Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Românii nu dau doi bani pe cultură. Date de ultim moment de la Eurostat: România, statul membru UE cu un nivel scăzut de angajați în sectorul cultural

Publicat

in

Potrivit ultimelor date publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), sectorul cultural din Uniunea Europeană reprezenta anul trecut 3,8% din totalul forţei de muncă din Uniunea Europeană (sau 7,7 milioane de angajaţi), variind de la 1,5% în România la 5,4% în Ţările de Jos.

Numărul angajaţilor în sectorul cultural din UE a crescut cu 4,5% faţă de 2021 (când 7,4 milioane de persoane lucrau în sectorul cultural).

Ponderea persoanelor angajate în sectorul cultural a crescut în 19 state membre UE şi a scăzut în alte opt. Cele mai importante creşteri au fost în Cipru (21,5 %), Luxemburg (14,5%), Irlanda (14%), Suedia (11,9%) şi Ţările de Jos (10,5%), iar cel mai sever declin în Bulgaria (minus 7,7%), Cehia (minus 7,3%), Croaţia (minus 6,3%), Estonia (minus 5,3%) şi Letonia (minus 2,5%).

Au existat tipare diferite privind modificările în sectorul cultural

În perioada 2019-2022, au existat tipare diferite privind modificările în sectorul cultural din Uniunea Europeană. Cele mai importante creşteri ale ratei variaţiei anuale ale forţei de muncă din sectorul cultural din UE au fost în Cipru (de la minus 5,7% în 2019-2020 la plus 21,5% în 2021-2022), Luxemburg (de la minus 15,1% la plus 14,5%) şi Irlanda (de la minus 3% la plus 14%). Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Cehia (de la plus 5,3% în 2019-2020 la minus 7,3% în 2021-2022), Croaţia (de la plus 6,3% la minus 6,3%) şi Bulgaria (de la plus 4,1% la minus 7,7%).

Franţa, Lituania şi Portugalia au fost singurele state membre UE cu o creştere a numărului persoanelor angajate în sectorul cultural atât între 2019-2020 cât şi între 2021-2022, în timp ce Estonia a fost singura ţară din UE care s-a confruntat cu o scădere în ambele perioade.

Ponderea femeilor angajate în sectorul cultural a crescut constant

De asemenea, datele Eurostat mai arată că începând din 2013 ponderea femeilor angajate în sectorul cultural a crescut constant, cu excepţia anului 2020. În 2022, sectorul cultural din Uniunea Europeană a înregistrat cel mai mic decalaj pe sexe înregistrat vreodată în sectorul cultural în privinţa ocupării forţei de muncă, cu o diferenţă de doar 1,6 puncte procentuale (pp), ceea ce corespunde la 3,93 milioane de bărbaţi şi 3,80 milioane de femei (50,8% comparativ cu 49,2%) care lucrau în sectorul cultural.

Datele diferă în rândul statelor membre UE, ponderea femeilor depăşind-o pe cea a bărbaţilor care lucrează în sectorul cultural în 14 ţări. Mari diferenţe între ponderea femeilor şi cea a bărbaţilor care lucrează în sectorul cultural se înregistrează în Letonia (diferenţă de 26,3 pp între femei şi bărbaţi), Lituania (25,7 pp), Cipru (17,1 pp), Bulgaria (13,6 pp) şi Luxemburg (13,3 pp).

Pe de altă parte, ţările cu cel mai ridicat decalaj pe sexe în sectorul cultural erau Malta (diferenţă de 21,6 pp între ponderea bărbaţilor şi a femeilor), Spania (9,5 pp), Irlanda şi Italia (aproximativ 8,5 pp), conform agerpres.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Noul logo al Facebook, subiect de ironii si glume

Publicat

in

Schimbarea – ca si inexistenta – decisa de compania Meta pentru Facebook este subiect de critici, glume si ironii. Practic, logo-ul e la fel, s-a schimbat doar putin nuanta de albastru si litera f, insa modificarile sunt insesizabile. Expertii in marketing sunt de parere ca Meta ar fi trebuit sa treaca sub tacere aceasta asa-zisa schimbare de logo, care, practic nu e vizibila. Dar compania condusa de Mark Zuckerberg a vrut sa iasa in evidenta si a trimis un comunicat de presa pentru a explica aceasta schimbare. In plus, internautii din toate colturile lumii au ironizat “noua” sigla Facebook, inclusiv cu meme haioase. Toate informatiile aici https://smartfuture.ro/facebook-si-a-schimbat-logo-ul/

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ce avere are Dumitru Buzatu. Încasa venituri ca președinte al CJ Vaslui, venituri din pensie, indemnizație de la Parlament pentru limită de vârstă, care anul trecut au totalizat peste 330.000 de lei

Publicat

in

Preşedintele CJ Vaslui Dumitru Buzatu, prins vineri seară în flagrant de DNA în timp ce lua o mită de peste un milion de lei, încasa venituri ca preşedinte de CJ, venituri din pensie şi indemnizaţie de la Parlament pentru limită de vârstă, care anul trecut au totalizat peste 330.000 de lei, conform celei mai recente declaraţii de avere.

Buzatu are mai multe terenuri în localitatea Zapodeni, din Judeţul Vaslui, achiziţionare în 2018: 33.614 metri pătraţi de teren agricol, 708 metri pătraţi încadraţi la ”alte categorii de terenuri extravilane dacă se află în circuitul civil” şi 709 metri pătraţi de teren intravilan, la modul de dobândire fiind trecută menţiunea ”altele”.

El mai deţine proprietăţi imobiliare în judeţul Suceava, la Şaru Dornei – peste 60.000 de metri pătraţi de teren agricol, mari suprafeţe de pădure, dobândite prin cumpărare în anii 2008 şi 2018, unele deţinute în co-proprietate.

În 2006, a mai devenit proprietarul a peste 1000 de metri pătraţi de teren agricol şi a 580 de metri pătraţi de teren intravilan, în localitatea Ştefan cel Mare, din judeţul Vaslui, la modul de dobândire fiind trecută tot menţiunea ”altele”.

Are cinci construcţii în Zapodeni, cele mai mari având 520 de metri pătraţi, 386 de metri pătraţi şi 196 de metri pătraţi, iar celelalte fiind sub 100 de metri pătraţi.

Buzatu are un autoturism Lada fabricat în 2008, o şalupă fabricată în 2010, o rulotă Buerstner tip 4752 din 1984 şi un Mercedes Benz din 1979.

În 2022 i-a donat fiului său Tudor Buzatu teren agricol, teren intravilan şi o casă de locuit.

Buzatu are acţiuni la SC Acip Perla SR, Lîn valoare de 200 de lei.

El are trei conturi bancare în lei deschise în 2010 şi 2011, totalizând aproximativ 100.000 de lei şi o datorie de 205.202 lei la SC RALFI IFN SA, creditul fiind contractat în 2021 şi scadent în 2026.

În ultimul an fiscal, Dumitru Buzatu a încasat – 164.268 de lei reprezentând indemnizaţia de preşedinte de CJ, pensie pentru limită de vârstă de 95820 lei şi 73372 reprezentând ”indemnizaţie limită de vârstă” de la Parlamentul României, acestea totalizând 333.460 de lei, conform news.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend