Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație ‘Spiru Haret‘ și Federația Națională Sindicală ‘Alma Mater’ au anunțat că vor organiza miercuri proteste în unitățile de învățământ preuniversitar, în instituțiile de învățământ superior, în bibliotecile centrale universitare și în institutele de cercetare, membrii de sindicat urmând să poarte un semn distinctiv – banderolă, ecuson – în timpul activităților desfășurate la locul de muncă.

Cele trei federații sindicale au atras atenția că, în situația în care protestul de miercuri va fi tratat cu ‘indiferență’, iar viitorul Guvern va pune în practică propunerile de măsuri apărute în spațiul public, care vor afecta salariații din învățământ, sunt hotărâte să declanșeze ample acțiuni de protest.

Liga profesorilor excepţionali: Votaţi dascălii adevăraţi şi poate la anul nu vom mai avea perle la Bac şi Evaluarea Naţională

Vinerea trecută, sindicatele din Educație și-au exprimat, într-un comunicat, dezacordul față de informațiile apărute în spațiul public, atribuite grupului de lucru de la Cotroceni, privind măsurile care ar urma să fie luate împotriva salariaților din învățământ pentru reducerea deficitului bugetar.

În opinia sindicaliștilor, creșterea normei didactice de predare ar fi o decizie ‘iresponsabilă’, întrucât cadrele didactice sunt deja supraîncărcate cu activități didactice și extrașcolare/extracurriculare, cu activități de formare continuă și cu sarcini administrative.

‘Solicităm menținerea normei de predare actuale și, pe termen lung, o analiză reală a condițiilor de muncă, pentru a asigura un echilibru optim între volumul de muncă și eficiența didactică’, au transmis sindicatele.

Ce nemulţumiri au sindicatele din Învăţământ

Potrivit acestora, coborârea pragului salarial în funcție de care se acordă voucherele de vacanță și indemnizația de hrană va determina eliminarea acestor drepturi pentru un număr semnificativ de salariați și va conduce la o scădere a puterii de cumpărare, care va afecta, în special, personalul de predare aflat la început de carieră, personalul didactic auxiliar și personalul administrativ.

DOCUMENT Lovitură pentru profesori. Norma didactică ar putea creşte cu două ore, dar cu salariile îngheţate

„Eliminarea indemnizației pentru titlul științific de doctor reprezintă o dovadă că viitorul guvern nu este interesat de performanță/calitate, de dezvoltarea personalului didactic și a personalului de cercetare. În plus, veniturile salariaților care dețin titlul de doctor ar scădea cu aproximativ 550 de lei în valoare netă. Reducerea personalului din institutele naționale de cercetare-dezvoltare și din instituțiile Academiei Române va conduce la colapsul cercetării și inovării. Dimpotrivă, ar trebui asigurată finanțarea INCD-urilor prin Programul Nucleu și deblocată finanțarea programului IOSIN în vederea menținerii infrastructurii în institutele de cercetare-dezvoltare (instalații de interes național, de o importanță deosebită în dezvoltarea experimentelor de cercetare și de menținere a siguranței și a securității naționale)”, mai explică sindicatele.

Personalul didactic de predare este ‘profund neliniștit și revoltat’ de propunerile care au apărut în spațiul public referitoare la modificarea statutului de titular în învățământ și la faptul că ar urma să-și desfășoare activitatea timp de 8 ore pe zi în unitățile de învățământ, mai arătau sindicaliștii.

Educația românească în cifre: un sistem cu provocări, dar susținut de dascăli remarcabili. Publicul votează favoriții în campania „Liga profesorilor excepţionali” a Fundației Dan Voiculescu.

Datele oficiale nu țin mereu cont de povești individuale, dar arată o realitate educațională dificilă. În 2023, rata abandonului școlar în România a fost de 15,6 %, cu aproape un elev din șase părăsind școala înainte să finalizeze ciclul gimnazial. Mai mult, rezultatele simulării pentru evaluarea națională de la clasa a VIII-a au arătat că peste 40% dintre elevi au obținut sub nota 5, iar analfabetismul funcțional rămâne o provocare, cu aproape un sfert dintre adolescenţi având probleme semnificative de înțelegere a textelor.

DOCUMENT Lovitură pentru profesori. Norma didactică ar putea creşte cu două ore, dar cu salariile îngheţate

Totuși, realitatea de ansamblu nu reflectă inițiativele locale: există cadre didactice care, prin metode de predare moderne, sprijin pentru elevii vulnerabili și implicare în comunitate, reușesc să schimbe parcursuri de viață și să creeze impact semnificativ în dezvoltarea tinerilor.

Liga Profesorilor Excepționali, lansată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a identificat 20 de astfel de profesori remarcabili din mii de înscrieri în campania națională, ediția 2025. Aceștia au fost evaluați pe baza unor criterii precise: performanța elevilor lor, metode didactice inovative, implicare extracurriculară și sprijin pentru cei în situații dificile. S-a ținut cont și de dezvoltarea leadership-ului în rândul elevilor sau participarea la proiecte comunitare. Cazurile incluse în competiție arată că, în ciuda cifrelor sumbre, există o educație de calitate și dedicată în țară.

Bacalaureat 2025. Un elev știe exact nota pe care o va lua la examenul maturității după ce s-a pregătit doar 20 de zile: „A fost ușor rău de tot. Mă pregătesc de 20 de zile pentru toate materiile”

Etapa finală a campaniei este acum în desfășurare: publicul poate vota între 16 iunie și 18 iulie cei trei profesori preferați pe platforma vot.fundatiadanvoiculescu.ro. Votul public nu este doar simbolic: câștigătorii vor primi premii de până la 30.000 lei și acces la resurse educaționale și formări profesionale, ca recunoaștere a muncii lor.
Campanii precum Liga Profesorilor Excepționali reflectă bune practici și le aduc în vizorul publicului și al decidenților. Într-un sistem cu resurse limitate, profesorii calificați devin vectori reali ai schimbării — și au nevoie de sprijin: moral, profesional, logistic.

Sprijin pentru „Domnul Trandafir”. S-a format Liga Profesorilor Excepţionali „pentru cei care predau în condiții precare, în sate fără internet, fără materiale didactice și fără salarii motivante”

Statistica poate fi dură, dar poveștile din această campanie oferă un contrapunct: România are dascăli care fac educație autentică. Acordându-le vizibilitate și resurse, se pot crea exemple replicabile, iar cine votează astăzi transmite un mesaj clar: merită să investim în oameni, pentru că schimbarea începe cu ei.

Bacalaureat 2025. Conform reglementărilor în vigoare, fiecare candidat are dreptul să susțină de pănă la cinci ori fiecare probă a Bacalaureatului, fără a fi nevoie să reia întregul examen. Dacă un elev pică una sau mai multe probe, se poate înscrie în sesiunea următoare doar la materiile restante. Examenul are loc în fiecare an în două sesiuni: una în vară (iunie – iulie) și alta în toamnă (august – septembirie).

Absolvenții aflați la prima sau a doua încercare de promovare a examenului nu trebuie să plătească nicio taxă. Acest beneficiu este valabil indiferent dacă au terminat liceul în anul curent sau cu mai mult timp în urmă. În această etapă, nu este necesară nicio taxă de înscriere, iar elevii beneficiază de aceleași condiții de susținere a probelor ca și cei din prima generație.

Citește și: Bacalaureat 2025. Un elev știe exact nota pe care o va lua la examenul maturității după ce s-a pregătit doar 20 de zile: „A fost ușor rău de tot. Mă pregătesc de 20 de zile pentru toate materiile”

Începând cu a treia încercare, candidații trebuie să achite o taxă stabilită anual de Ministerul Educației. În 2025, taxa este de 499 de lei pentru susținerea completă a examenului.

Cum se plătește taxa pentru Bacalaureat

Pentru cei care nu promovează examenul din primele două încercări, plata taxei devine obligatorie. Candidații trebuie să urmeze instrucțiunile oferite la înscriere, iar plata se face fie la secretariatul unității de învățământ unde susține examenul, fie în contul inspectoratului școlar județean.

Taxa trebuie achitată înainte de începerea probelor, iar dovada plății trebuie inclusă în dosarul de înscriere. Astfel, românii pot continua să își încerce șansa la Bacalaureat fără probleme adminstrative.

Candidații care susțin anul acesta Bacalaureatul pentru a treia oară la toate disciplinele vor achita o taxă de 499 de lei. Taxa este cu 35 de lei mai mare decât cea stabilită pentru anul 2024, când cei înscriși la examen au plătit 464 de lei.

Citește și: BACALAUREAT 2025. Subiecte la Geografie, Biologie, Fizică, Chimie, Informatică, Economie, Logică, Psihologie, Sociologie și Filosofie

În anul 2023, candidaţii au achitat 435 de lei, iar în 2022, 367 de lei. În ceea ce priveşte taxa de înscriere per probă, aceasta este stabilită de fiecare inspectorat şcolar judeţean.

În cazul candidaților care nu vor susține toate probele, stabilirea sumei de plată se face diferențiat, în funcție de numărul probelor care vor fi susținute.

Bacalaureat 2025. Este și cazul unui elev din Călărași care a avut nevoie de mai puțin de o lună pentru a se pune la punct cu materia de Bac. Mai exact, de 20 de zile. Mai mult, elevul este optimist că va lua examenul maturității cu o notă bună. Cel puțin 7,60, după estimările lui.

La proba de geografie, candidatul este destul de sigur pe subiect, considerând că tema a fost una accesibilă, fiind vorba despre Franța, scrie cancan.ro

Bacalaureat 2025. Elevul care știe exact nota pe care o va lua la examenul maturității după ce s-a pregătit doar 20 de zile

Elevul este încrezător și spune că s-a descurcat bine la toate probele din cadrul examenului de Bacalaureat. Consideră că ar fi putut să scrie chiar și mai mult decât a scris, dar pentru asta ar fi mai avut nevoie de timp.

Citeste si Evaluarea Națională 2025. Sfaturi pentru un punctaj bun la gramatică

„Am dat la geografie, a fost ușor rău de tot. A picat Franța pe care o știm cu toții sau ar trebui să o știm. Dacă ar fi picat altceva, Croația sau Muntenegru, ar fi fost dificil. Mă pregătesc de 20 de zile pentru toate materiile.

Eu sper că da (n.r. dacă s-a descurcat și la restul materiilor). Nu a fost (n.r. timp suficient) să iau note mari rău de tot, dar sper că suficient de mult ca să iau. Mi-am făcut un calcul, sigur 7,60, cam așa. Aș fi putut mai mult, dar atât am știut, atât am făcut. Sunt sigur că atât o să iau. Cel puțin! Poate am făcut ceva greșeli, dar cam pe acolo”, a mărturisit elevul.

Bacalaureat 2025. Perle alese din lucrările elevilor: „Harap Alb face o vrăjeală cu Sfânta Duminică”

Proba de Limba și Literatura Română a fost, și în acest an, prolifică din punct de vedere al perlelor. Profesorii corectori au avut surpriza să descopere fraze fără sens, greșeli gramaticale majore și chiar emoticoane în loc de cuvinte.

Unul dintre subiectele care le-au picat la Bac elevilor a fost basmul „Povestea lui Harap-Alb”, pe care mulți l-au tratat într-o manieră cât se poate de ingenioasă. Dar nu toți au făcut-o în sens pozitiv. Concret, în loc să-i enumere pe prietenii personajului principal, unii au inventat nume precum „Fomilă”, „Ochiosu”, „Gerilă”, „Setișcă”, „Păsărilă-Lățilă”. Un candidat a scris că „Harap Alb face o vrăjeală cu Sfânta Duminică și iese la lumină învingător”.

Citeste si Bacalaureat 2025. Cum a ”păcălit” un candidat subiectul despre regele Mihai de la proba de istorie. ”Cu tupeu, că altfel nu te descurci în viață”

Într-o altă lucrare, un elev a ales să scrie despre opera „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, notând că „Ana era blândă și era o victimă a tuturor bărbaților. Dar soțul IA pus capac”. O altă exprimare demnă de limbajul stradal, care a atras atenția examinatorilor, a fost „Lică era bossul locurilor din poveste”.

Admitere 2025 UMF Cluj. Sesiunea de admitere din iulie 2025 la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (UMF Cluj) se desfășoară după un calendar unitar, valabil pentru toate specializările oferite de UMF Cluj. Înscrierile online se vor derula în perioada 23 iunie – 10 iulie. Candidații pot vizita fișele medicale între 23 și 30 iunie la Cabinetul Medical din Căminul VII, iar între 1 și 10 iulie în Aula „Iuliu Hațieganu”.

Repartizarea pe săli va fi publicată în 11 iulie 2025, iar examenul scris are loc pe 13 iulie 2025. Rezultatele inițiale vor fi afișate în 14 iulie, iar rezultatele finale pe 15 iulie. Confirmarea locurilor se va face între 21 iulie și 1 august.

Dacă rămân locuri neocupate, UMF Cluj poate organiza admitere și în septembrie 2025, scrie stiridecluj.ro.

Cum se desfășoară concursul de admitere 2025 la UMF Cluj

La programele de studii Medicină şi Medicină Dentară, teza de concurs va conţine întrebări din tematica de biologie și chimie organică. Pentru programul de studiu Farmacie, teza de concurs conţine întrebări din tematica de biologie sau chimie organică.

Durata probei scrise este de 2 ore.

Concursul se desfăşoara după sistemul „grilă” al întrebărilor cu variante multiple de răspuns.

Pentru concursul de admitere, se foloseşte un sistem de preluare şi corectare computerizată a lucrărilor candidaţilor.

Pentru programele de studii cu mai puțin de 300 de credite (Asistență medicală generală, Asistenţă medicală generală (la Baia Mare), Radiologie şi Imagistică, Balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare, Tehnică dentară, Nutriție și Dietetică și Cosmetică medicală și tehnologia produsului cosmetic), candidații vor fi admiși prin evaluarea performanțelor școlare. Acești candidați beneficiază atât de locuri bugetate cât și de locuri cu taxă. Nota finală de admitere va reprezenta media între notele obținute în cei 4 ani de liceu si nota finală de la examenul de bacalaureat.

Actele necesare pentru înscriere pentru admitere UMF Cluj 2025

• Cerere de înscriere completată online
• Acord GDPR (formular disponibil pe site)
• Diploma de Bacalaureat sau adeverință pentru absolvenții promoției 2025
• Foaia matricolă
• Copie și original după cartea de identitate și certificatul de naștere
• Adeverință medicală și fișă medicală completată pe formularul UMF
• Patru fotografii tip buletin (3×4 cm)
• Dovada plății taxei de înscriere (500 lei)
• Documente justificative pentru scutiri de taxă sau locuri speciale (dacă este cazul)
• Dosar plic

Taxa de înscriere la concursul de admitere este de 500 de lei.

Pentru programele Medicină, Medicină Dentară și Farmacie, admiterea se realizează printr-un examen scris, tip grilă, cu corectare computerizată. Proba are o durată de două ore și se desfășoară simultan pentru toți candidații.

Disciplinele de examen sunt următoarele:

Pentru Medicină și Medicină Dentară: Biologie și Chimie organică
Pentru Farmacie: Biologie sau Chimie organică, la alegerea candidatului
Bibliografia și tematica examenului sunt disponibile pe site-ul oficial al UMF Cluj.

Admitere pe bază de dosar pentru alte programe

Pentru celelalte specializări din domeniul sănătății, admiterea se face exclusiv pe baza dosarului, fără probă scrisă. Acestea sunt:

Asistență medicală generală
Balneofiziokinetoterapie și recuperare
Radiologie și imagistică
Nutriție și dietetică
Moașe
Tehnică dentară
Criteriile de departajare sunt media celor patru ani de liceu și media generală obținută la examenul de Bacalaureat.

Cifra de școlarizare. Câte locuri sunt disponibile la UMF Cluj pentru admiterea 2025
UMF Cluj pune la dispoziția candidaților 425 de locuri la Facultatea de Medicină, la care se adaugă în premieră 10 locuri la Medicină Militară. Iată mai jos toate locurile oferite la fiecare din facultățile din cadrul UMF Cluj.

Absolvenții de liceu care au obținut premii la olimpiade internaționale în domenii precum biologie, chimie, fizică, matematică sau informatică pot solicita admiterea fără examen, pe locuri bugetate, în limita locurilor disponibile.

Mai sunt câteva zile până la Evaluarea Națională 2025. Elevii au mari emoții și fac zilnic pregături.

An de an, gramatica limbii române le dă bătăi de cap elevilor, iar acest lucru se vede clar la examenul de Evaluarea Națională.

Citește și: Protest al profesorilor înainte de Evaluarea Națională 2025. Sindicatele sunt nemulțumite că guvernanții nu și-au îndeplinit promisiunile la doi ani de la greva generală

Corina Popa, lector universitar doctor la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Facultății de Litere, Universitatea din București, și inițiatoarea proiectului educațional „Școala de Gramatică”, a explicat la ce ar trebui să fie atenți elevii la exemenul de limba și literatura română.

”Gramatica nu e doar o listă de reguli, ci și o formă a gândi limba și de a gândi într-o limbă. Mulți elevi sunt învățați să memoreze definiții, nu să înțeleagă cum funcționează limba. Această practică transformă gramatica într-o disciplină anostă, rigidă, când, de fapt, este o hartă logică a limbii. Dacă nu înțelegi relațiile dintre cuvinte și logica din spatele structurilor, te poți pierde ușor, mai ales la morfologie și la sintaxă. Elevii trebuie încurajați să observe mecanismele limbii, să pună întrebări, să testeze ipoteze gramaticale. Cu alte cuvinte, să treacă de la un model pasiv – în care regula se memorează – la unul activ – în care regula se înțelege, se aplică, se discută. Numai astfel gramatica devine un instrument funcțional al gândirii și nu o simplă disciplină de bifat la examen”, spune Corina Popa.

Citește și: Schimbări radicale în învăţământ de anul viitor. Elevii, obligaţi să se transfere dacă nu au minim media 6 la disciplina de bază a profilului

Urmează Evaluarea Națională. Care e cel mai important lucru de reținut în ziua examenului când vine vorba de subiectele de gramatică?
Corina Popa: Citiți cerințele de două ori. Prima dată ca să înțelegeți ce vi se cere. A doua oară ca să vă asigurați că ați înțeles bine. Și nu, nu e o pierdere de timp – e o investiție în siguranța răspunsului vostru. Verificați ceea ce ați scris. Nu mecanic, ci cu ochii unui „corector imaginar”. Întrebați-vă: „Dacă aș fi profesorul, aș înțelege ce am vrut să spun aici? Aș da punctajul integral?” Uneori, ne dăm seama de propriile greșeli doar când ne privim scrisul cu un ochi critic, făcând un pas în afara cercului propriilor acțiuni. Și, poate cel mai important: nu lăsați emoțiile să vă saboteze. Emoția nu e un dușman, ci un semn că vă pasă. Folosiți-o ca pe un combustibil, nu ca pe o frână. Respirați adânc, gândiți logic, aveți încredere în munca voastră. Nicio întrebare nu e mai puternică decât mintea antrenată care o citește cu răbdare.

Ce metode dau cele mai bune rezultate pentru învățarea gramaticii pe ultima sută de metri? Repetiția mecanică, exercițiile aplicate, învățarea cu exemple?
Corina Popa: Învățarea cu exemple este salvatoare pentru elevii care au dificultăți de abstractizare. Dacă nu înțeleg complementul direct, merită citite zeci de exemple și de enunțuri cu verbe tranzitive (care cer complement direct). Repetiția este și ea importantă — dar numai dacă e activă. Adică nu reprodus mecanic, ci repetat cu întrebări: „De ce am scris așa?”, „Ce înseamnă asta aici?”, „Ce s-ar întâmpla dacă schimb cuvântul X?” E un fel de joc mental – și cu cât e mai jucat, cu atât devine mai natural.

Citește mai mult pe totuldespremame.ro