Preşedintele american Donald Trump a declarat duminică, la bordul Air Force One, că el crede că Statele Unite fac progrese în discuţiile menite să pună capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina, dar a refuzat să ofere detalii despre comunicarea pe care susţine că ar fi avut-o deja cu liderul rus Vladimir Putin, relatează Reuters, citat de news.ro.

Vorbind cu reporterii la bordul Air Force One, în timp ce se îndrepta spre New Orleans, Trump s-a mărginit să spună că „a fost în contact” cu Putin, ceea ce ar constitui prima discuţie recunoscută oficial între Putin şi un preşedinte american de la începutul anului 2022.

Întrebat dacă a avut conversaţia cu Putin de când a devenit preşedinte, pe 20 ianuarie, sau înainte, Trump a spus: „Am avut-o. Să spunem doar că am avut-o… Şi mă aştept să mai am multe conversaţii. Trebuie să punem capăt acestui război”.

„Dacă vorbim, nu vreau să vă spun despre conversaţii”, le-a spus Trump reporterilor. „Eu cred că facem progrese. Vrem să oprim războiul Ucraina-Rusia”, a adăugat el.

Preşedintele a menţionat că Statele Unite sunt în contact cu Rusia şi Ucraina. „Vorbim cu ambele părţi”, a precizat el.

Trump a promis încă din campania electorală să pună capăt războiului, dar nu a spus încă public cum ar face acest lucru.

Într-un interviu acordat vineri cotidianului The New York Post, Trump declarase că ar fi „mai bine să nu spună” de câte ori a vorbit cu Putin şi nu a dezvăluit când a avut loc ultima conversaţie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat agenţiei de ştiri de stat TASS că la Washington, odată cu noua administraţie, „apar multe comunicări” pe diferite canale.

„Este posibil ca eu personal să nu ştiu ceva, să nu fiu la curent cu ceva”, a declarat Peskov când a fost solicitat de TASS să comenteze ce a spus Trump. „Prin urmare, în acest caz, nu pot nici să confirm, nici să infirm”, a punctat el.

Consilierul pentru securitate naţională al SUA, Mike Waltz, de asemenea, a refuzat să ofere detalii atunci când a fost întrebat despre comunicarea dintre cele două ţări ale căror relaţii s-au răcit ca în plin Război Rece după invazia rusă din Ucraina.

„Cu siguranţă au loc o mulţime de conversaţii sensibile”, a spus Waltz la NBC News.

SE PREGĂTEŞTE UN SUMMIT TRUMP-PUTIN?

Trump a declarat în repetate rânduri că doreşte să pună capăt războiului şi că se va întâlni cu Putin pentru a discuta despre acest lucru, dar data sau locul unei astfel de întâlniri nu au fost anunţate. Duminică, Trump a declarat reporterilor că se va întâlni cu Putin la momentul potrivit.

Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite sunt văzute de Rusia ca posibile locuri pentru un summit, a relatat Reuters la începutul acestei luni.

În zilele următoare, o serie de oficiali americani se îndreaptă spre Europa, în parte pentru a discuta despre război, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, vicepreşedintele JD Vance şi Keith Kellogg, trimisul special pentru războiul din Ucraina.

Waltz a spus că Trump ar fi dispus să folosească sancţiunile şi tarifele vamale pentru a-l convinge pe Putin să se aşeze la masa negocierilor.

De asemenea, Waltz a confirmat că oficialii americani şi ucraineni vor discuta despre accesul Statelor Unite la resursele de pământuri rare ale Ucrainei drept compensaţie pentru ajutorul acordat de SUA aliatului din Europa de Est.

La 14 iunie, Vladimir Putin şi-a expus termenii săi de deschidere pentru o încetare imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile sale de a intra în NATO şi trebuie să îşi retragă trupele de pe întreg teritoriul celor patru regiuni ucrainene revendicate şi controlate în mare parte, dar nu total, de Rusia.

Reuters a relatat în noiembrie că Putin este deschis să discute cu Trump despre un acord de pace pentru Ucraina, dar exclude orice concesii teritoriale majore şi insistă ca Kievul să renunţe la ambiţiile de a adera la NATO.

Pe de altă parte, Kremlinul a îndemnat în mod repetat la prudenţă în ceea ce priveşte speculaţiile privind contactele cu echipa lui Trump cu privire la un posibil acord de pace.

Leonid Sluţki, şeful comisiei pentru afaceri internaţionale a parlamentului rus, a fost citat joi de agenţia de stat RIA afirmând că pregătirile pentru o astfel de întâlnire Putin-Trump se află într-un „stadiu avansat” şi că aceasta ar putea avea loc în februarie sau martie.

ZELENSKI SE APROPIE DE WASHINGTON

Oficial, Putin a vorbit ultima dată cu fostul preşedinte american Joe Biden în februarie 2022, cu puţin timp înainte ca Putin să ordone intrarea a mii de trupe în Ucraina.

Jurnalistul Bob Woodward de la Washington Post a relatat în cartea sa „War” din 2024 că Trump a avut conversaţii directe cu Putin după ce a părăsit Casa Albă în 2021 în posibil şapte ocazii.

Întrebat dacă acest lucru este adevărat, într-un interviu acordat Bloomberg anul trecut, Trump a spus: „Dacă am făcut-o, este un lucru inteligent”. Kremlinul a negat însă afirmaţiile lui Woodward.

Reuters, The Washington Post şi Axios au relatat separat, pe surse, că Trump şi Putin au discutat la începutul lunii noiembrie. Kremlinul a negat, de asemenea, aceste informaţii de presă.

Vineri, Trump a declarat că probabil se va întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski săptămâna următoare pentru a discuta despre încheierea războiului. De asemenea, Volodimir Zelenski s-ar putea întâlni la Conferinţa de securitate de la Munchen cu vicepreşedinte JD Vance.

Zelenski a declarat pentru Reuters că doreşte ca Ucraina să furnizeze Statelor Unite pământuri rare şi alte minerale în schimbul susţinerii financiare a efortului său de război. Pe de altă parte, într-un interviu difuzat duminică de televiziunea britanică ITV, preşedintele Volodimir Zelenski a spus că planul preşedintelui american Donald Trump pentru o soluţionare rapidă în Ucraina nu trebuie doar să pună capăt războiului, ci şi să se asigure că nu mai poate exista nicio agresiune rusă pe viitor.

Moscova controlează o parte din Ucraina de mărimea Bulgariei şi în ultimele luni avansează în cel mai rapid ritm din primele zile ale invaziei din 2022.

Un studiu recent, bazat pe analiza a 20.000 de piese muzicale din ultimele patru secole, a folosit știința rețelelor pentru a evalua evoluția complexității muzicii. Rezultatele arată că, pe măsură ce timpul a trecut, muzica a devenit tot mai simplificată.

Muzica, un detaliu important în viața oamenilor din toate culturile, evoluează semnificativ, influențată de tehnologiile emergente și accesibilitatea crescută.

Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea Sapienza din Roma și Universitatea din Padova, încă nepublicat oficial, subliniază tendința generală de simplificare în contextul interconectivității rapide a mediului actual.

Pentru a evalua complexitatea, echipa a utilizat rețele muzicale în care notele erau tratate ca noduri și tranzițiile dintre ele ca muchii de legătură. Astfel, au putut observa variațiile în complexitatea pieselor, determinând că muzica clasică este semnificativ mai complexă decât cea modernă.

Totuși, chiar și muzica clasică nu a fost imună la această schimbare, reducându-și complexitatea de-a lungul timpului. Jazzul a prezentat o creștere temporală a complexității la început, urmată de un declin și stabilizare, în timp ce alte genuri au menținut un nivel relativ constant de complexitate.

O simplificare a melodiilor începând cu anii 1975

Cercetările anterioare au arătat o simplificare a melodiilor începând cu anii 1975, odată cu genuri precum disco, new wave și stadium rock, iar mai târziu cu hip-hop și muzica electronică.

Deși aceste genuri au fost inițial asociate cu simplificarea, studiul actual indică o tendință de reducere a complexității în toate genurile. Printre factorii posibili care contribuie la acest fenomen se numără progresul tehnologic, facilitând accesul mai multor indivizi la compunerea muzicii, scrie incredibilia.ro.

Este important de menționat că simplificarea melodiilor nu exclude faptul că muzica poate deveni complexă pe alte planuri. De exemplu, muzica modernă folosește adesea multiple texturi și straturi sonore.

Cercetările viitoare, folosind această abordare de analiză prin rețele, ar putea oferi clarificări suplimentare asupra motivelor pentru care muzica evoluează spre simplitate.

Guvernul intenționează să aprobe un act normativ prin care va acorda un ajutor financiar persoanelor cu pensii mici și medii, informează Rador Radio România.

Săptămâna aceasta, Guvernul intenționează să aprobe un act normativ prin care va acorda un ajutor financiar persoanelor cu pensii mici și medii. Executivul va analiza, totodată, mai multe variante legate de plafonarea prețului la energie.

Actuala schemă ar trebui să se încheie pe 31 martie, dar se ia în calcul varianta ca ea să continue până la finalul acestui an.

Pe agenda Guvernului va figura și un proiect de ordonanță de urgență al Ministerului Energiei privind acordarea de ajutoare de stat companiilor din minerit, din industria producătoare de mase plastice, din cea prelucrătoare a lemnului și, în general, firmelor care sunt mari consumatoare de energie

Elveţienii au respins cu o majoritate covârşitoare, duminică, o iniţiativă a ecologiştilor care urmărea să înscrie în Constituţie respectul pentru limitele naturale ale planetei, transmite France Presse.

Referendumul „pentru o economie responsabilă în limitele planetei” a fost respins cu 70%, potrivit unei prime proiecţii a institutului gfs.bern.

Acest rezultat nesurprinzător confirmă ultimele sondaje de opinie, care plasează votul negativ la 60%, o cifră mai mare decât în sondajele anterioare, scrie agerpres.ro.

Textul, iniţiat de Partidul Tinerilor Verzi şi susţinut de stânga, şi-a ancorat propunerile în conceptul de „limite planetare” ca mijloc de combatere a crizelor de mediu.

Ambiţia proiectului era de a înscrie în Constituţia elveţiană respectarea limitelor naturale ale planetei, care urmau să fie stabilite în mod ştiinţific şi să indice până unde poate merge umanitatea fără a risca destabilizarea ireversibilă a Pământului.

Guvernul federal, partidele burgheze şi mediul de afaceri s-au opus ferm acestui text, care, în opinia lor, mergea prea departe şi punea în pericol economia, considerând în acelaşi timp că planurile actuale de combatere a schimbărilor climatice erau suficiente.

„A existat o campanie a adversarilor care se opuneau oricărei schimbări. Acceptarea ar fi fost o ocazie pentru Parlament de a căuta noi idei pentru a lega ecologia şi accesibilitatea socială”, a declarat Margot Chauderna, copreşedintă a Tinerilor Verzi (Jeunes Vert-e-x-s), pentru postul public de televiziune RTS.

China a impus SUA tarife de retorsiune, a anunţat duminică ambasada sa la Washington, afectând mărfuri în valoare de aproximativ 14 miliarde de dolari. Decizia spulberă speranţa că un război comercial între cele mai mari două economii ale lumii ar putea fi evitat, comentează Financial Times, potrivit news.ro.

Beijingul a anunţat săptămâna trecută că va impune, la rândul său, taxe vamale ca răspuns la decizia SUA de a impune o taxă suplimentară de 10% asupra produselor chinezeşti, pe care preşedintele american Donald Trump a numit-o o „salvă de deschidere” într-o nouă ofensivă comercială împotriva Chinei.

În comparaţie cu tarifele globale ale SUA, măsurile Chinei – care vizează exporturile americane de gaze naturale lichefiate, cărbune, ţiţei şi echipamente agricole, precum şi unele produse auto, cu taxe cuprinse între 10% şi 15% – au fost văzute ca lăsând spaţiu pentru negocieri, în vederea evitării unui conflict comercial extins. Cu toate acestea, până la termenul limită de duminică, nu a existat nicio veste cu privire la un acord, iar ambasada Chinei la Washington a declarat că tarifele au intrat în vigoare luni, la ora 00:01, ora Beijingului (duminică, ora 11:01 în Washington DC, ora 18:01 la Bucureşti).

Săptămâna trecută, Beijingul a anunţat, de asemenea, o anchetă antitrust referitoare la Google, al cărui motor de căutare este blocat în China, şi la Illumina, o companie americană de biotehnologie. De asemenea, a inclus pe lista neagră holdingul mărcilor americane de îmbrăcăminte Calvin Klein şi Tommy Hilfiger.

China şi-a subliniat controlul asupra lanţului de aprovizionare cu pământuri rare prin restricţionarea exporturilor către SUA a cinci metale esenţiale utilizate în industriile legate de apărare, panouri solare, baterii pentru vehicule electrice şi alte produse energetice ecologice. China produce aproximativ 60% din mineralele rare din lume şi are o cotă de 90% în prelucrarea din acest sector.

Ce va urma?

Pieţele financiare au sperat iniţial că Donald Trump ar putea urma cu China aceeaşi strategie ca în cazul Canadei şi Mexicului – împotriva cărora a anunţat, de asemenea, tarife vamale, dar apoi a acordat o amânare de o lună în urma unor discuţii de ultim moment cu liderii acestora.

Trump a sugerat că va vorbi cu preşedintele chinez Xi Jinping, dar apoi a declarat că nu se grăbeşte să facă acest lucru. Experţii au sugerat că Beijingul ar fi putut obiecta la tactica lui Trump, anunţând tarifele cu doar două zile înainte ca acestea să intre în vigoare şi înainte de a aborda oficialii chinezi pentru negocieri.

Trump a acuzat China, la fel ca şi în cazul Mexicului şi Canadei, că nu a reuşit să limiteze fluxul de fentanil, un opioid mortal, în SUA. De asemenea, el a însărcinat pe Reprezentantul SUA pentru comerţ să investigheze respectarea de către China a primei faze a acordului comercial pe care l-a încheiat cu China în 2020, în timpul primului său mandat la Casa Albă, în cadrul căruia Beijingul a fost de acord să cumpere mai multe produse americane. USTR trebuie să prezinte concluziile anchetei la 1 aprilie, moment în care ar putea avea loc o nouă confruntare, sunt de părere analiştii.

Relaţiile comerciale dintre SUA şi China au modelat economiile ambelor ţări în ultimele decenii. Însă ponderea Chinei în totalul importurilor din SUA a scăzut semnificativ de când Trump a introdus tarife vamale în timpul primului său mandat, ceea ce i-a determinat pe unii analişti să sugereze că Beijingul ar putea fi mai bine plasat de data aceasta pentru a suporta măsurile preşedintelui american.

Frederic Neumann, economist şef pentru Asia la HSBC, a declarat că multe companii chineze ar putea suporta un tarif de 10% asupra bunurilor lor, având în vedere că preţurile de export ale ţării au scăzut mult mai mult decât cele ale producătorilor rivali în ultimii doi ani. „Dacă ar exista doar un tarif de 10% pentru China şi am lăsa lucrurile aşa, cred că mulţi investitori ar dormi mai liniştiţi”, a adăugat el. „Marea îngrijorare, desigur, este că acesta este doar un preludiu la restricţii comerciale potenţial mai mari”, a subliniat analistul.

O tânără din Craiova a fost agresată pe stradă după ce a cerut unui bărbat să curețe după câinele său. Incidentul a provocat indignare, iar victima a mărturisit că nu știa cum să reacționeze în fața unei astfel de violențe.

O tânără pălmuită de un bărbat pe o stradă din centrul municipiului Craiova, pentru că i-a spus acestuia să curețe mizeria lăsată în urmă de câinele lui, și-a relatat povestea, cerându-le românilor sfaturi despre cum poate acționa într-o astfel de situație.

„Mi-am luat o mare palmă pe trotuar de, literalmente, m-am învârtit în loc, în centrul Craiovei. Sunt și camere de filmat în zonă. Cert este că nu am fost deloc agresivă, l-am rugat pe om să strângă rahatul după câinele său. Ce pedeapsă poate să ia după așa ceva? Are rost sa încerc sa rezolv ceva făcând reclamație la Poliție? Decât să îmi bat capul, doar ca să primească o amendă, mai bine las lucrurile așa. Nu cred că îl va durea de o amendă”, scrie tânăra, pe platforma Reddit.

Aceasta a mai povestit că a altercația a fost una spontană, iar bărbatul a reacționat extrem de violent după ce s-a simțit jignit de remarca fetei.

„Omul își plimba câinele. Câinele s-a oprit să își facă nevoile. După ce a terminat, omul a aruncat țigara pe jos, lângă rahat, a scuipat și a plecat. Atunci m-am dus și i-am spus frumos să strângă, că poate călca cineva în el din greșeală și că așa este civilizat să facă atunci când iese la plimbare cu câinele. Citez din ce mi-a spus: Du-te, fă în… și strânge tu dacă nu îți convine. Scârbită, am făcut o remarcă rasistă. Atunci am văzut stele verzi”, a adăugat femeia.

Plângerea la Poliție, recomandată în astfel de cazuri

Mesajul său le-a adus aminte altor români de incidente asemănătoare în care au fost victime. Unul dintre aceștia a sfătuit-o să nu se încreadă prea mult că îi va fi făcută dreptate.

„Eu am fost amenințat cu cuțitul de un om care, două săptămâni mai târziu, a înjunghiat administratorul de la blocul lui pentru că nu i-a dat mai devreme niște bani, după ce a făcut curat pe casa scării. Ce a făcut justiția pentru mine? Nimic, pentru că nu a apucat omul să mă înjunghie, chiar dacă m-a amenințat. A primit închisoare după ce l-a înjunghiat pe acel om. Deci nu îți irosi timpul”, spune acesta.

Alt internaut este de aceeași părere. „Polițiștii primesc fix același salariu, fie că fac ceva pentru cetățeni, fie că nu fac. Opțiunea multora dintre ei este cea pe care o bănuiți. Eu am făcut în ultimii ani patru reclamații pentru intrări prin efracție, spargeri comise în două mici magazine pe care le-am avut. Au venit, mi-au pus câteva întrebări și asta a fost tot. Nu am mai auzit nimic de la ei vreodată”, a relatat acesta.

Un alt român a sfătuit-o să îl cheme pe agresor în judecată, măcar pentru a-l pune pe drumuri la instanțe.

„Poți face plângere la Poliție și să îl dai și în judecată, pe civil. Nu cred că va păți ceva, dar măcar o să fie deranjat că o să piardă timpul prin tribunale. Poate o să dureze câțiva ani, dar el va trebui să achite cheltuielile de judecată și ce despăgubiri vei primi”, scrie acesta.

Dacă nu vei face nimic în privința aceasta, agresorul va face același lucru și altor femei, este de părere un alt român.

„Sunt 60 de minute din viața ta pe care le pierzi ca să mergi la poliție și să fii sigură ca ți-ai făcut datoria. Problema cu oamenii de genul acesta este că ei știu că probabil nu îi va reclama nimeni și că își pot vedea de treabă în continuare, de parcă să lovești pe cineva în plină zi e absolut firesc”, scrie utilizatorul platformei.

Riscă agresorul închisoarea?

Este bine să iei atitudine în fața acestor agresiuni, dar trebuie să ai aşteptări realiste, afirmă altcineva.

„Mergi la Institutul de Medicină Legală, îți scoți un certificat medical, mergi la politie, dar să nu scrii plângerea după dictare, ia un număr de înregistrare, interesează-te periodic de ce fac cu ea, ca să nu o uite în sertar. La avocat poți merge pentru consultanță, pentru a te ajuta să întocmești plângerea”, o sfătuiește acesta.

Pentru o palmă este greu de crezut că agresorul va ajunge la închisoare, susține un alt român.

„Și totuși, dacă nu face pușcărie, nu mergi la Poliție? Nu este de mirare că ajungem să fim bătuți pe stradă”, spune bărbatul.

Palma aceea înseamnă agresiune fizică asupra unei persoane. „Dacă te-a mai și jignit și înjurat, mai este un cap de plângere și acolo. Poți face o plângere penală pentru loviri și alte violențe”, spune un alt român.

Judecata va avea loc oricum, dacă omul va fi trimis în instanță de către procuror, îi transmite un alt român. Lovirea sau actele de violenţă care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.