Connect with us

NATIONAL

România a realizat cea mai mare reducere a gazelor cu efect de seră din regiune. Agricultura poluează mai mult decât procesele industriale

Published

on

România a realizat cea mai mare reducere a gazelor cu efect de seră din regiune comparativ cu anul 1990, de la 257 m tone echivalent CO2 la 113 m tone echivalent CO2 în 2022. Raportat la populație, emisiile gazelor cu efect de seră au scăzut de la 11,1 tone per capita, la 5,9 tone per capita, potrivit unei analize Alpha Bank transmisă joi HotNews.ro.

PoluareFoto: Budi Setiawan / Alamy / Alamy / Profimedia

Majoritatea acestor emisii au constat în emisii de oxizi de carbon (66%) și metan (23%). România se evidențiază între țările din regiune prin ponderea dublă în emisiile de gaze cu efect de seră a metanului, gaz ce nu rămâne la fel de mult timp în atmosferă precum CO2, însă pentru că absoarbe mult mai multă energie solară are un efect de seră mult mai ridicat.

Cele mai poluante activități au rămas activitățile cu ardere de combustibili, care generau 3,9 tone per capita de gaze cu efect de seră în 2022. Restul emisiilor de gaze cu efect de seră s-a datorat proceselor industriale (0,7 tone per capita) și agriculturii (1 tonă per capita). În România, agricultura poluează mai mult decât procesele industriale, la fel ca în Polonia, Bulgaria și Grecia, însă diferența atât de mare de poluare între cele două sectoare este doar în Polonia.

Majoritatea poluării rezultate în urma arderilor de combustibili este generată de sectorul transporturi și sectorul energie. Față de anul 1990 poluarea în sectorul energie a scăzut (de la 3,1 tone per capita la 0,9 tone per capita), dar în sectorul transporturi a crescut (de la 0,5 tone per capita la 1,1 tone per capita).

Celelalte două surse de poluare prin arderea combustibilului sunt industria-construcțiile și clădirile. Comparativ cu anul 1990 poluarea în industrie-construcții a scăzut (de la 2,3 tone per capita la 0,7 tone per capita), iar poluarea clădirilor a crescut (de la 0,5 tone per capita la 0,6 tone per capita). Trendul poluării pe sectoare s-a încadrat în trendul regiunii, cu excepția clădirilor a căror poluare a scăzut în toate țările din regiune. Cu toate că, înjumătățirea poluării determinată de pierderile de combustibil (emisii fugitive) este remarcabilă (de la 1,5 tone per capita la 0,6 tone per capita) ea rămâne la fel ca și în Polonia, peste nivelul atins de țările din regiune (0,1 tone per capita în Italia, 0,2 tone per capita în Ungaria și 0,3 tone per capita în Grecia, Bulgaria și Cehia).

România a redus emisiile de gaze cu efect de seră din anul 2022 cu 56% față de anul 1990, peste ținta de 55% fixată de Comisia Europeană pentru anul 2030

Cu toate acestea, eforturile de reducere a poluării trebuie menținute pentru realizarea neutralității climatice până în 2050. România emite gaze cu efect de seră de 133 tone echivalent CO2 în continuare, ceea ce inseamnă nevoia reducerii emisiilor în paralel cu creșterea capacității de absorbție CO2 a terenurilor și pădurilor. În 2022, acestă capacitate s-a ridicat la 49,3 tone echivalent CO2, peste ținta de 26,5 tone echivalent CO2 stabilită pentru 2030 de Comisia Europeană, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de performanță în condițiile în care suprafața împădurită a crescut ușor până la 30% din suprafața țării.

Există un întreg set de măsuri care este recomandat pentru reducerea poluării, toate la fel de importante și care se potențează reciproc. În primul rând, extinderea folosirii tehnologiilor bazate pe resurse de energie regenerabile pentru generarea energiei electrice este un demers răspândit și demarat cu mulți ani în urmă. Desigur, combinația de resurse regenerabile utilizabile depinde de tehnologiile existente, de disponibilitatea resurselor, de condițiile climatice determinate de poziția geografică a fiecărei țări. România și Grecia au cea mai mare pondere a capacității instalate de generare a energiei electrice bazată pe resurse regenerabile (de 60% respectiv 59%).

În România, resursele regenerabile utilizate în ordinea importanței sunt apele (35,6%), vântul (16,3%) și soarele (7,7%), pe când în Grecia sunt soarele (23,7%), vântul (20,5%) și apele (14,5%).

În al doilea rând, creșterea eficienței energetice poate reduce cantitatea de energie necesară. În anul 2022, România a avut a treia cea mai ridicată eficiență energetică în regiune, după Italia și Grecia – de 6 euro pe fiecare kg de echivalent petrol utilizat, și cea mai mare creștere în regiune a eficienței energetice comparativ cu anul 2000 (de 2,6 ori față de 1,9 ori în Polonia și Bulgaria, 1,7 ori în Cehia și Ungaria, 1,4 ori în Grecia și de 1,3 ori în Italia).

În al treilea rând, cheltuielile publice pentru protecția mediului pot finanța măsuri unde echilibrele ecologice sunt precare și capacitatea naturală de absorbție a CO2 poate fi îmbunătățită. Desigur, aceste cheltuieli depind de spațiul fiscal din bugetele naționale. În România, în perioada 2017-2022, cheltuielile publice anuale pentru protecția mediului au fost cele mai reduse, după Polonia (0,7% din PIB).

Tranziția verde este costisitoare. Comisia Europeană estimează costurile la 700 mld euro pe an până în 2030, ceea ce înseamnă aproximativ 5% din PIB-ul UE

Fiecare țară membră a Uniunii Europene are nevoie de cheltuieli de magnitudine similară. Sursele de finanțare pot fi diverse. Pe lângă fondurile europene alocate, finanțările pentru tranziția verde se pot obține pe plan intern din taxele de mediu și emisiunile de obligațiuni verzi. În România, în perioada 2017-2021, taxele de mediu au reprezentat 2,1% din PIB în fiecare an, fiind reprezentate aproape în totalitate de taxele pe energie, iar obligațiunile verzi, în valoare de 0,5 mld USD în 2021 și 0,2 mld USD în 2022 au fost emise de sectorul privat. În premieră, în februarie 2024 au fost emise obligațiuni verzi suverane în valoare de 2 mld euro. În perioada următoare, volumele obținute din ambele surse de finanțare au șanse să ia amploare dacă luăm în considerare experiența Italiei, mai avansată în acest domeniu.

România are un avantaj comparativ în tranziția verde față de regiune, care trebuie menținut pentru îndeplinirea obiectivului neutralității climatice până în anul 2050.

Pactul verde European țintește către o Europă neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050. Obiectivul este ca până în acel an să se ajungă la net zero, adică cantitatea bioxidului de carbon (CO2) emisă în atmosferă să fie egală cu cantitatea de CO2 eliminată din atmosferă. La nivel global, se estimează că absorbanții naturali (păduri, sol, oceane) elimină între 9,5 și 11 gigatone de CO2 pe an. În prezent, emisiile globale de CO2 (37,8 gigatone în 2021) depășesc cu mult capacitatea naturală de eliminare a CO2. Din acest motiv, este nevoie simultan de măsuri pentru reducerea emisiilor de CO2 și creșterea capacității de eliminare a CO2. Legea Europeană a climei în vigoare din iulie 2021, fixează o țintă intermediară pentru cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră de atins până în 2030, cu 55% mai redusă față de 1990. Ținta ar putea deveni o reducere de 57%, dacă se va obține creșterea capacității de absorbție a terenurilor și pădurilor la 310 mil. tone CO2 până în 2030 așa cum prevede regulamentul 839/2023.

Loading

DIVERSE

Daciana Sârbu rupe tăcerea despre noul său iubit, mai mic cu aproape 20 de ani. „Toată viaţa am fost judecată, comentată şi bârfită”

Published

on

Daciana Sârbu și Victor Ponta au divorțat după 19 ani de căsnicie și două fiice împreună. La sfârșitul lui iunie, fostul premier a fost surprins alături de Cristina Petrovici, o prezență activă în lumea golfului românesc, iar în luna septembrie, fosta sa soţie și-a făcut apariția la un eveniment alături de Alex Ghionea.

Daciana Sârbu a explicat motivul pentru care preferă discreția atunci când vine vorba despre viața sa sentimentală. Deși au fost văzuți împreună în mai multe rânduri, inclusiv în vacanțe romantice, fosta europarlamentară spune că nu a ascuns relația, ci doar a ales să nu o transforme într-un subiect public constant.

„Eu nu am ascuns această relație, pentru că, în general, nu sunt un om care să fie diferit în public față de cum este acasă. Nu am mințit, nu m-am ascuns, nu am considerat că în această situație este cazul să mint sau să mă ascund, dar nici nu mi se pare că este un lucru fără de care nu poate să trăiască planeta. Toată viața mea de adult am fost în lumina reflectoarelor, judecată, comentată și bârfită. Cred că și iubită, pe de altă parte, și mi-am asumat asta’, a declarat Daciana Sârbu, la podcast-ul lui Cătălin Măruță.

Citeşte şi: Gigi Becali, înfrângere dureroasă în instanţă! Decizia a fost publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei

Alex Ghionea, actualul partener al Dacianei Sârbu, este un antreprenor discret din domeniul HoReCa. Cei doi par să aibă multe lucruri în comun, inclusiv interesul pentru industria ospitalității, deoarece și ea conduce o afacere de succes în domeniul cofetăriei.

Chiar dacă preferă discreția, Daciana Sârbu a spus recent pentru SpyNews că nu este genul de persoană care să își ascundă viața.

„Eu sunt discretă, dar se pare că e foarte interesant subiectul, nu înțeleg de ce. Eu am fost întotdeauna un om care nu s-a ascuns și care și-a asumat orice situație din viață, ceea ce o să fac și acum. Eu nu m-am schimbat, poate interesul e mai crescut pentru mine sau nu știu de ce e subiectul, dar eu m-am învățat, de 20 de ani am reflectoarele pe mine. Orice subiect trece, viața merge mai departe, important e să fim noi bine cu toții și să trăim normal”, a declarat Daciana Sârbu.

Citeşte şi: Cum arată acum Dan Petrescu. Noi imagini cu antrenorul după lupta cu boala GALERIE FOTO

[embedded content]

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Încă o tragedie în familia soților care au murit în explozia de la Crevedia. Ginerele acestora a fost omorât pe stradă

Published

on

Ginerele soților care au murit în urma exploziei de la stația GPL din Crevedia a fost înjunghiat în plină stradă de un tânăr recidivist. Din păcate, bărbatul de 46 de ani nu a supraviețuit.

Tragedie în familia soților care au murit în explozia de la Crevedia. Ginerele acestora, omorât în plină stradă

Potrivit primelor informații, cei doi bărbați s-au certat iar lucrurile au degenerat. În urma discuțiilor aprinse, bărbatul de 46 de ani a fost înjunghiat. Agresorul este un alt localnic în vârstă de 39 de ani, care fusese eliberat recent din închisoare unde a executat o pedeapsă pentru furt.

Citește și Ion Doldurea, tatăl patronului staţiei GPL care a explodat la Crevedia, reales primar la Caracal

Potrivit localnicilor, cei doi bărbați s-ar fi certat și în urmă cu câteva zile.

”La data de 9 martie a.c., în jurul orei 12:55, polițiștii din cadrul Secției 12 Poliție Rurală Tărtășești au fost sesizați prin SNUAU 112 de către o persoană, cu privire la faptul că un bărbat a fost înjunghiat.

Din cercetările preliminare, polițiștii au stabilit faptul că, între doi bărbați, de 39 și 46 ani, în timp ce s-ar fi aflat în comuna Crevedia, ar fi izbucnit un conflict spontan.

Ulterior, bărbatul de 39 de ani l-ar fi agresat cu un obiect ascuțit-înțepător pe bărbatul de 46 de ani.

În urma evenimentului, bărbatul de 46 de ani a fost rănit, fiindu-i acordate îngrijiri medicale. Bărbatul a decedat ulterior.

În acest moment, bărbatul de 39 de ani se află în custodia poliției.

Polițiștii continuă cercetările în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor producerii evenimentului.” a transmis IPJ Dâmbovița, potrivit gazetadambovitei.ro. 

Reamintim că în vara anului 2023 socrii bărbatului au murit în urma exploziei sației GPL de la Crevedia.  Cei doi soți erau în casă când a bubuit prima cisternă. Femeia a fost cuprinsă de flăcări, iar soţul a făcut infarct din cauza şocului. La scurt timp, a murit și femeia, care suferise arsuri pe 95% din suprafața corpului.

Citește și Coșmar cu repetiție pentru o familie din Crevedia. Povestea emoționantă a lui Cristian, copilul talentat care a rămas de două ori fără casă și pian

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Iulia Albu își dorește un copil cu Mike: „A fost un an complicat, dar acum suntem bine. Mi-am găsit liniștea”

Published

on

Iulia Albu are planuri mari pentru 2026, pe lângă proiectul cu casa, pe care vrea să îl termine cât mai repede, își doreșre să se ocupe și de viața personală. Vedeta a recunoscut provocările sentimentale prin care a trecut, dar acum și-a găsit liniștea.

Citește și: Iulia Albu, șocată de prețul facturii la gaz! Cât trebuie să scoată vedeta din buzunar: „Oare este o glumă?”

Din punct de vedere sentimental, a fost un an foarte complicat. Acum suntem bine, și asta este cel mai important. Facem pașii corecți. Sunt într-o relație și mi-am găsit liniștea. Îmi doresc încă un copil cel puțin.

Nu mi-au plăcut niciodată bărbații prea sensibili. Un bărbat trebuie să știe ce vrea și cum să își impună voința, dar trebuie să o facă cu blândețe pentru a nu trezi scorpia din mine. Din fericire, momentan, bestia doarme liniștit (zâmbește) și, atât timp cât există acest echilibru, toată lumea poate trăi fericită„, a declarat Iulia Albu pentru Viva.ro.

Iulia Albu a reușit să slăbească 17 kilograme

Iulia Albu se concentrează pe renovarea casei pe care a cumpărat-o în centrul Capitalei, iar de curând și-a surprins fanii cu o imagine în care apare cu o nouă siluetă. Criticul de modă a ajuns să cântărească în prezent, 55 de kilograme.

În momentul de față, draperiile din casa mea sunt mai grele decât mine. Corpul meu și-a dat un reset necesar, dar pe care eu nu l-am intuit. Analizele mele sunt perfecte. Fac sport, mănânc doar când îmi este foame, nu neapărat în fiecare zi, ceea ce până acum câteva luni mi s-ar fi părut de domeniul fantasticului.

Nu am ținut nicio dietă miraculoasă, nu mi-am tăiat stomacul și nu am luat pastile sau mai rău, nu am făcut injecții. Urăsc profund faptul că diverse persoane publice promovează toate mizeriile cu efecte adverse îngrozitoare”, a declarat Iulia Albu.

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Coadă la recrutare! Croaţia a reintrodus armata obligatorie, Serbia urmează să-şi cheme tinerii „la oaste”

Published

on

Sute de tineri se prezintă la recrutare după ce Croaţia reintroduce serviciul militar obligatoriu. „Acum au fost scoşi din mediul civil”, a declarat Tihomir Kundid, şeful Statului Major al Forţelor Armate ale Croaţiei.

Pentru a linişti părinţii îngrijoraţi, generalul a adăugat că recruţii vor fi trataţi cu grijă. „Îi vom familiariza pas cu pas, pentru a nu resimţi prea mult stres”, a spus el.

Mulţi dintre recruţi au fost bucuroşi să afle că nu există restricţii speciale privind telefoanele mobile, în afară de interdicţia de a le folosi în timpul antrenamentelor.

Aproximativ 800 de persoane fac parte din primul contingent. Remarcabil este că mai mult de jumătate s-au oferit voluntari, fără să aştepte convocarea oficială. Aproximativ una din zece persoane este femeie, deşi femeile nu sunt obligate să facă serviciul militar.

Oficialii croaţi au subliniat şi faptul că doar 10 persoane s-au declarat până acum ”obiectori de conştiinţă”. Aceştia vor trebui să facă patru luni de serviciu civil, primind mai puţin de jumătate din indemnizaţia lunară de 1.100 de euro acordată recruţilor militari.

Armata redevine obligatorie după 17 ani. 4.000 de tineri vor fi recrutaţi anual

Generalul Kundid promite un program „foarte dinamic şi foarte interesant” pentru recruţi. Instruirea va include atât abilităţi militare tradiţionale, cât şi controlul de bază al dronelor, protecţia împotriva dronelor, precum şi tehnici de război cibernetic şi contramăsuri.

Ministrul croat al Apărării, Ivan Anusic, a spus că situaţia de securitate s-a schimbat radical.„Situaţia din Croaţia şi din vecinătatea noastră era stabilă. Acum este complet diferită”, a declarat el pentru BBC.

„De patru ani asistăm nu doar la agresiunea Rusiei în Ucraina, ci şi la acţiunile apropiaţilor Rusiei în întreaga Europă.”

Dacă Croaţia a făcut acest pas, vecinii ar putea urma exemplul. În Slovenia, cel mai mare partid de opoziţie promovează reintroducerea serviciului militar obligatoriu înaintea alegerilor parlamentare din această lună.

Între timp, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunţat că serviciul militar obligatoriu va reveni în următoarele 12 luni, iar ţara a crescut semnificativ cheltuielile militare.

Acest lucru provoacă îngrijorări în Kosovo şi Bosnia, în timp ce Serbia şi-a exprimat la rândul ei îngrijorarea faţă de noua alianţă militară a Croaţiei cu Kosovo şi Albania.

Angajări în armată! Radu Miruță anunță schimbări majore în sistemul de recrutare

„Orice dezvoltare militară în Balcani face regiunea mult mai puţin sigură, deoarece fiecare o interpretează ca fiind îndreptată împotriva sa”, spune James Ker-Lindsay, analist specializat în Balcani şi conflicte internaţionale.

Totuşi, procesul de recrutare din Croaţia este deja în desfăşurare. Sunt planificate încă trei serii de recrutări până la sfârşitul anului, cu obiectivul de a instrui 4.000 de recruţi anual.

Croaţia este una dintre cele 10 ţări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alături de Grecia, Turcia, ţările scandinave şi statele baltice.

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Criză energetică majoră. Şcoli închise şi program de lucru redus la patru zile pentru a economisi combustibil

Published

on

Guvernul din Pakistan a decis ca toate școlile să fie închise timp de 14 zile, iar universitățile să își desfășoare activitatea exclusiv online. Scopul este reducerea deplasărilor zilnice ale elevilor și studenților, ceea ce ar diminua consumul de combustibil, transmite Mediafax.

În același timp, autoritățile au ordonat reduceri de 50% ale cotelor de combustibil pentru instituțiile statului, iar aproximativ 60% dintre mașinile oficiale vor fi retrase din circulație, cu excepția ambulanțelor și autobuzelor.

Citeşte şi: Benzina şi motorina se scumpesc din nou după trei zile de pauză. Creşteri uriaşe de preţ / Ungaria a plafonat preţurile

Măsurile includ și reorganizarea activității în instituțiile publice. Doar jumătate dintre angajați vor lucra fizic la birou, restul urmând să lucreze de la distanță. De asemenea, săptămâna de lucru în sectorul guvernamental va fi redusă la patru zile.

Executivul a mai decis reducerea cu 20% a cheltuielilor administrative, interzicând pentru moment achizițiile de mașini, aparate de aer condiționat și mobilier. În plus, călătoriile externe ale miniștrilor vor fi limitate.

Citeşte şi: Gigi Becali, înfrângere dureroasă în instanţă! Decizia a fost publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei

Aceste decizii vin după o creștere record a prețului benzinei, care a urcat cu 55 de rupii pe litru într-o singură săptămână, cea mai mare majorare din istoria țării.

Citeşte şi: Cum arată acum Dan Petrescu. Noi imagini cu antrenorul după lupta cu boala GALERIE FOTO

Stat nuclear, dependent de importurile de energie

Pakistan importă practic toată energia, ceea ce face ca inflația să fie hipersensibilă la haosul din Orientul Mijlociu. Banca centrală a menținut luni rata dobânzii de politică monetară la 10,5%, dar a semnalat „o incertitudine sporită” cu privire la perspectivele inflației din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Primul venit, primul servit! Statul dă 25.000 de euro pe şoferii dispuşi să renunţe la permisul de conducere

Published

on

Guvernul din Malta a lansat o inițiativă neobișnuită pentru a reduce traficul sufocant de pe mica insulă europeană şi oferă 25.000 de euro celor care sunt dispuși să renunțe timp de cinci ani la permisul de conducere.

Programul este deja în vigoare iar primele rezultate au apărut rapid. Aproximativ 100 de persoane au acceptat oferta autorităților și au încasat suma promisă în schimbul predării permisului. În plus, foștii șoferi beneficiază de transport public gratuit timp de 5 ani, ca alternativă la deplasarea cu mașina personală.

Citește și Cât a plătit un român la Uber pentru o cursă din București până în Măgurele

Mecanismul acestui stimulent este bine structurat și nu toată lumea poate participa. Bonusul total de 25.000 de euro nu se plătește într-o singură tranșă, ci este împărțit în cinci rate anuale de câte 5.000 de euro fiecare: prima se plătește la primirea permisului de conducere și aprobarea cererii, în timp ce celelalte patru se plătesc la fiecare aniversare ulterioară.

Autoritățile spun că măsura este una strictă. Cei care au acceptat să renunțe la permis și vor fi prinși ulterior conducând riscă o amendă de 5.000 de euro şi dosar penal.

Inițiativa vine pe fondul unei probleme tot mai acute de trafic. La sfârșitul anului trecut, în Malta erau înregistrate aproape 500.000 de automobile. Raportat la suprafața insulei, densitatea este una dintre cele mai ridicate din Europa, aproximativ 1.500 de vehicule pe kilometru pătrat.

Doar tinerii sub 31 de ani sunt eligibili
Oferta guvernului este deschisă doar tinerilor cu vârsta sub 31 de ani la momentul depunerii cererii și care locuiesc pe insulă de cel puțin șapte ani. Pentru a fi eligibili pentru bonus, solicitanții trebuie să dețină și un permis de conducere categoria B de cel puțin 12 luni, care nu trebuie să fi fost niciodată revocat sau suspendat.

Revoluție în circulația rutieră din România! Mașinile de mici dimensiuni nu vor mai avea voie pe autostrăzi!

Anumite categorii profesionale pentru care conducerea este o cerință esențială, cum ar fi șoferii, diplomații sau deținătorii de funcții politice, sunt excluse din acord. Înțelegerea include reguli stricte și sancțiuni severe pentru încălcări. Cei care acceptă banii sunt de acord să returneze permisul către Transport Malta și nu vor putea conduce niciun vehicul cu motor nici pe insulă, nici în străinătate, pe întreaga perioadă de cinci ani.

Guvernul speră că programul va reduce numărul mașinilor aflate zilnic în circulație și va încuraja folosirea transportului public.  După cinci ani, înainte de a li se permite să se întoarcă la volan, va trebui să participe la 15 ore de lecții practice la o școală de șoferi.

Această măsură, care poate părea extremă, a apărut pentru a aborda o urgență reală legată de lipsa spațiului locativ și traficul sufocant. În plină criză demografică a nivel mondial, Malta se mândrește în prezent cu cea mai mare rată de creștere a populației dintre țările europene, cu o creștere de 3,83% în ultimul an, de la 440.000 la 550.000 de locuitori în doar un deceniu.

Densitatea populației a crescut vertiginos de la 1.263 la 1.766 de persoane pe kilometru pătrat. Această creștere demografică își are rădăcinile și în perioada care a urmat aderării Maltei la Uniunea Europeană și adoptării euro ca monedă oficială. Acești factori, combinați cu un regim fiscal și bancar extrem de favorabil, au transformat insula într-un magnet: populația rezidentă născută în străinătate a crescut cu 266% între 2011 și 2022.

Pe măsură ce populația a crescut, a crescut și numărul de mașini de pe șosele, ceea ce a devenit nesustenabil. Astăzi, 457.000 de mașini circulă pe drumurile din Malta, o cifră uimitoare având în vedere cei doar 317 kilometri pătrați ai arhipelagului.

Pentru a reduce congestionarea traficului, în 2022, guvernul a făcut autobuzele gratuite pentru toți rezidenții care achiziționează un card preplătit personalizat.

Loading

Continue Reading
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend