Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Robert Clary, supraviețuitor al Holocaustului, cunoscut pentru rolul din „Hogan’s Heroes”, a murit la 96 de ani

Publicat

in

Robert Clary, actor american de origine franceză, care a supraviețuit 31 de luni în lagărele de concentrare naziste, dar mai târziu nu a avut nicio reținere să joace în „Hogan’s Heroes” („Eroii lui Hogan”), o comedie de situație americană plasată într-un lagăr german de prizonieri de război din cel de-al Doilea Război Mondial, a murit la vârsta de 96 de ani, relatează Reuters.

Robert Clary, supraviețuitor al Holocaustului și actor, a murit la 96 de aniFoto: Chris Pizzello / AP / Profimedia

Clary, care l-a interpretat pe caporalul francez Louis Lebeau în “Hogan’s Heroes”, în timpul celor șase sezoane din 1965 până în 1971, a murit miercuri la casa sa din Los Angeles, a declarat nepoata sa pentru The Hollywood Reporter.

„Robert a fost un domn minunat și incredibil de talentat nu doar ca actor, ci și ca interpret și un pictor talentat”, a spus David Martin, fostul său manager.

Clary avea 16 ani în septembrie 1942 când a fost deportat de la Paris în lagărele de concentrare naziste împreună cu alți 12 membri ai familiei sale evreiești. El a fost singurul care a supraviețuit. Clary a petrecut doi ani și jumătate în lagărele de concentrare Ottmuth, Blachhammer, Gross-Rosen și Buchenwald, îndurând foametea, bolile și munca forțată.

A fost eliberat când trupele americane au eliberat Buchenwald în aprilie 1945, dar apoi a aflat că membrii familiei sale, inclusiv părinții săi, au murit în Holocaust.

Ca o oarecare ironie, Clary a cunoscut faima jucând într-un serial TV despre un lagăr de prizonieri german. El a spus că nu are nicio problemă să fie într-un spectacol care i-a batjocorit pe naziști.

Personajul său a fost unul dintre prizonierii de război care și-au păcălit temnicerii germani și au făcut spionaj și sabotaj pentru a ajuta cauza Aliaților.

„Spectacolul a fost o satira plasată într-un lagăr pentru prizonierii de război, în care condițiile nu erau plăcute, dar deloc comparabile cu cele ale unui lagăr de concentrare și nu avea nimic de-a face cu evreii”, a spus Clary pentru Jerusalem Post în 2002.

Clary s-a născut ca Robert Max Widerman la 1 martie 1926, cel mai mic dintre cei 14 copii ai tatălui său, croitor polonez. A devenit cântăreț profesionist în adolescență.

În lagărele înființate de naziști pentru eradicarea evreilor din Europa, a fost tatuat cu numărul A-5714 și obligat să sape tranșee, să lucreze într-o fabrică de pantofi și să cânte pentru răpitorii săi. Cântatul i-a adus câteva bucăți în plus de mâncare, a spus Clary.

„Am fost unul dintre cei norocoși”, spunea el în 2002.

„În primul rând, pentru că am supraviețuit. În al doilea rând, pentru că am fost în lagăre care nu erau la fel de atroce ca altele. Nu am suferit. Nu am muncit la fel de mult cum lucrau oamenii în minele de sare din cariere. Nu am fost niciodată torturat. Nu am fost niciodată bătut cu adevărat. Nu am fost niciodată spânzurat. Dar am văzut toate aceste lucruri.”

După război, cariera de cântăreț a lui Clary a început în Franța. S-a mutat în Statele Unite în 1949, iar comediantul Eddie Cantor i-a oferit o expunere la televiziunea națională. Clary s-a căsătorit mai târziu cu fiica lui Cantor, Natalie.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Primul tip de carne artificială aprobat în Europa va fi comercializat în Marea Britanie

Publicat

in

Marea Britanie va deveni prima ţară din Europa unde se va comercializa carne cultivată în laborator, după ce organismele de reglementare au permis unui start-up local să producă carne de pui din celule cultivate în laborator, carne ce va fi destinată animalelor de companie, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

“Proprietarii de animale de companie caută o modalitate mai bună pentru a-şi hrăni pisicile şi câinii cu carne. Acum ne putem continua misiunea de a le da consumatorilor o alegere uşoară”, a declarat directorul general al companiei Meatly, Owen Ensor.

Carnea cultivată în laborator a făcut vâlvă în ultimii cinci ani cu promisiunea că va diminua impactul asupra mediului provocat de carnea produsă în mod convenţional. Însă industria are probleme din cauza reducerii investiţiilor, a dificultăţilor în a ajunge la un volum mare de producţie şi a reacţiilor ostile apărute în unele ţări.

Carnea cultivată în laborator este creată în urma unui proces prin care se folosesc celule animale pentru a crea ţesut muscular asemănător cu carnea provenită de la animale sacrificate.

Obţinerea aprobărilor necesare pentru consumul de către oameni al cărnii cultivate în laborator este de aşteptat să fie un proces îndelungat în Europa, ceea ce a făcut ca start-up-urile din acest domeniu să se uite spre Asia şi SUA pentru creşterea viitoare. Chiar dacă America şi Singapore au permis vânzarea de carne de pui cultivată în laborator către oameni, cantităţile vândute până acum au fost minimale.

Citeste mai mult

NATIONAL

O piață crește ca Făt-Frumos în România. Marile branduri de fast-food se înghesuie să vină la noi în țară (analiză)

Publicat

in

Brandurile mari de fast-food se înghesuie să vină în România, o piaţă care creşte precum Făt-Frumos. Unu din patru lei cheltuiţi local în ospitalitate merge către fast-food, anunță Ziarul Financiar.

Recent, lanţul american Wendy’s şi-a anunţat venirea în România în sistem de franciză. În 2022, americanii de la Popeyes au intrat oficial pe piaţa locală, deschizând primele restaurante. Şi alte branduri internaţionale ar putea intra pe acest segment în viitorul apropiat, CEO-ul Sphera Franchise Group declarând anterior pentru ZF că are în vedere extinderea portofoliului. Chick-Fil-A şi Chipotle sunt doar câteva dintre numele mari care încă lipsesc.

Reţeaua de tip fast-food McDonald’s, liderul pieţei româneşti de restaurante, şi-a majorat anul trecut afacerile cu 18%, mult peste inflaţie. KFC, al doilea cel mai mare actor din domeniu, a postat o creştere de 12%. Chiar mai alert au avansat vânzările Taco Bell (21%) şi Amrest Food, companie care operează nouă restaurante Burger King (20%), alţi doi jucători din piaţa extrem de efervescentă a fast-foodului românesc.

Nu doar lanţurile internaţionale sunt cele care se bucură de popularitate în aceas­tă perioadă în care inflaţia ridicată îi deter­mină pe oameni să facă trecerea de la res­taurantele a la carte la cele de tip fast-food, care sunt considerate a fi mai ief­tine. Reţeaua de shaormerii autohtone Dristor Kebap a ajuns la vânzări de 45 mil. lei după o creştere de 26%, în timp ce lanţul So­cului Kebap şi-a majorat cifra de afaceri cu 52% anul trecut versus 2022. Iar acestea sunt doar două exemple de afaceri ro­mâneşti care cresc precum Făt-Frumos pe o piaţă în plină dez­voltare. Un altul este reţeaua de restau­rante cu servire rapidă Mesopotamia.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend