Ca urmare a anunţului Filialei MediaSind Radio România Iaşi că va continua acţiunile greviste pe fondul conflictului de muncă declanşat în această vară şi a faptului că „banii au fost acordaţi arbitrar şi că „actualele fonduri prevăzute de SRR nu contribuie semnificativ la obiectivul de reducere a decalajelor salariale”, Radio România precizează, într-un comunicat transmis News.ro, că „media venitului net lunar va fi de 6.000 de lei”.

„La Studioul Teritorial Iaşi, după majorarea de 1.500 de lei brut, acordată începând cu 16 octombrie 2024, cel mai mic venit net va fi de 4.900 lei (inclusiv tichete de masă), acordat unor reporteri fără vechime în câmpul muncii. Media venitului net lunar va fi de 6.000 de lei. Dacă ne raportăm strict la personalul editorial din cadrul Radio România Iaşi, cel mai mic venit net lunar (fără ore de weekend, ore de noapte şi sărbători legale) va fi de 4.900 de lei (pentru personalul fără vechime), iar venitul mediu net lunar pentru funcţiile de execuţie va fi de 6.000 lei. La nivelul întregii Societăţi Române de Radiodifuziune, venitul minim net pentru angajaţii cu studii medii şi cu vechime în câmpul muncii va fi de 4.985 lei, iar pentru cei cu studii superioare va fi de 5.900 de lei. De menţionat că, la 1 noiembrie 2024, cu prilejul Zilei Naţionale a Radioului – salariaţii SRR vor primi o primă în cuantum de 3.500 de lei brut (2.047 lei net)”, subliniază conducerea Radio România.

Ministerul de Finanţe a majorat bugetul instituţiei noastre cu destinaţia explicită a producerii şi difuzării emisiunilor radiofonice

Potrivit acesteia, prin act normativ, Ministerul de Finanţe a majorat bugetul instituţiei noastre cu destinaţia explicită a producerii şi difuzării emisiunilor radiofonice, ceea ce înseamnă o alocarea a fondurilor atât pentru resurse umane şi buna funcţionare a SRR, cât şi pentru transmiterea semnalului de către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR), serviciu care trebuie plătit cu prioritate conform Legii Bugetului de stat pentru anul 2024.

De asemenea, „în ultimii doi ani, la nivelul SRR, doar pentru funcţiile de execuţie majorarea salarială a fost, în medie, de 70%”, se arată în comunicat.

Radio România aminteşte că „în anul 2024, au fost indexate doar salariile personalului de execuţie, în medie, cu 40%. Luând în calcul ultima indexare salarială, veniturile unor angajaţi pe funcţii de execuţie vor depăşi veniturile anumitor angajaţi cu funcţii de conducere. Deşi la nivelul SRR nu există în acest moment un Contract Colectiv de Muncă valabil încheiat, chiar dacă angajatorul şi-a manifestat disponibilitatea în acest sens pe toată durata negocierilor, s-au identificat soluţii pentru a fi acordate toate drepturile existente la momentul încetării valabilităţii vechiului CCM”.

România întâlnește în această seară Lituania, în etapa a patra a Ligii Națiunilor. România este lider detașat în grupă cu trei victorii din tot atâtea meciuri.

Echipele de start

Lituania

12. Edvinas Gertmonas – 2. Rokas Lekiatas, 4. Edvinas Girdvainis, 3. Artemijus Tutyskinas – 17. Pijus Sirvys, 14. Vykintas Slivka, 6. Modestas Vorobjovas, 15. Gvidas Gineitis, 13. Justas Lasickas (căpitan) – 22. Paulius Golubickas, 11. Armandas Kucys. Selecţioner: Edgaras Jankauskas.

Rezerve: 1. Mantas Bertasius, 16. Deividas Mikelionis – 5. Klaudijus Upstas, 7. Tomas Kalinauskas, 8. Giedrius Matulevicius, 9. Gytis Paulauskas, 10. Fedor Cernych, 18. Domantas Antanavicius, 19. Valdas Paulauskas, 20. Titas Milasius, 21. Dominykas Barauskas, 23. Artur Dolznikov.

România

1. Florin Niţă – 2. Andrei Raţiu, 3. Radu Drăguşin, 15. Andrei Burcă, 23. Deian Sorescu – 10. Nicolae Stanciu (căpitan), 6. Marius Marin, 18. Răzvan Marin – 20. Dennis Man, 19. Denis Drăguş, 13. Valentin Mihăilă. Selecţioner: Mircea Lucescu.
Rezerve: 12. Horaţiu Moldovan, 16. Ştefan Târnovanu – 4. Cristian Manea, 5. Virgil Ghiţă, 7. Denis Alibec, 8. Alexandru Chipciu, 9. George Puşcaş, 11. Victor Dican, 14. Ianis Hagi, 17. Florinel Coman, 21. Darius Olaru, 22. Alexandru Mitriţă.

Arbitru: Nicholas Walsh; arbitri asistenţi: Graeme Stewart, Calum Spence; al patrulea oficial: Christopher Graham (toţi din Scoţia)
Arbitru video: John Beaton; arbitru asistent video: Ross Hardie (ambii din Scoţia)
Observator UEFA pentru arbitri: Viktor Kassai (Ungaria); Delegat UEFA: Hayri Cavuşoglu (Turcia)

Ceea ce cancelarul austriac Karl Nehammer a susținut, ani la rând, pentru a bloca intrarea României în Schengen, se dovedește acum a fi fost doar o chestiune politică și atât, nu ceva ce s-ar fi întâmplat în realitate.

Numărul traversărilor clandestine descoperite la frontierele Uniunii Europene a scăzut cu 42% începând din ianuarie, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, anunţă, marţi, Agenţia Europeană pentru Supravegherea Frontierelor (FRONTEX).

Cele mai semnificative scăderi au fost observate pe ruta Balcanilor de Vest (minus 79%) şi pe ruta Mediteranei centrale (minus 64%), potrivit unor date FRONTEX.

Trecerile ilegale din Africa de Vest s-au dublat (plus 100%), iar pe ruta terestră din estul UE, în estul Poloniei, s-au triplat (plus 192%), arată aceste date.

Agenţia cu sediul la Varşovia precizează că aceste se referă la numărul descopririlor trecerilor ilegale, în contextul în care o persoană poate traversa frontiera externă a UE de mai multe ori şi în locuri diferite.

Cea mai mare parte a trecerilor migranţilor sau refugiaţilor descoperite de către Frontex are loc la Marea Mediterană şi la Canalul Mânecii, către Marea Britanie

Din ianuarie şi până în septembrie au avut loc 47.710 (minus 64%) treceri ilegale înregistrate la Mediterana centrală, către Italia; 45.610 (plus 15%) la Mediterana de est către Turcia sau Grecia şi 11.483 (minus 1%) la Mediterana de vest către Spania.

În Canalul Mânecii, numărul trecerilor descoperite a crescut la 47.514 din ianuarie în septembrie, cu 2% în plus faţă de primele luni din 2023.

Trecerile clandestine detectate din Africa de vest către Spania au crescut la 30.616 (100%).

Pe ruta din Balcanii de Vest – Bulgaria, România, Ungaria şi Croaţia -, FRONTEX a înregistrat 16.698 treceri ilegale, mai puţine cu 7,9% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2023.

La frontiera terestră de est a UE, de 6.000 de kilometri, între Uniune şi Belarus, Republica Moldova, Ucraina, ţările baltice, Polonia, România, Norvegia şi Rusia, numărul trecerilor ilegale detectate a crescut la 13.195 (192%).

Principalele trei ţări den origine ale migranţilor ilegali la frontierele UE sunt Siria, Mali şi Ucraina.

Reprezentativa U21 a României s-a calificat, marţi, la Campionatul European U21 din 2025, după ce a învins Elveţia, scor 3-1, pe Stadionul Giuleşti, în ultimul meci din Grupa E preliminară. Este a patra calificare consecutivă la turneul continental pentru tricolorii U21.

România a terminat pe primul loc grupa E, cu 22 de puncte. Pe locul al doilea s-a clasat Finlanda, cu 20 de puncte, iar Elveția ratează calificarea după ce a terminat pe locul al treilea, cu 18 puncte.

Cum s-a desfășurat partida

Pe stadionul Giuleşti, tricolorii mici au început în atac meciul decisiv cu Elveţia, iar în minutul 16 Ianis Stoica a înscris din pasa lui Louis Munteanu, deschizând scorul. A urmat o ocazie mare a oaspeţilor, în minutul 21, când Fink a trimis pe lângă poartă, deşi scăpase singur cu portarul nostru. În minutul 28 Jaquez l-a faultat pe Louis Munteanu, Daniel Pancu a protestat, intrând în teren şi ducându-se ameninţător către arbitrul central, şi a primit pe loc cartonaş roşu, acelaşi lucru întâmplându-se şi în cazul unei alte rezerve din lotul tricolor, Vladislav Blănuţă. Arbitrul olandez i-a arătat cartonaşul roşu şi lui Jaquez, iar oaspeţii au rămas în zece. Ianis Stoica a stabilit scorul pauzei în minutul 35, dintr-o fază superbă la care au participat Octavian Popescu, Grameni şi Louis Munteanu, autorul pasei decisive.

În repriza secundă Albian Hajdari a înscris pentru elveţieni, însă după numai trei minute Umit Akdag, jucătorul lui Toulouse, a trimis în plasă un balon respins de Keller şi scorul a devenit 3-1 pentru România. Acesta a fost şi rezultatul final al partidei şi tricolorii se califică pentru a patra oară consecutiv la Campionatul European U21, care va avea loc de această dată în Slovacia, anul viitor.

România a câştigat grupa E a calificărilor pentru Euro U21 2025, cu 22 de puncte. Finlanda a fost a doua, cu 20 de puncte, Elveţia a încheiat pe locul 3, cu 18 puncte. În continuare s-au clasat Albania (16 puncte), Muntenegru (7 puncte) şi Armenia (2 puncte).

ROMÂNIA U21: R. Sava – A. Pantea (D. Maftei 83), Cr. Ignat, Akdag, Borza – Perianu, Grameni (Vulturar 87) – I. Stoica (R. Silaghi 76), R. Ilie (Corbu 76), Oct. Popescu (M. Rădulescu 76) – L. Munteanu. SELECŢIONER: Daniel Pancu

ELVEŢIA U21: M. Keller – Jaquez, Amenda, Hajdari – Athekame, Matoshi (Villiger 61), Avdullahu, Surdez (A. Keller 85) – A. Sanches (N. Muci 81), Dos Santos (Fosso 85) – Fink (Okoh 46). SELECŢIONER: Sascha Stauch

Cartonaşe galbene: Pantea 38, Ianis Stoica 64 / Matoshi 59, Villiger 82, Fosso 89

Cartonaşe roşii: Daniel Pancu (min. 28), Vladislav Blănuţă (de pe bancă, min. 28) / Luca Jaquez (min. 28)

Arbitru: Marc Nagtegaal (Ţările de Jos)

Uniuiunea Europeană pregătește o nouă extindere. Albania a deschis marţi, la Luxemburg, primele capitole ale negocierilor sale pentru aderarea la Uniunea Europeană, relatează POLITICO.

Ţara balcanică, care a primit statutul de ţară candidată în 2014, a organizat prima sa conferinţă interguvernamentală cu UE în iulie 2022, dar deschiderea propriu-zisă a primului capitol de negociere marchează un pas important în aderarea la blocul european.

Negocierile de marţi vizează evaluarea conformităţii Albaniei cu criteriile UE în domenii de politică precum funcţionarea instituţiilor democratice, sistemul judiciar şi drepturile fundamentale, criteriile economice, achiziţiile publice şi controlul financiar, printre altele.

„În acest moment suntem pe drum cu idei foarte clare, cu o voinţă foarte puternică şi nu există nicio îndoială că vom realiza ceea ce trebuie să realizăm, şi anume Albania în UE până în 2030”, a scris pe X premierul Edi Rama, care a condus delegaţia albaneză.

Delegaţia UE, condusă de ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, în numele preşedinţiei ungare a Consiliului UE, a spus, de asemenea, că este o „etapă importantă” în acest proces. Deschiderea primului capitol al negocierilor de aderare la UE cu Albania este de o importanţă istorică pentru Uniunea Europeană, pentru ca această ţară să devină membră al Uniunii Europene cât mai curând posibil – a declarat marţi, la Luxemburg, ministrul Szijjarto, citat de MTI.

Cu toate acestea, există încă un drum lung de parcurs, deoarece negocierile de aderare pot dura zeci de ani. Muntenegru, de pildă, ţara vecină, este mult mai avansată în proces, dar chiar dacă a deschis primul capitol în urmă cu 12 ani, mai are de încheiat 30 de capitole din 33.

UE a stabilit în prezent obiective de referinţă intermediare – în special în ceea ce priveşte capitolele referitoare la statul de drept – care trebuie îndeplinite înainte de a se putea trece la următorii paşi în procesul de negociere.

În urma celei de-a doua conferinţe interguvernamentale între Uniunea Europeană şi Albania, Péter Szijjártó a declarat că agenda preşedinţiei ungare acordă o importanţă specială accelerării extinderii UE cu ţările din Balcanii de Vest.

Olivér Várhelyi, comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, a subliniat că UE a adoptat în aprilie un instrument financiar în valoare de şase miliarde de euro pentru a sprijini integrarea Balcanilor de Vest în Uniune. Planul de extindere va contribui la accelerarea reformelor necesare pentru a permite ţărilor candidate să devină membre cât mai curând posibil – a explicat comisarul.

Premierul israelian Benyamin Netanyahu nu trebuie să „nesocotească deciziile ONU”, a avertizat miercuri preşedintele francez Emmanuel Macron, reamintind că o rezoluţie ONU a fost cea care a „creat” statul Israel, au relatat participanţii la Consiliul de Miniştri, relatează AFP. Nemulțumirea lui Macron este legată atacurile israeliene asupra bazelor Națiunilor Unite din Liban. Tot din același motiv, premierul Italiei Giorgia Meloni a anunțat că merge în Liban.

„Domnul Netanyahu nu trebuie să uite că ţara sa a fost creată printr-o decizie a ONU”, a spus şeful statului, referindu-se la votul Adunării Generale a ONU din noiembrie 1947 referitor la planul de împărţire a Palestinei într-un stat evreu şi un stat arab. „Şi, prin urmare, nu este momentul să ne rupem de deciziile ONU”, a continuat el, în timp ce Israelul desfăşoară o ofensivă terestră împotriva mişcării pro-iraniene Hezbollah în sudul Libanului, unde sunt desfăşurate forţe ONU de menţinere a păcii, transmite News.ro.

Soldații ONU, „vizați deliberat” de armata israeliană

Rezoluţia 1701 a Consiliului de Securitate al ONU prevede că numai armata libaneză şi misiunea ONU de menţinere a păcii (UNIFIL) ar trebui să fie desfăşurate în sudul Libanului şi stipulează o încetare a ostilităţilor de ambele părţi ale frontierei.

Însă Benyamin Netanyahu a afirmat că Hezbollah foloseşte instalaţiile şi poziţiile UNIFIL drept acoperire pentru atacurile sale împotriva Israelului şi i-a cerut duminică şefului ONU, Antonio Guterres, să retragă trupele din zona de conflict întrucât riscă să devină „ostatici ai Hezbollah”.

Vineri, preşedintele francez a declarat că este „total inacceptabil” ca soldaţii ONU să fie „vizaţi în mod deliberat de forţele armate israeliene”. Sâmbătă, el şi-a exprimat „marea îngrijorare cu privire la intensificarea loviturilor israeliene în Liban şi la consecinţele lor dramatice pentru populaţia civilă” şi, în acelaşi timp, a cerut Hezbollah să „înceteze imediat” loviturile sale împotriva Israelului, reiterându-şi apelul pentru o încetare imediată a focului în Liban.

Meloni: „O încălcare grosolană”

Situația UNIFIL a provocat nervozitate și la Roma, unde premierul italian Giorgia Meloni a anunțat că va vizita Libanul pe 18 octombrie. „Cred că retragerea doar pe baza unei cereri unilaterale a Israelului ar fi o mare greșeală. Ar submina credibilitatea misiunii, credibilitatea Națiunilor Unite”, a spus Meloni într-un discurs susținut în Parlament, potrivit Reuters.

Meloni a afirmat că atitudinea forțelor israeliene este „o încălcare grosolană” a rezoluției ONU în urma căreia a fost acordat mandatul UNIFIL.

Reacția celor două guverne survine în condițiile în care, dintre cei 10.000 de militari ai UNIFIL, 1.000 sunt italieni și 700 francezi.