Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Românii și mașinile electrice – O istorie cu pași mici și cum va arăta viitorul în care se va ajunge la vânzări de zeci de mii de vehicule pe an

Publicat

in

În 2013 nu erau în România nici 50 de mașini electrice (EV), în prezent sunt cam 25.000 și s-ar putea trece de 100.000 în trei-patru ani. Cum a crescut piața electricelor, care au fost momentele esențiale și cum arată situația în prezent? Tot în articol puteți citi despre ce se poate întâmplă pe viitor cu aceste mașini.

Masini electrice la incarcatFoto: Buurserstraat386 | Dreamstime.com

Informația pe scurt

  • În România sunt aproximativ 25.000 de mașini full-electrice (EV), iar 11.000 dintre ele au intrat în țară anul trecut. Primele mașini electrice au ajuns în 2009 și 2010, iar în 2015 nu erau nici măcar 100 de astfel de vehicule.
  • Estimările APIA indică faptul că, mai ales datorită subvențiilor din programul Rabla Plus, anul 2023 s-ar putea încheia cu un nou record pentru full-electrice: aproape 20.000 înmatriculate.
  • Mașinile electrice s-au scumpit cu câteva mii de euro în ultimii doi ani, Dacia Spring este modelul cu cea mai mare cotă de piață și cu prețul cel mai mic. Multe modele compacte costă peste 40.000 de euro înainte de aplicarea subvenției.
  • Dacă nu va mai veni vreo catastrofă care să „zguduie” lumea ne putem imagina că vânzările de mașini full-electrice vor avea creșteri de câteva mii de unități de la an la an în România. Poate că, spre 2026-2028 – se va ajunge la un 50.000 de unități/an, dar este tare greu de mers cu prognozele atât de departe în viitor.
  • Viitorul mașinilor electrice va depinde de subvențiile oferite de stat și de cât timp vor mai fi în vigoare. La fel de important va fi și ritmul de dezvoltare a rețelei de stații de încărcare. Este clar că, mult timp de acum înainte, mașinile full-electrice NU vor fi atractive la preț decât dacă vor fi oferite subvenții de la stat.
  • Anul 2016 a fost esențial pentru istoria electricelor în România. S-a lansat programul Rabla Plus și supermarket-urile au început să instaleze în parcare stații de încărcare.
  • Pentru posesorii de mașini electrice vor fi esențiale stațiile de încărcare de acasă și de la serviciu. Nu vor mai fi stații publice unde poți încărca gratuit, numărul lor fiind foarte mic și în prezent.

Începutul foarte timid al electricelor în România

În 2007 era adusă în România prima mașină hibridă, Toyota Prius, iar electricele urmau să vină curând, însă în număr foarte mic.

Din 2010 încoace s-a vorbit mult despre mașinile electrice în România și despre viitorul lor, însă ele nu au devenit cu adevărat răspândite decât după 2020 și după ce subvențiile din programul Rabla și-au făcut efectul. Până de curând stațiile de încărcare erau rare, iar primele modele electrice aduse în țară aveau și autonomie mică (de sub 150 km), cu excepția Tesla, care este o mașină foarte scumpă, de nișă. În prezent sunt multe modele cu autonomie reală de peste 250 km.

În 2011 existau la vânzare doar două modele în România: Mitsubishi iMIEV și Citroen C-Zero care erau produse în Japonia de Mitsubishi. Erau automobile de clasa mini, autonomia anunțată era de 130 km, iar prețul, de circa 36.000 euro. Spre final de 2011 Renault aducea în țară doua modele electrice: sedanul Fluence ZE și utilitara Kangoo ZE. Era clar încă de atunci că drumul electricelor va fi unul lung, de mulți ani. Și așa a fost. Aici puteți citi o analiză HotNews scrisă în 2011 pe tema electricelor.

Piața a avansat mult față de primii ani: spre exemplu, datele din 2013 arătau că erau de 44 de mașini electrice, dintre care 28 erau Renault Fluence Z.E., ceea ce nu era de mirare, dacă ținem cont că francezii testau pe atunci astfel de mașini la centrul tehnic RTR din Titu.

Din 2016 au început să fie instalate stații de încărcare și în parcările unor supermarket-uri, moment foarte important. La început încărcarea a fost gratuită, dar lucrurile s-au schimbat mult.

Anul 2016 a fost important și fiindcă s-a desfășurat prima ediție a programului Rabla Plus care stimula achiziționarea de mașini pur-electrice. Doar 39 de autoturisme pur-electrice au fost achiziționate prin program în primul an și 440 în 2007.

Câte mașini electrice s-au înmatriculat în România în perioada 2014-2022 (date ACEA)

2014: 7

2015: 24

2016: 74

2017: 188

2018: 605

2019: 1.506

2020: 2.837

2021: 6.342

2022: 11.638

Cum arată piața electricelor în 2023

Așadar, după ce ani de zile electricele abia se puteau distinge pe graficele care reprezentau diversele segmente din piața auto, în 2022 au ajuns să reprezinte cam 9% din piața totală.

Mai mult, APIA estimează că anul acesta se vor înmatricula peste 19.750 de mașini full-electrice, ceea ce înseamnă o creștere de 70% față de 2022 și o cotă de 14% din piața totală.

Dacă vor intra alte 9-10.000 de mașini electrice rămâne de văzut dacă va face față infrastructura de încărcare ce nu a crescut direct proporțional cu creșterea parcului de electrice din 2022. Se pare că va crește subvenția oferită pentru mașinile electrice în Programul Rabla Plus, dar va fi, foarte probabil, pus un prag superior de 75.000 de euro, astfel încât cele mai scumpe modele din piață să nu mai fie eligibile.

Nu s-ar fi depășit totalul de 10.000 de electrice anul trecut dacă nu ar fi existat doi factori cheie: subvenția de aproximativ 9.000 de euro pentru mașini electrice și existența pe piață a Dacia Spring, un model care poate fi cumpărat la sub 13.000 euro datorită subvențiilor oferite de statul român, subvenții care sunt printre cele mai mari din Europa.

Spring este produsă la uzina din orașul Shiyan, provincia Hubei, într-o uzină pe care Renault o deține împreună cu Dongfeng Motor Group (China) și cu Nissan. Joint-venture-ul a fost format în august 2017, iar Dongfeng deține 50% din acțiuni, în timp ce Renault și Nissan au fiecare câte 25%.

Sunt voci care acuză că statul român susține industria chineză dând așa subvenții mari pentru electrice. Trebuie subliniat faptul că Spring este o mașină de oraș și are meritul de a fi mai acceptabilă la preț decât alte modele full-electrice. Dacă Spring nu ar fi existat, probabil că piața EV-urilor din 2022 nu ar fi fost la peste 11.000 de mașini, ci pe la 8-9.000.

În România sunt aproximativ 25.000 de mașini full – electrice, dintre care peste 10.000 sunt Dacia Spring, cel mai ieftin model full-electric din UE. Dacia Spring costă de la 20.800 euro, alte modele de clasa mică sunt peste 35.000 de euro, iar cele de clasă C, la peste 40.000 de euro, înainte de aplicarea subvenției.

Cota electricelor în România a fost de 9% din piața totală a mașinilor noi în 2022, ceea ce plasează România în jurul mediei din UE. În 2019 sau 2020 România a fost mult sub media UE, dar anul trecut țara a recuperat mult.

Cum va crește piața în anii următori

Este clar că ne îndreptăm spre un moment, aflat la 12 ani distanță, când se vor vinde doar electrice noi, și nu și mașini pe benzină sau pe motorină. Este îndepărtat acel moment și ne este greu să ne închipuim cum va fi, la fel cum în 2011 era greu de închipuit vremea în care se va ajunge la 11.000 de full-electrice/an.

Dacă nu va mai veni vreo catastrofă care să „zguduie” lumea ne putem imagina că vânzările de mașini full-electrice vor avea creșteri de câteva mii de unități de la an la an în România. Poate că, spre 2026-2028 – se va ajunge la un 50.000 de unități/an, dar este tare greu de mers cu prognozele atât de departe în viitor.

Putem estima că numărul total de EV-uri din parcul auto va trece de 100.000 în 2026 și ar putea depăși 250-300.000 în 2030.

Nu există date centralizate despre numărul total de stații de publice de încărcare în România, aplicația Plugshare oferă o idee și sunt câteva mii, dar clar că peisajul la aceste stații este mai aglomerat, după ce în țară au intrat 10.000 de mașini Dacia Spring în 18 luni.

Sunt întrebări la care nu putem cunoaște răspunsul, dar de ele depinde cât de mult va crește piața EV-urilor.

Vor fi menținute mult timp de acum înainte aceste subvenții consistente pentru electrice?

Se vor ieftini atât de multe bateriile, încât să vedem mașini de dimensiunile unui Polo sau a unei Corsa care să coste nu peste 35.000 de euro. ci undeva pe la 20-25.000 de euro fără subvenții?

Va crește susținut numărul de stații de încărcare?

Se va opri creșterea puternică a tarifelor la energie?

Dacă lucrurile nu o vor lua razna, poate spre 2035 putem vorbi de o piață a full-electricelor undeva pe la 130-150.000 de unități/an, dar este mult prea departe momentul pentru a ști ce va urma.

Să nu uităm că piața auto europeană era pe la 16 milioane de mașini noi în 2019 și a ajuns la sub 11,5 milioane de unități anul trecut din cauza pandemiei, războiului și a feluritelor crize. Revenirea durează foarte mult.

La o conferință a APIA, președintele Dan Vardie a vorbit pe larg despre mașinile electrice, amintind că mesajul este că electrificarea în Europa este lege, nu mai este doar o intenție, ci se va întâmpla cu siguranță. „Comisia a propus, Parlamentul European a legiferat, iar Consiliul Europei a dat verdictul final și toate organismele europene au votat. Anul 2035 este anul limită din momentul în care se vor vinde doar mașini noi ZEV – zero emission vehicles”.

El a precizat că mașinile vechi cu motoare termice vor putea circula și după 2035, dar probabil vor fi taxate cu sume mai mari în țările europene. Șeful APIA a mai spus că, după cum arată exemplul Norvegiei, cea mai avansată țară europeană la capitolul electrice, de bază pentru posesorii de EV-uri sunt încărcările făcute acasă și la serviciu. Oamenii nu se vor mai putea baza pe încărcări gratuite, făcute la hypermarket, pentru că ele vor dispărea cu totul.

Electricele în lume și în Europa

Cine vinde în lume cele mai multe mașini electrice? Tesla a trecut de 1,3 milioane de mașini în 2022, chinezii de la BYD au trecut de 900.000, iar Volkswagen Group a terminat cu 570.000

Piața totală a UE a ajuns la peste 1,1 milioane de electrice în 2022. Spre comparație, în 2014 era de numai 55.000, în 2017 era de 84.000, iar în 2020 era de 538.000. Cea mai mare creștere în volum de la an la an în UE a fost de la 2020 la 2021, cu un avans de 340.000 de mașini.

Care au fost cele mai vândute mașini electrice în Europa în 2022? Un singur model a trecut de 100.000 de unități, Tesla Model Y, cu 140.000. Alte șase modele au trecut, fiecare, de 40.000 de exemplare livrate: Tesla Model 3 (91.000), Fiat 500e, Volkswagen ID4 (67.000), Peugeot e208, Volkswagen ID3 și Dacia Spring (48.000).

Alte modele cu vânzări bune: Hyundai Kona EV, Audi Q4 e-tron, Kia Niro EV, Renault Zoe, Hyundai Ioniq5, Mini EV, Audi e-tron și Polestar 2.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Trei lucrări de Adrian Ghenie, adjudecate la suma totală de aproape 108.000 de euro

Publicat

in

De

Trei lucrări realizate de Adrian Ghenie, dintre care două ce datează de la începutul carierei sale artistice, au fost adjudecate, joi seara, la suma totală de 107.750 de euro la licitaţia de artă contemporană organizată de Artmark, conform Agerpres.

Potrivit rezultatelor licitaţiei, lucrările “Aripă” şi “Vestigiile memoriei” realizate de artist la începutul anilor 2000 au fost cumpărate la 42.500 de euro, respectiv la 60.000 de euro.

Cea de-a treia, realizată în anul 2020 şi intitulată “Stephane Mallarme”, offset-ul unui colaj inspirat de cunoscutul poet simbolist francez, a fost adjudecată la 5.250 de euro. Adrian Ghenie este unul dintre artiştii români ce s-au impus în ultimii zece ani pe piaţa internaţională de artă.

Licitaţia a cuprins şi o colecţie de 28 de lucrări realizate de Magdalena Rădulescu (1902 – 1983) după exilul acesteia în Franţa. Între loturile semnate de artistă care au fost cumpărate s-au numărat: “Marea cavalcadă” şi “Polo”, fiecare la 2.000 de euro, “Dansul căluşarilor”, la 2.250 de euro, “Dans nocturn”, la 1.800 de euro.

Printre lucrările adjudecate la sesiune s-au mai aflat: “Zburător cu papagal” de Ştefan Câlţia, la 17.500 de euro, “Lecţia lui Prometeu” şi “Noctură” de Felix Aftene, la 8.000 de euro, respectiv la 6.250 de euro, “Fighter for love” de Irina Dragomir, la 4.500 de euro.

Citeste mai mult

NATIONAL

Amenințare cu bombă într-un avion, deasupra României: Aterizare de urgență la Timișoara

Publicat

in

De

În noaptea de joi spre vineri, Aeroportul Internațional Timișoara a fost martorul unei situații tensionate. A fost activat Planul Roșu de intervenție, după ce un avion aparținând unei companii românești și operat de o societate poloneză în regim charter a fost nevoit să aterizeze de urgență la AIT, în urma unei amenințări cu bombă la bord.

Avionul, deținut de o companie românească și având la bord 123 de pasageri și 7 membri ai echipajului, efectua un zbor charter între Wroclaw (Polonia) și Hurghada (Egipt). În timp ce se afla în spațiul aerian sârbesc, a avut loc o amenințare cu bombă, ceea ce a determinat aeronava să fie redirecționată rapid spre Timișoara. La ora 00:02, avionul a aterizat în siguranță și a fost parcat într-o zonă mai îndepărtată de terminalul aeroportuar, potrivit Opinia Timișoarei.

Pasagerii au fost evacuați rapid, iar echipe de pompieri, polițiști și lucrători ai SRI au efectuat verificări amănunțite.

“Planul roșu de intervenție a fost activat. Pasagerii sunt evacuați din avion”, au transmis reprezentanții ISU Timiș.

După o oră, s-a constatat că amenințarea a fost falsă, iar planul roșu a fost dezactivat. Pasagerii au fost preluați de la aeroport și cazați într-un hotel, unde au rămas peste noapte.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend