Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

„România Educată”, aproape de concretizare: Liceele pentru care cererea depăşeşte oferta să organizeze admitere/ Învăţământ liceal cu trei rute – teoretic, profesional şi vocaţional. Vor putea fi făcute transferuri între ele

Publicat

in

Învăţământul liceal ar urma să aibă trei rute – teoretic, profesional şi vocaţional, iar anual va exista posibilitatea transferului între ele, pe baza competenţelor, prevede o variantă de lucru a proiectului „România Educată”, pentru care preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat de luni trei zile de consultări, după aproape trei ani de la lansarea sa în dezbatere și cinci ani de la inițiere. Va fi posibil totodată ca liceele pentru care cererea depăşeşte oferta să organizeze examen de admitere, relatează News.ro.

Pentru învăţământul liceal, ar urma să existe trei rute – teoretic, profesional şi vocaţional – fiecare de 4 ani, finalizate cu examen de bacalaureat. Trei rute există și în prezent. Este vorba de cele trei filiere – teoretică, tehnologică și vocațională.

Toate cele trei linii de învăţământ sunt considerate ca având un prestigiu comparabil, anual elevii putând avea loc transferuri între ele, pe baza competenţelor, potrivit News.ro.

În cazul rutei profesionale există varianta obţinerii unei certificări profesionale de nivel 3, după clasa a Xl-a.

Bacalaureatul va urmări un profil naţional, pe care toţi elevii trebuie să îl deţină, indiferent de linia de învăţământ urmată.

Examen de admitere la licee cu cerere mare

O noutate este reprezentată de posibilitatea de a institui examen de admitere la liceu, înainte de desfăşurarea Evaluării Naţionale, pentru liceele în care cererea depăşeşte oferta.

Locurile neocupate în urma examenelor de admitere se vor ocupa în ordinea notelor de la examenul de Evaluare Națională.

Structura învăţământului preuniversitar va fi similară celei actuale:

  • educaţie antepreşcolară – 0- 2/3 ani în creşe şi centre de zi;
  • educaţie preşcolară – 3 – 6 ani, în grădiniţe;
  • ciclul primar – clasa pregătitoare – clasa a IV-a;
  • ciclul secundar inferior – clasele V – VIII;
  • ciclul secundar superior – clasele IX – XII.

Proiectul național „România Educată” a început în 2016 şi a fost structurat în următoarele trei etape:

  • Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de activităţi, precum opt consultări cu privire la viziunea şi obiectivele de ţară pentru educaţie (dezbateri regionale), dezvoltarea şi diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terţi.
  • A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educaţie la orizontul anului 2030.
  • A treia etapă (2018-2021) a presupus lansarea în dezbatere publică a documentelor rezultate în demersurile anterioare.

Proiectul ”România educată” a fost supus dezbaterii publice din decembrie 2018.

Preşedintele Klaus Iohannis are, marţi, consultări cu conducerea Parlamentului şi cu membri ai Comisiilor de Învăţământ din cele două camere pe tema Proiectului ”România Educată”, după ce luni s-a întâlnit cu liderii coaliţiei de guvernare şi cu ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu.

Următoarea întâlnire din seria de consultări anunţate de şeful statului va avea loc miercuri şi vor participa partenerii de dialog social din zona educaţiei şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale implicate în proiectul ”România Educată”.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede alocarea a 3,6 miliarde de euro pentru România Educată, printre reforme fiind incluse dezvoltarea unui sistem de educaţie timpurie incluziv şi de calitate, bacalaureat reformat, iar ca investiţii 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere şi lectură, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

LIVE TEXT Război în Ucraina: Volodimir Zelenski a cerut să se construiască rapid fortificații în zonele cheie

Publicat

in

Volodimir Zelenski a cerut, într-un mesaj video, să se construiască rapid fortificații în zonele cheie în care este nevoie de consolidări, amenințate de ofensiva rusă. „Asta înseamnă, desigur, o mai mare atenție la sectoarele din Avdiivka, Mariinka şi altele din regiunea Doneţk care vor primi o atenţie maximă. În regiunea Harkov înseamnă sectorul Kupiansk şi linia de apărare Kupiansk-Lîman”, a spus Zelenski.

STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina.

UPDATE 2 decembrie: 03.00: Zelenski: Războiul cu Rusia a intrat într-o nouă etapă

Volodimir Zelenski, spune că războiul cu Rusia se află într-o nouă etapă, iar iarna ar urma să complice luptele, după o contraofensivă de vară care nu a dat rezultatele scontate din cauza lipsei persistente de arme şi de forţe terestre, relatează Associated Press, conform News.ro.

„Avem o nouă fază a războiului, iar acesta este un fapt”, a declarat Zelenski într-un interviu în Harkov, în nord-estul Ucrainei, unde preşedintele a venit într-un tur al zonelor de război, menit să ridice moralul în regiune. „Iarna, în general, este o nouă fază a războiului”, adaugă el.

Continuarea aici

content-image

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Viktor Orban năruie speranțele Kievului: Aderarea Ucrainei la UE nu coincide cu interesele naţionale ale Ungariei

Publicat

in

În acest moment, aderarea Ucrainei la UE şi începerea negocierilor de aderare nu coincid cu interesele naţionale ale Ungariei, notează MTI, potrivit Rador Radio România.

Uniunea Europeană ar trebui mai întâi să încheie un acord de parteneriat strategic cu Ucraina, iar sprijinirea acestei ţări ar trebui rezolvată într-un mod transparent, în afara cadrului bugetului UE, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, vineri, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” a postului public Radio Kossuth. Viktor Orbán recomandă ca la următoarea întâlnire a liderilor UE, care va avea loc peste două săptămâni, să nu fie luată nicio decizie cu privire la negocierile de aderare a Ucrainei la UE.

Potrivit premierului Ungariei, este o greşeală faptul că Executivul de la Bruxelles insistă ca liderii UE să includă acest subiect pe ordinea de zi a viitoarei consfătuiri. Acest subiect nu trebuie inclus pe ordinea de zi, Comisia Europeană trebuie să înţeleagă faptul că întâlnirea a fost prost pregătită, iar vinovat este Executivul de la Bruxelles – a spus prim-ministrul ungar. Comisia a propus să începem negocierile privind aderarea Ucrainei la UE, însă acest lucru nu coincide cu interesele multor state membre şi cu siguranţă nu coincide cu cele ale Ungariei, a subliniat Viktor Orbán. „Iar, noi suntem într-o situaţie suficient de bună pentru a avea curajul să spunem asta, indiferent de cât de multă presiune se pune pe noi” – a declarat şeful guvernului de la Budapesta. Pregătirea nu înseamnă că „se întocmeşte un document pe care toată lumea doar îl citeşte”, ci înseamnă să se negocieze cu toată lumea, să se analizeze şi să se armonizeze interesele fiecăruia – a accentuat Viktor Orbán. Iar, dacă s-a reuşit armonizarea şi există şanse pentru un acord, atunci să se facă o propunere – a subliniat premierul Ungariei.

Viktor Orbán a afirmat că, în privinţa chestiunii aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, se poate prevedea că nu va exista un acord pe acest subiect, iar astfel, unitatea europeană ar avea de suferit. Unitatea UE poate fi protejată prin neincluderea pe ordinea de zi a problemelor asupra cărora nu există un acord – a adăugat Viktor Orbán. Premierul ungar a atras atenţia şi asupra faptului că tratatul de bază al Uniunii Europene nu conţine cuvântul „veto”, ci precizează că există anumite domenii în care deciziile pot fi luate doar dacă toate statele membre sunt de acord. Nu este vorba despre faptul că cineva a luat o decizie şi noi apelăm la veto, ci despre faptul că nu poate exista nicio decizie fără noi, a accentuat premierul maghiar, care a subliniat că „noi suntem Uniunea Europeană”. „Uniunea Europeană nu se află la Bruxelles, acolo se află birocraţii. Uniunea Europeană se află la Budapesta, la Varşovia, la Paris, la Berlin” – a spus Viktor Orbán.

Şeful executivului de la Budapesta a subliniat că nu trebuie să ne lăsăm forţaţi într-o situaţie în care să avem remuşcări pentru faptul că am împiedicat punerea în aplicare a unor decizii luate de alţii, întrucât Ungaria are tot dreptul să ia parte la luarea unei decizii numai dacă aceasta corespunde intereselor naţionale ale maghiarilor.

Premierul ungar a precizat că va pleda pentru ideea ca Uniunea Europeană să încheie mai întâi un acord de parteneriat strategic cu Ucraina. În opinia sa, acest lucru ar putea dura chiar şi 5-10 ani, iar în acest răstimp, Ucraina ar putea fi adusă mai aproape de UE. „Când vom vedea că putem coopera, atunci să punem în discuţie problema aderării”, însă acest lucru va fi posibil numai după nişte ani – a spus Viktor Orbán.

Premierul Ungariei a amintit că UE a făcut deja o astfel de greşeală: a început să negocieze cu Turcia, a promis acestui stat va deveni membru al UE, dar situaţia asta durează de 20-30 de ani, ceea ce este frustrant pentru toată lumea şi reprezintă un eşec. Viktor Orbán a atras atenţia şi asupra faptului că, în cazul Ucrainei, există multe întrebări la care nu se ştie răspunsul, întrucât ţara se află în război, sistemul său juridic şi politic funcţionează diferit de cel al unei ţări care duce o viaţă paşnică, aşadar nu se poate stabili dacă Ucraina respectă cadrul constituţional al statului de drept. În plus, nu se poate spune nici cât teritoriu are exact Ucraina, pe care Comisia Europeană dorşte să primească în UE, întrucât are teritorii care din punct de vedere legal îi aparţin fără îndoială, dar Rusia staţionează militar acolo. Nu ştim nici despre ce populaţie vorbim, pentru că oamenii se refugiază în mod constant din Ucraina şi nu ştim nici dacă dacă includerea agriculturii ucrainene pe piaţa liberă va fi benefică pentru fermierii statelor care sunt deja pe piaţa UE, sau dimpotrivă – a enumerat Viktor Orbán.

Potrivit fermierilor maghiari, sute de mii dintre ei ar da faliment dacă agricultura ucraineană ar face parte din sistemul european, a adăugat premierul Ungariei. Viktor Orbán a afirmat, de asemenea, că nu se ştie nici din ce bani ar fi sprijinită Ucraina în cazul aderării, deoarece dacă resursele financiare trebuie identificate în cele deja existente, atunci statele din Europa Centrală ar pierde o parte din acestea.

Punctul de vedere al Ungariei este că sprijinul ar trebui acordat Ucrainei în mod transparent, în afara bugetului UE, a declarat şeful guvernului de la Budapesta. Ar fi nevoie de un acord interguvernamental separat, în urma căruia să fie creat un fond financiar separat de susţinere a Ucrainei, la care fiecare ţară membră a UE să contribuie aşa cum consideră – a mai accentuat Viktor Orbán.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend