Negocierile au încetat să mai joace un rol principal în procesul de reintegrare a Transnistriei în componenţa Republicii Moldova, a declarat la postul local de televiziune TV8 vicepremierul moldovean Oleg Serebrian, relatează agenția Rador Radio România.

„Rusia și Ucraina au acum priorități diferite. Situația geopolitică s-a schimbat, procesul de reintegrare a luat o nouă întorsătură. Adică, reintegrarea nu se mai face prin negocieri, așa cum a fost înainte” – a declarat politicianul moldovean, citat de Agenţia RIA Novosti.

În același timp, Serebrian consideră că procesul de reintegrare nu s-a oprit și înaintează încet. De exemplu, potrivit afirmaţiilor acestuia, în acest moment legile moldovenești sunt introduse și extinse treptat în republică.

Context

Reglementarea conflictului din Transnistria a avut loc în formatul „5+2” cu participarea Tiraspolului, Chișinăului, Rusiei, Ucrainei, OSCE, SUA și Uniunii Europene. După începutul războiului din Ucraina, negocierile au fost suspendate.

În același timp, în Transnistria continuă să fie dislocat grupul de trupe rusești. Soldații păzesc depozitele care conțin peste 20.000 de tone de muniție evacuate după retragerea trupelor sovietice din țările europene. De asemenea, grupul operativ al trupelor ruseşti (OGRV) oferă sprijin forţelor pentru „menținerea păcii”, deja de 30 de ani împreună cu căștile albastre ale Republicii Moldova și Transnistriei asigură pacea în regiune.

Discuțiile recente dintre fostul ambasador al SUA în Austria, Ronald Lauder, și diplomatul american responsabil pentru Europa, James O’Brien, cu politicienii de la Viena ar fi fost decisive pentru schimbarea de discurs a Austriei în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la Schengen, scrie Der Standard, într-un material preluat pentru prima dată de Digi24 și G4Media.

James O’BrienFoto: dpa picture alliance / Alamy / Alamy / Profimedia

Totodată, sursa citată notează că România este un important aliat al SUA în Europa de Est.

Der Standard mai scrie că Bucureștiul speră acum ca în martie să fie ridicate controalele pe aeroporturi și apoi controalele la frontierele naționale în toamnă – după alegerile din Austria.

„Acest lucru este și în interesul companiilor austriece, deoarece acestea pierd mulți bani din cauza timpilor de așteptare la granițe”, notează sursa citată.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria ”şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”.

Aceasta este o schimbare de discurs dinspre Viena, după ce Austria s-a opus din nou ferm aderării României și Bulgariei la Schengen, argumentând că „înainte de a deveni mai mare spațiul european de liberă circulație trebuie să devină mai bun”.

Deși politicienii români au reacționat pozitiv la veste, președintele bulgar Rumen Radev a spus că „Condițiile pe care ministrul austriac le pune sunt inacceptabile pentru bulgari”.

„Ceea ce spune ministrul de Interne al Austriei este un pas înainte, dar trebuie să fim foarte atenți. Este extrem de important pentru noi să deschidem granițele terestre”, a subliniat președintele,

Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a evitat duminică să se pronunțe asupra unui calendar pentru aderarea României la Schengenul aerian, dar a declarat că „speră că românii vor avea o bucurie de sărbători”.

„Principala relevanță politică a declarației este că Austria și-a schimbat poziție, nu a mai fost acea poziție inflexibilă. Am avut discuții permanente toate lunile prealabile acestei declarații. În continuare vor fi discuții, pentru că negocierile continuă. În sfârșit avem o schimbare de poziție. De acum înainte se intră pe un teren al discuțiilor tehnice. Vor avea loc aceste discuții și cu ocazia Forumului Salzburg, în Slovenia, unde era planificată această discuție, la nivelul Consiliului JAI și în plan bilateral”, a declarat Cătălin Predoiu la Digi24.

Reamintim că Viena pune trei condiții pentru ca România să fie primită în Air Schengen, adică granițele să fie deschise doar pentru transportul aerian.

• „Consolidarea în continuare a protecției la frontierele externe ale Uniunii Europene. Prezența Frontex (poliția de frontieră a Uniunii Europene – n.r.) la frontiera bulgaro-turcă ar trebui să fie cel puțin triplată. De asemenea, trebuia crescut „substanțial” sprijinul financiar pentru protecția frontierelor externe bulgare și române.

• Controale consolidate la frontieră la frontierele terestre dintre Bulgaria și România, precum și dintre România și Ungaria.

• „Asumați-vă responsabilitatea pentru migranții care au sosit ilegal în Austria” – este a treia condiție formulată de Ministerul austriac de Interne”, sunt cele trei condiții puse de Viena