Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

România, complet în Spațiul Schengen. Ce presupune acest lucru şi în ce condiţii mai pot face controale poliţiştii de frontieră

Publicat

in

De la miezul nopţii, românii pot circula liber în ţările din Spaţiul Schengen şi pe şosele, după ce, în 12 decembrie 2024, miniştrii de Interne ai UE au decis să elimine controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria şi România, începând cu 1 ianuarie 2025. Accesul în spaţiul de liberă circulaţie presupune eliminarea controlului de documente la frontieră şi implicit a cozilor de maşini la vămi. Călătorii trebuie totuşi să aibă actele de identitate la ei, în condiţiile în care, cel puţin şase luni de acum înainte, sunt posibile controale aleatorii ale poliţiştilor de frontieră.

La 12 decembrie 2024, Consiliul Uniunii Europene a decis ca România şi Bulgaria să intre în Schengen şi cu graniţele terestre de la 1 ianuarie 2025, ceea ce înseamnă că România şi Bulgaria devin graniţe externe pentru Spaţiul Schengen. România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă din 31 martie 2024.

Guvernul a aprobat, luni, 30 decembrie 2024, o hotărâre care prevede închiderea celor 39 de puncte de trecere a frontierei României cu Ungaria, respectiv Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025, ca urmare a aderării României la Spaţiul Schengen. Personalul implicat în activităţile de control va fi redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal. Executivul a mai decis ca personalul implicat în activităţile de control să fie redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal.

Anunţul Poliţiei de Frontieră

Reprezentanţii Poliţiei de Frontieră au informat că, deşi de la 1 ianuarie 2025 este eliminat controlul sistematic al documentelor de călătorie la frontiera României cu Bulgaria şi Ungaria, poliţiştii de frontieră vor continua să facă controale la aceste puncte de trecere a frontierei, în baza analizei de risc.

„Eliminarea controlului sistematic al documentelor de călătorie înseamnă că toate persoanele se vor bucura de dreptul la libera circulaţie, aşa cum este prevăzut în legislaţia Schengen, şi se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, a declarat şeful Centrului de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Alexandra Găvan. Aceasta menţionează că poliţiştii de frontieră vor face totuşi controale aleatorii şi inopinate în limita celor 30 de kilometri de la linia de frontieră către interior, împreună cu reprezentanţii Poliţiei, Jandarmeriei şi Serviciului Imigrări, având ca scop prevenirea şi combaterea faptelor ilegale. De aceea, este important ca cetăţenii români care călătoresc în ţări Schengen să ştie că trebuie să aibă asupra lor documentele de identitate valabile.

Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, România, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein, ultimele patru ţări nefiind şi membre ale Uniunii Europene.

Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul

La frontiera româno-bulgară:

11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele
3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat
7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet

La frontiera româno-ungară:

12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad
5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai

Pe Dunărea interioară:

2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila

Precizările ministrului de Interne privind controalele aleatorii

Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, declara, la scurt timp de la luarea deciziei Consiliului JAI, că aderarea deplină a României la spaţiul Schengen este un moment istoric, emoţionant, dar că România „va continua să-şi protejeze graniţele”, investind în tehnologie şi logistică la frontiere, pentru a combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră. „Am investit în tehnologie şi logistică, am dezvoltat programe bilaterale şi multilaterale de cooperare cu vecinii noştri, toţi vecinii noştri: Moldova, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, dar şi cu Austria. Vom continua să lucrăm în acest sens”, asigura Cătălin Predoiu.

Predoiu preciza că timp de încă şase luni de la aderarea completă a României la spaţiul Schengen se vor face la graniţe controalele aleatorii, ori de câte ori poliţiştii de frontieră vor observa că ceva este în neregulă cu un mijloc de transport sau cu un autoturism cu cetăţeni persoane fizice ori au date sau informaţii despre nerespectarea legislaţiei.

Ministrul menţiona că aceste controale sunt, în primul rând, în interesul cetăţenilor români, pentru a avea „o ţară sigură, protejată de migraţie ilegală, de crimă organizată, de crimă transfrontalieră”. Altfel spus, aceste controale se fac tocmai pentru a da un semnal că poliţiştii veghează la protejarea frontierei, iar răufăcătorii să ştie că nu pot profita de acest lucru, mai spunea atunci ministrul de Interne.

Decizia Consiliului de Miniştri de la Sofia

Consiliul de Miniştri de la Sofia a adoptat, în 19 decembrie 2024, o decizie privind introducerea temporară a controalelor la frontiera internă bulgaro-română şi suspendarea funcţionării punctelor de trecere a frontierei la frontierele interne bulgaro-română şi bulgaro-greacă, o decizie prealabilă aderării propriu-zise la Schengen cu graniţele terestre, care a fost convenită cu România, Ungaria şi Austria la 22 noiembrie, la Budapesta. Potrivit Guvernului de la Sofia, controalele vor fi introduse la frontiera bulgaro-română timp de şase luni de la 1 ianuarie 2025, informa agenţia BTA.

Decizia vizează asigurarea punerii în aplicare a declaraţiei cvadripartite dintre Austria, Bulgaria, Ungaria şi România, convenită la 22 noiembrie 2024 la Budapesta potrivi căreia se previn astfel posibilele ameninţări la adresa securităţii generate de o schimbare a modelelor de migraţie, care ar putea fi o consecinţă imediată a absenţei controalelor la frontierele interne. Controalele la frontieră vor fi efectuate la punctele de trecere a graniţei la frontiera internă cu România pentru o perioadă de şase luni începând cu 1 ianuarie 2025, după care vor fi suspendate, mai preciza agenţia citată.

Anunţul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNAIR) a anunţat că, odată cu intrarea României în spaţiul Schengen cu graniţele terestre de la 1 ianuarie, va păstra în punctele de trecere a frontierei personal doar pentru comercializarea de roviniete şi emitere de Autorizaţii Speciale de Transport, iar instalaţiile de cântărire vor fi conservate.

„CNAIR va desfăşura în ACI (Agenţiile de Control şi Încasare) din PTF cu statele UE (Ungaria si Bulgaria) doar activitate comercială pe sensul de intrare în ţară, respectiv comercializare de roviniete şi emitere AST (Autorizaţii Speciale de Transport) la cerere”, precizează CNAIR.

Potrivit sursei citate, pentru reorganizarea activităţii în ACI de la frontiera cu Ungaria şi Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025, instalaţiile de cântărire de pe sensul de ieşire din ţară vor fi puse în conservare. „Vor fi păstrate în stare de funcţiune instalaţiile de cântărire şi instalaţia de emitere AST pe sensul de intrare în ţară. (…) Personalul existent va fi redimensionat”, a mai transmis sursa citată.

Compania precizează că, pe sensul de ieşire din ţară, CNAIR nu menţine personal, urmând ca pentru arterele şi dotările existente să fie demarate procedurile de conservare.

”Excepţie face menţinerea activităţii de încasare a tarifului de trecere a podului peste Dunăre pe sensul Giurgiu – Ruse, unde CNAIR va asigura personal pentru toate cele 8 benzi de tranzit, pentru toate categoriile de vehicule, urmând ca în perspectiva imediată să fie implementat sistemul online de plată electronică a tarifelor de trecere pentru autoturisme”, mai arată compania.

Reacţii ale autorităţilor române şi ale mediului economic

La scurt timp de la anunţarea deciziei de intrare deplină a României în Schengen, premierul Marcel Ciolacu afirma că este un beneficiu major pentru economia românească şi că înseamnă călătorii mai rapide acasă pentru milioanele de români care trăiesc şi călătoresc în UE.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a spus că este o decizie aşteptată prea mult timp de către toţi şi a precizat că s-a implicat personal astfel încât să se obţină un rezultat pozitiv. Iohannis s-a referit la faptul că, în ultima vreme, a văzut încercări grave de a minimaliza importanţa Uniunii Europene şi, mai mult, s-au făcut auzite voci care contestă beneficiile apartenenţei României la spaţiul european.

Şi Comisia Europeană a salutat hotărârea ”unanimă” a Consiliului de a ridica controalele la frontierele interne terestre cu România şi Bulgaria începând de la 1 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CE.

Asociaţia Patronală Resto Constanţa consideră că aderarea României la Schengen poate genera o creştere cu până la 2% a PIB-ului ţării noastre anul viitor, cu beneficii ce se vor resimti pe parcursul următorilor 10 ani. Potrivit asociaţiei, sectorul transporturilor, producţia industrială, turismul şi agricultura vor fi principalii beneficiari.

De asemenea, pentru că România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de aşteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria şi Bulgaria, dar şi cu Grecia. Acest lucru ar duce la economii majore de timp, mai ales în sezonul vacanţelor, când mii de români merg fie la mare în Grecia ori Bulgaria, fie la schi în Bulgaria.

Şi Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a salutat decizia „istorică” pentru România, dar a avertizat că în cazul autovehiculelor comerciale de transport marfă timpul de aşteptare nu va fi redus semnificativ atât timp cât toate celelalte activităţi de control (cântărire, măsurare, verificare documente autovehicule, marfă etc) de la punctele de frontieră nu vor fi relocate, ca în celelalte state membre UE şi Schengen. Potrivit UNTRR, în România controlul autovehiculelor la frontiere este realizat de CNAIR, iar pe reţeaua naţională, activităţile de control sunt realizate de ISCTR, cântărirea fiind una dintre activităţile comune.

Marea problemă pentru şoferii de camioane, spune Radu Dinescu, şeful UNTRR, este că toate inspecţiile camioanelor au loc la frontieră, de la cântărire la permise şi verificarea încărcăturii, examinări sanitare şi de mediu, precum şi căutarea migranţilor ilegali, în timp ce în alte ţări din interiorul Spaţiului Schengen astfel de controale au loc mai rapid şi mai eficient în parcări dedicate vehiculelor pe autostradă, departe de frontieră.

Consultanţii economici consideră că intrarea deplină a României în Schengen oferă o „oportunitate majoră pentru economia românească”, putând aduce ţării „un plus de până la 10 miliarde de euro anual”, cu condiţia să existe un „guvern capabil să susţină investiţiile străine”, prin „decizii de natură fiscală” şi prin dezvoltarea unui „ecosistem de tip hub-uri industriale” care să atragă companiile interesate. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, acest plan de ţară ar trebui să mai includă „o componentă decisivă” în avantajul României – o infrastructură modernizată atât rutieră, cât şi feroviară.

Analistul spune că aceste controale de la frontieră, „zecile de ore petrecute la coadă la vămile din Vest” au costat România peste 2 miliarde de euro anual, potrivit estimărilor transportatorilor, costuri plătite prin preţurile mai mari din România şi prin scăderea competitivităţii produselor de export.

Germania prelungeşte şi după martie 2025 controalele la frontiere

Germania, membră Schengen, prelungeşte controalele la frontiere şi după luna martie 2025, pentru maximum doi ani, ca urmare a creşterii tensiunilor legate de imigraţie şi de situaţia electorală tensionată. Anunţate iniţial în septembrie 2024 pentru o perioadă de şase luni, controalele la frontiere au un impact asupra călătorilor, în special către Franţa, Luxemburg şi Polonia, potrivit Le Figaro.

Măsura face parte dintr-o strategie de combatere a imigraţiei ilegale, în timp ce guvernul de coaliţie condus de Olaf Scholz se confruntă cu alegeri federale cruciale în februarie 2025.

Deşi guvernul german justifică aceste controale prin necesitatea de a consolida frontierele externe ale Uniunii Europene, măsura stârneşte îngrijorare. Comisia Europeană a subliniat că astfel de controale, deşi permise în cazul unei ameninţări la adresa ordinii publice, trebuie să rămână „excepţionale” şi „proporţionale”. În principiu, spaţiul Schengen – la care şi România aderă de la 1 ianuarie 2025 – garantează libertatea de circulaţie între cele 29 de ţări membre, însă frontierele germane ar putea face excepţie de la această regulă pentru o perioadă maximă de doi ani.

Această decizie a avut un impact direct asupra navetiştilor şi turiştilor transfrontalieri, scrie Le Figaro. Au fost semnalate blocaje de trafic majore la punctele de trecere a frontierei cu Franţa, Luxemburg şi Polonia, perturbând atât călătoriile zilnice, cât şi cele de agrement.

Schengen aerian şi maritim, din 31 martie 2024

România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă încă din 31 martie 2024. Accesul în spaţiul de liberă circulaţie presupune eliminarea controlului de documente la frontieră. Odată cu aderarea României la spaţiul Schengen aerian, au fost eliminate controalele de documente ale Poliţiei de Frontieră la călătoriile pentru destinaţiile în spaţiul Schengen. Filtrul de control al documentelor a dispărut, dar au rămas filtrele de securitate, obligatorii pentru orice zbor cu avionul. La îmbarcarea în avion sunt controlate buletinele pentru a confirma identitatea pasagerului care deţine boarding-pass-ul.

Loading

NATIONAL

VIDEO Tucker Carlson face o dezvăluire explozivă: Ucrainenii vând armele SUA către cartelurile de droguri

Publicat

in

Jurnalistul american Tucker Carlson a spus, într-un interviu cu colonelul Daniel Davis, că ucrainenii vând aproape jumătate dintre armele primite din SUA către cartelurile de droguri din Mexic. În acest fel, soldații americani de la granița cu Mexicul se trezesc că sunt atacați cu propriile arme.

„Realitatea este că armata ucraineană vinde un procent uriaș, până la jumătate din armele pe care noi le trimitem, jumătate! Și nu glumesc când spun asta, știu asta, nu sunt niște speculații. Ei le vând, iar o mare parte din ele ajung la cartelurile de droguri de la granița noastră. Deci aceasta este o crimă, <…> agențiile noastre de informații sunt pe deplin conștiente de acest lucru. Îmi spuneți că nu profită de asta? Bineînțeles că [profită]. Credeți că CIA nu profită din asta? Ba da, profită. Nu pot dovedi asta, dar cred că <…>! Trimitem aceste arme în Ucraina, miliarde, sute de miliarde de dolari, iar acestea sunt furate și vândute dușmanilor noștri reali”, a subliniat jurnalistul.

Anterior, Carlson a declarat că „armata ucraineană vinde aproximativ jumătate din armele pe care le primește din Statele Unite pe piețele negre internaționale, iar acestea ajung, în unele cazuri, în cartelurile de droguri din America Latină”.

„Asta se întâmplă. Și le puteți cumpăra. Am vorbit cu cineva care a cumpărat astfel de arme, de fapt”, a adăugat el.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Joao Fonseca, campion la Buenos Aires la doar 18 ani: Primul titlu ATP al carierei

Publicat

in

Brazilianul Joao Fonseca, locul 99 mondial, a câştigat duminică turneul ATP 250 de la Buenos Aires, obţinând primul titlu al carierei sale în circuitul principal, scrie news.ro.

În finală, jucătorul sud-american l-a învins pe argentinianul Francisco Cerundolo, scor 6-4, 7-6 (7/1), şi a devenit, la 18 ani, 5 luni şi 26 de zile, al 10-lea cel mai tânăr jucător care câştigă un turneu ATP din 1990 încoace.

„A fost o săptămână incredibilă, am realizat ceva ce nu credeam că pot. Este foarte dificil să joci aici împotriva a patru argentinieni (pe rând în timpul turneului, n.r.), dar sprijinul brazilian m-a ajutat. Mental, am fost foarte puternic, am fost pozitiv, iar asta m-a ajutat în final”, a declarat el.

Recordul de precocitate este deţinut de australianul Lleyton Hewitt. Fostul nr.1 mondial a câştigat primul dintre cele 30 de titluri ale sale la vârsta de 16 ani, 10 luni şi 18 zile. S-a întâmplat în Adelaide, în 1998.

Câştigător al Next Gen Finals la sfârşitul anului trecut, rezervat jucătorilor sub 21 de ani, Fonseca, care a jucat prima sa finală la un turneu ATP, va ocupa luni locul 68 în lume, cea mai bună clasare a sa.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Cazul Călin Georgescu le-a dat idei și altora: Un candidat cu șanse mari a fost interzis pentru minciuni spuse în Parlament

Publicat

in

Liderul partidului de opoziție din Singapore, Pritam Singh, a fost găsit vinovat la două acuzații legate de minciuni spuse în Parlament. Verdictul instanței l-ar putea împiedica pe Singh să candideze la alegerile din acest an. Politicianul se declară nevinovat.

În România, Călin Georgescu a generat o situație asemănătoare din cauza surselor dubioase de finanțare în campania electorală, iar Dianei Șoșoacă i-a fost interzisă candidatura pentru declarații care atacă statul de drept.

Un tribunal din Singapore l-a găsit pe liderul de opoziție al Partidului Muncitorilor, Pritam Singh, vinovat de două acuzații de minciună la adresa parlamentului. Verdictul a fost anunțat luni, potrivit Reuters.

În plus, procurorii au cerut amenda maximă de 7.000 de dolari din Singapore pentru fiecare dintre acuzații. Conform legii locale, dacă amenzile combinate se ridică la mai mult de 10.000 de dolari sau dacă acuzatul este închis mai mult de un an, persoana nu mai poate candida.

Singh care a pledat nevinovat a fost acuzat de un parlamentar că în 2021 a mințit în fața unei comisii parlamentare.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Rusofilii de peste Prut se uită încruntat! Statuia Reginei Maria va fi inaugurată la Chișinău

Publicat

in

Rusofilii de peste Prut se uită încruntat! Statuia Reginei Maria va fi inaugurată în curând în scuarul Liceului „Gheorghe Asachi” din centrul Chișinăului. Instituția a purtat numele reginei în perioada interbelică.

Sculptura este în proces de turnare, mai mulți experți contribuind la perfecționarea ei, conform ziarulnational.md.

Restaurarea monumentelor interbelice de pe teritoriul Republicii Moldova continuă. În ultimii ani, au fost reconstruite busturi ale Regelui Ferdinand I și ale altor personalități, dar și opere ca Monumentul celor trei martiri din Chișinău și bustul Generalului Stan Poetaș.

content-image

Aceste proiecte au fost inaugurate cu participarea reprezentanților Casei Regale a României, parlamentari, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și oficialități din România și Republica Moldova.

Statuia Reginei Maria va fi inaugurată în curând la Chișinău, datorită eforturilor avocatului dr. Iulian Rusanovschi, fondatorul Asociației „Monumentum”, care a coordonat proiectul timp de 7 ani.

Sculptura este realizată de Veacelsav Jiglițchi, iar pentru asigurarea unui nivel artistic înalt a fost înființată o comisie internațională de experți, incluzând sculptori din 3 țări.

Costul lucrărilor s-au ridicat sunt la aproximativ 60 de mii de euro, iar proiectul este realizat din donații. Numele tuturor donatorilor vor fi trecute într-un album care va vedea lumina tiparului odată cu inaugurarea statuii, notează organizația.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Vlad Popescu Piedone a ieșit să supravegheze procesul de deszăpezire în Sectorul 5

Publicat

in

Vlad Popescu Piedone, primarul Sectorului 5, a ieșit pe teren să supravegheze procesul de deszăpezire din sectorul pe care îl păstorește.

”Am promis că zăpada nu ne va lua prin surprindere și mă țin de cuvânt. Încă de azi-noapte sunt prin sector să mă asigur că Sectorul 5 este deszăpezit și se circulă în condiții de siguranță.

M-am urcat personal la volanul unei mașini dotate cu lamă și am mers pe străzile dintre blocuri, pentru că este esențial ca locuitorii sectorului să poată circula și pe acolo, nu doar pe străzile principale.

❗️Mai mult, am dispus ca toți directorii din cadrul Primăriei să se afle la bordul unui astfel de autovehicul de deszăpezire, pentru a monitoriza situația străzilor adiacente.

S-a acționat, pe timpul nopții, cu 66 utilaje ale societății Salubrizare Sector 5, care au distribuit 700 de tone de material antiderapant. 100 de lucrători stradali au efectuat operațiuni de combatere a poleiului în zonele de interes, precum spitale, stații STB sau guri de metrou.

S-a muncit intens și pentru deszăpezirea curților grădinițelor care rămân deschise în timpul vacanței elevilor. Le-am mulțumit celor care fac acest lucru și le-am oferit un ceai cald, având în vedere că au lucrat ore în șir în frig!

Continuăm acțiunile de deszăpezire pe raza Sectorului 5!

Cu respect,

Vlad Popescu Piedone

Primarul Sectorului 5”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de edilul Sectorului 5.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Îl mai țineți minte pe ‘Pavarotti din Carpați’? Cum arată și cu ce se ocupă acum Costel Busuioc, zidarul care a uimit o lume întreagă

Publicat

in

Costel Busuioc, cunoscut drept „Pavarotti din Carpați”, a devenit faimos la nivel internațional în 2008, când a câștigat un prestigios concurs de talente din Spania, impresionând cu vocea sa puternică, în ciuda lipsei studiilor de specialitate. Cu toate că acest succes părea să-i deschidă drumul spre o carieră înfloritoare, tenorul a dispărut treptat din atenția publicului.

În anul 2008, Costel Busuioc a cucerit publicul spaniol câștigând concursul „Hijos de Babel”, care i-a adus un premiu substanțial de 100.000 de euro și un contract cu o casă de discuri de renume. Supranumit „Pavarotti din Carpați” datorită vocii sale excepționale, artistul își propunea să își construiască o carieră internațională. Totuși, după mai multe încercări, a renunțat la visul său și s-a întors în România, conform Click.ro.

Anii care au trecut și-au lăsat amprenta asupra sa. Astăzi, la 50 de ani, tenorul arată diferit față de perioada în care cucerea scena: a luat în greutate și poartă o barbă impunătoare. Cu toate acestea, viața i-a oferit și multe bucurii, fiind tatăl a patru copii. Una dintre fiicele sale, Maria, cunoscută sub numele de scenă Luna, și-a moștenit talentul muzical, participând la concursuri precum „X Factor” și „SuperStar România”.

Fiica lui Costel Busuioc își croiește propriul drum

Maria Busuioc a impresionat publicul și jurații de la „SuperStar România” cu interpretarea piesei Wicked Game de Chris Isaak. Tânăra a dezvăluit că a ales să își folosească numele de scenă, Luna, la îndemnul bunicii sale, pentru a nu fi mereu identificată exclusiv prin prisma tatălui său.

„Tatăl meu a fost zidar şi cânta pe şantier. L-au auzit alţi oameni, l-au încurajat să se înscrie la un concurs şi de-acolo a plecat totul. Stăteam la sat, nu aveam acces la şcoli de muzică, de aceea ne-am şi mutat de la sat la oraş, când el a câştigat concursul şi a devenit celebru. Eu de mică mi-am dorit să cânt, dar dacă nu era el să facă acest lucru posibil, nu cred că aş fi avut şansa. Să fiu fata lui Costel Busuioc are şi avantaje, şi dezavantaje. Avantajele sunt că am parte de educaţie muzicală extra. Partea nasoală este că, de fiecare dată când cânt, lumea se aşteaptă să-l vadă pe tatăl meu prin vocea mea, şi nu este cazul. Atunci când am un eveniment sau urc pe scenă, mă prezint ca Luna, deoarece îmi doresc ca oamenii să mă asculte pe mine”, a explicat ea.

Unde este acum Costel Busuioc?

Deși nu mai este în centrul atenției, Costel Busuioc nu a renunțat complet la muzică. Cântă ocazional la diferite evenimente și în biserică, menținându-și astfel pasiunea vie. La vremea respectivă, mulți s-au întrebat ce s-a întâmplat cu banii câștigați în urma concursului din Spania.

O parte din sumă a fost investită într-un teren situat în apropiere de Arad, pe care spera să îl revândă la un preț mai mare. De asemenea, tenorul și-a achiziționat o mașină și a investit în lecții de muzică și în îngrijirea imaginii sale, angajând inclusiv un stilist. Cu toate că și-a dorit o carieră în operă, lipsa studiilor și alte obstacole l-au determinat să își reorienteze viața.

content-image

O viață dedicată familiei

Născut pe 21 octombrie 1974, în Tomești, județul Iași, Costel Busuioc este căsătorit din 1998 cu Daniela Busuioc. Împreună au patru copii: Tabita, Rebecca, Daniel și Sara. Deși nu a ajuns să aibă o carieră spectaculoasă în muzică, povestea sa rămâne una inspirațională, iar vocea sa continuă să fie apreciată de cei care îl ascultă.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

În Trend