al UE pentru Africa.

Într-un raport usturător, Curtea de Conturi Europeană dezvăluie amploarea fiascoului Fondului fiduciar de urgență al UE pentru Africa (EUF). Acest mecanism care ar trebui să stopeze criza migrației din 2015 se dovedește a fi o groapă financiară de 5 miliarde de euro, plină de incompetență și absurdități. Ancheta desfășurată sub conducerea Bettinei Jakobsen este îngrozitoare, relatează Le Point citat de Rador Radio România.

De la Benghazi la Sabratha, FFU finanțează proiecte care nu au legătură directă cu migrația, cum ar fi renovarea marginii unei coaste sau restaurarea unui teatru roman în Libia, în timp ce migranții se adună în centre de detenție opace. În Etiopia, după cum aflăm la pagina 33 a raportului, se distribuie mixere în școli fără electricitate. Culmea absurdului!

Auditorii Michael Bain și Edwin van Veen au descoperit un adevărat cimitir de proiecte fantomă. Un abator nou-nouț și o fermă de păsări de înaltă tehnologie putrezesc la soare din cauza lipsei de viabilitate economică. Din 115 investiții examinate, 33 au murit deja și 66 sunt în îngrijiri paliative.

Comisia se mândreşte cu faptul că a creat 14.028 de locuri de muncă. Cifra este evident umflată. În Gambia, auditorii au descoperit beneficiari-fantomă, primind același ajutor de două ori pentru proiecte avicole inexistente. Și mai grav, FFU închide ochii la încălcările drepturilor omului. Nicio procedură de raportare, nicio urmărire. În Libia, centrele de detenție finanțate de UE rămân cutii negre, inaccesibile chiar și pentru auditori. Cine administrează aceste locuri după închiderea lor oficială? Mister.

Sistemul de urmărire este o sită uriașă. În Etiopia, 100 de stații de spălat mâinile devin în mod magic 100 de realizări separate în loc de doar una. Cifrele sunt umflate sistematic, eșecurile deghizate în succese.

În Gambia, de îndată ce robinetul financiar se închide, centrele de informații despre migrație dispar. Autoritățile locale, care ar trebui să preia conducerea, se remarcă prin absența lor. Cireașa de pe tortul incompetenței: FFU declară activitățile de “control la frontieră” drept “ajutor pentru dezvoltare”, o fraudă statistică care umflă artificial ajutorul european.

În fața acestui rechizitoriu, Comisia Europeană a încercat o explicație timidă. “Am luat notă cu atenție de recomandări. Le-am acceptat. Recunoaștem că uneori lucrăm în situații complexe și dificile pe teren și suntem gata să luăm în considerare această recomandare”, a răspuns purtătoarea de cuvânt a Comisiei.

Ea promite să “vizeze mai bine” ajutorul, să “îmbunătățească acuratețea” datelor, să “consolideze detectarea riscurilor”. Înghițind miliarde fără a rezolva criza migrației, FFU oferă totuși UE o lecție valoroasă, întrucât Comisia s-a angajat într-o politică de acorduri globale cu țările de origine și de tranzit (Tunisia, Egipt etc.). Ar fi mai bine să monitorizeze îndeaproape executarea acestui tip de acord. În plus, nu este prima dată când Curtea de Conturi raportează eșecurile FFU.

În 2018, un prim raport a subliniat deja ajutoarele prost direcționate și întârzierile. “Suntem obligați să ne reiterăm criticile pentru că nu am observat modificări majore în domeniul de aplicare al fondului, care rămâne prea vast”, conchide Bettina Jakobsen, responsabilă cu raportul.

Cine este responsabil? Fondul a fost creat în timpul conducerii lui Juncker și, la acea vreme, responsabilitatea a revenit Înaltei Reprezentante, italianca Federica Mogherini. În cadrul Comisiei von der Leyen, portofoliul a fost restructurat. Actualul comisar responsabil pentru parteneriatele internaționale, care include supravegherea FFU, este finlandeza Jutta Urpilainen.

Cu toate acestea, responsabilitatea gestionării FFU este împărțită între mai multe direcții generale ale Comisiei Europene, în special DG INTPA (Parteneriate internaționale) și DG NEAR (Vecinătate şi negocieri de extindere), care îl implică și pe comisarul maghiar Oliver Varhelyi. Jutta Urpilainen nu a fost renumită în funcţie, dar comisarul ungar trebuie să aibă în curând audieri în fața Parlamentului European. Va fi interesant de văzut dacă parlamentarii îl vor întreba despre acest eșec.

Excesul de lichiditate din piaţa interbancară indică faptul că băncile dispun de fonduri, însă aleg să le depună la BNR, unde primesc o dobândă de 5,5-6%, în loc să acorde mai multe credite. Explicația frecvent invocată este numărul redus de companii considerate bancabile sau faptul că multinaţionalele preferă să se împrumute din afara țării.

Piaţa interbancară a avut pe ansamblul primelor nouă luni din 2024 un excedent de lichidi­tate mare, de aproape 50 mld. lei (10 mld. euro), medie zilnică, în timp ce ROBOR la 3 luni a înţepenit la 5,55% după o perioadă de scăderi, iar credi­ta­rea sectorului privat a mers destul de anemic.

Urmărind evoluţia creditării private pe parcursul acestui an se observă că ritmul de creştere anual a rămas modest, sub 7% până în luna iulie, şi 7,7% în august. În ultimii ani, România a coborât la coada Uniunii Europene din perspectiva interme­dierii financiare, având cele mai scăzute niveluri ale creditelor şi activelor în PIB.

Sănătatea financiară precară a unor firme, care astfel nu sunt eligibile pentru accesarea finanţării bancare, disciplina laxă la plată din economie sau prevederile fiscale care permit ca firmele să se finanţeze prin intermediul datoriilor de la acţionari, deşi respectiva companie nu îndeplineşte cerinţele legale privind capitalizarea minimă, sau împrumuturile firmelor multinaţionale din străinătate sunt câţiva factori invocaţi de reprezentanţii mediului bancar ce limitează ascensiunea creditării.

„Intermedierea financiară este la un nivel scăzut, sub 30% din PIB (ponderea creditului privat în PIB – n.red.), din cauza faptului că firmele multinaţionale se împrumută din străinătate pentru a avea o accesibilitate mai bună la creditare şi dobânzi mai mici. Totodată, multe din companiile româneşti nu au nivel de capital suficient pentru a se putea credita. Nu putem să forţăm băncile să dea credite, acest lucru ar cauza o criză financiară“, spunea recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, scrie zf.ro.

Analizând evoluţia lichidităţii interban­care, vedem că vârful a fost în ianuarie 2024, când excesul de lichiditate urcase la un record de aproape 61 mld. lei, medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012, iar în lunile următoare valorile lichidităţii interbancare au oscilat preponderent între 40 şi 50 mld. lei, medie zilnică.

Băncile au avut bani, dar au preferat să îi parcheze la BNR

Această situaţie arată că băncile au avut bani, dar au preferat să îi parcheze la BNR la dobândă medie de 6% până în iunie, apoi de 5,8% în iulie, 5,6% în august şi 5,5% în septembrie, în loc să dea mai multe credite.

Practic, surplusul de lichiditate a fost plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu o rată medie de dobândă care a oscilat între 5,5%-6%.

În timp ce băncile obţin câştiguri din depozitele plasate de ele la BNR la dobândă de 5,5-6%, în cazul economiilor păstrate de români în conturi curente, în depozite la vedere, dobânzile tind spre zero. Dacă românii şi-ar muta economiile din conturi curente în depozite la termen ar primi dobândă.

În septembrie, pe piaţa interbancară, suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost de 39,5 mld. lei medie zilnică, după ce în prima parte a anului 2024 valorile sumelor plasate astfel de bănci au depăşit nivelurile de pe parcursul anului 2023, care au oscilat între 20 şi 45 mld. lei, medie zilnică.

În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda la facilitatea de depozit, ajustată în august la 5,5% şi menţinută în octombrie la acelaşi nivel (dobândă care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie, care a fost diminuată la 6,5%.

În condiţiile în care rata facilităţii de depozit reprezintă limita de jos a intervalului de variaţie a ratelor de dobândă din piaţa monetară interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia, adică sub 5,50%. Potrivit economiştilor, inflaţia s-a mai domolit în acest an, oscilând în jurul a 5%.

Un medic de familie, în vârstă de 53 de ani, din Sunderland, Anglia, a pledat luni vinovat pentru acuzația de tentativă de omor. El s-a deghizat în asistent medical și a încercat să-l omoare pe partenerul mamei sale, potrivit CNN.

În locul vaccinului împotriva COVID, el a introdus o bacterie care poate mânca din carnea gazdei sale. Victima a supraviețuit, dar are probleme medicale.

Procurorul a spus că medicul era îngrijorat de testamentul mamei sale

Procurorul Peter Makepeace le-a spus juraților în prima zi a procesului, joi: „Uneori, ocazional poate, adevărul este într-adevăr mai ciudat decât ficțiunea”.

El a declarat că Kwan era preocupat de testamentul mamei sale.

„Dl Kwan și-a folosit cunoștințele enciclopedice și cercetările privind otrăvurile pentru a-și pune în aplicare planul”, a mai declarat Makepeace.

Hezbollah a anunţat că a vizat o bază a serviciului de informaţii militare israeliene, în apropiere de Tel Aviv, informează AGERPRES.

Gruparea libaneză Hezbollah a anunţat luni că a lansat o salvă de rachete către principala bază a serviciului de informaţii militare israeliene, Glilot, lângă Tel Aviv, acest atac fiind lansat în special în memoria liderului grupării Hassan Nasrallah, ucis la sfârşitul lunii septembrie într-un atac israelian, relatează AFP.

Într-un comunicat, gruparea pro-iraniană a precizat că “a lansat o salvă de rachete asupra bazei Glilot”.

În această bază a serviciului de informaţii militare s-ar afla de asemenea, potrivit presei israeliene, sediul Mossad, serviciile de informaţii externe israeliene. Mişcarea islamistă pro-iraniană a anunţat deja că a vizat această bază în august şi

Eurodeputata Diana Iovanovivi-Şoşoacă s-a plâns luni seară în Parlamentul European, la procedura discursurilor de un minut, după ce Curtea Constituţională a României i-a respins candidatura la alegerile prezidenţiale, că decizia este abuzivă şi că nu a fost luată pe motive de constituţionalitate, scrie AGERPRES.

“Vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz extrem de grav care se întâmplă de trei zile în România. Sunt preşedinta partidului SOS România şi conform sondajelor reale deţineam primul loc pentru preşedinţia României care va avea loc pe 24 noiembrie”, le-a spus Diana Şoşoacă eurodeputaţilor care erau încă prezenţi în plenul PE în jurul orei locale 23.00 (24.00 ora României).

“Curtea Constituţională, pentru prima dată în istorie, mi-a anulat candidatura la preşedinţia României, nu pe motive de constituţionalitate, pentru că erau îndeplinite toate formele, ci pentru faptul că am luptat împotriva vaccinării obligatorii, pentru că am luptat împotriva botniţei din pandemie, pentru că am fost amendată de un poliţist că am depăşit viteza, deşi sunt în proces cu acel poliţist, pentru că am făcut declaraţii politice în Parlamentul României ca senator, încălcându-se articolul 72 din Constituţia României şi articolele 9 şi 10 CEDO prin care declaraţiile politice ale unui parlamentar au imunitate. Nu putem să fim condamnaţi pentru aşa ceva”, a spus eurodeputata.

“Nu am fost judecată, nu am fost citată, nu am avut dreptul la apărare şi am fost judecată pe articole din ziar”, a mai spus ea.

Diana Şoşoacă tocmai le cerea colegilor săi eurodeputaţi să ia act că în România statul de drept este încălcat, când microfonul i-a fost întrerupt de preşedinţa de şedinţă pentru depăşirea timpului de vorbire.