Anchetatorii fac cercetări ample după măcelul de la Urziceni, dintre cele familii de interlopi, scandal care s-a soldat cu doi morți și mai mulți răniți.

Polițiștii au audiat până acum 35 de persoane, cel care a tras cu arma de vânătoare fiind în continuare căutat de judiciariști. Între timp, într-o locație din localitate au fost descoperite mai multe arm folosite în timpul conflicturlui din stradă.

Potrivit informațiilor STIRIPESURSE.RO, în urma investigațiilor, in Urziceni, pe str Rozelor, nr 17, au fost descoperite urmatoarele arme (care au fost aduse si ingropate in pământ, în interiorul curții, de familia lui Panciu Marin, imediat după conflict, în scopul ascunderii):

– Arma cu lungimea de 63 de cm, cu cartuse(inscriptia gamebore 12 regal1 32)- arma de vanatoare, cu alice.

– Arma tip pistol, inscriptia Grand Power T 12 M, cu incarcator, cu cartuse, neletal, dar supus autorizarii.

– O borseta, cu 5 cartuse, gamebore 12 Regal1 32.

Directorul Organizaţiei Naţionale de Informaţii din Turcia, Ibrahim Kalin, a purtat discuţii la Teheran cu omologul său iranian pentru a discuta despre lupta împotriva grupărilor „teroriste” şi despre situaţia din Siria, transmite France Presse, care citează agenţia de presă de stat turcă Anadolu, potrivit Agerpres.

Kalin s-a întâlnit cu ministrul iranian al informaţiilor Esmail Khatib, precum şi cu şeful securităţii Ali Akbar Ahmadian, secretar al Consiliului Suprem de Securitate Naţională, a adăugat Anadolu sâmbătă seara.

Ei au discutat despre „lupta împotriva organizaţiilor teroriste, în special PKK şi Daech”, acronimul arab al grupării jihadiste Stat Islamic, precum şi despre „ameninţările comune, situaţia din Siria, încetarea focului în Gaza şi evoluţiile privind problema palestiniană”, a relatat Anadolu.

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), clasificat drept organizaţie „teroristă” atât de Turcia, cât şi de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Regatul Unit, duce o luptă armată împotriva statului turc care a făcut zeci de mii de victime din 1984.

Turcia şi Iranul au făcut parte din tabere opuse în timpul războiului civil sirian, Ankara sprijinind istoric oponenţii regimului preşedintelui demis Bashar al-Assad, aliat al Teheranului. După căderea lui Bassar în decembrie anul trecut, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele iranian Massoud Pezeshkian s-au întâlnit la Cairo, făcând apel la unitatea Siriei.

De asemenea, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a avut sâmbătă o conversaţie telefonică cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, pentru a discuta chestiuni bilaterale şi „situaţia din Palestina”, a informat Anadolu, citând surse diplomatice.

Economistul Adrian Negrescu a lansat, în direct la B1 TV, un atac la adresa lui Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, care a cerut românilor boicotarea supermarketurilor.

„Politicienii care instiga la boicotarea hipermarketurilor habar nu au de economie. Apelul acestora nu e altceva decat un artificiu de campanie electorala, care nu tine cont de realitatile economice, de impactul pe care retelele moderne de retail il au in economia romaneasca.

Si vorbim de o industrie care, pe orizontala, angajeaza peste 800.000 de oameni, din productie, logistica (transport, distributie) etc. Vinovatii pentru inflatia din Romania sunt la Palatul Victoria nu in sectorul privat – politicienii care au crescut inconstient taxele, accizele, impozitele, salariul minim in ultimii 2 ani si au introdus plafonarile toxice la energie, gaze, adaos comercial etc.

Cine a invatat economie la scoala cred ca n-are cum sa cada in capcana acestor personaje”, a spus Adrian Negrescu.

Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere până la valoarea de 3.200 mc/s în următoarele zile, situându-se sub media multianuală a lunii februarie (5.300 mc/s), potrivit prognozei Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), emise pentru perioada 8 – 15 februarie 2025.

În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în scădere, exceptând primele două zile ale intervalului când vor fi în creştere pe sectorul Hârşova – Tulcea.

În ultimele 24 de ore, debitul Dunării la intrarea în ţară a fost în scădere, având valoarea de 4.300 mc/s. De asemenea, debitele au fost în scădere în aval de Porţile de Fier, pe sectorul Gruia – Corabia, staţionare la Tr. Măgurele şi în creştere pe sectorul Zimnicea – Tulcea.

Pentru luna februarie, debitul maxim al Dunării este estimat de hidrologi la 4.800 mc/s, iar cel minim la 3.000 mc/s, faţă de media de 5.300 mc/s.

Conform INHGA, debitele medii zilnice ale râurilor interioare vor fi relativ staţionare în intervalul 9 – 15 februarie, exceptând râurile din jumătatea de nord a ţării, unde vor fi în uşoară scădere, în prima parte a intervalului.

„Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la mal, năboi, pod de gheaţă) existente pe râurile din zonele de munte din nordul, centrul şi estul ţării, vor fi în extindere şi intensificare în prima parte a intervalului, apoi se vor menţine fără modificări importante, putând determina în evoluţia lor variaţii de niveluri şi debite”, avertizează hidrologii.

Prognoza trimestrială emisă de INHGA arată pentru luna februarie 2025 un regim hidrologic care se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Someşul Mare, Mureş – amonte confluenţă Târnave, Olt superior şi mijlociu, Ialomiţa, Călmăţui, Buzău, Trotuş, Prut, cursul Siretului şi pe râurile din Dobrogea. Cele mai mari valori (80-100% din normalele lunare) se vor înregistra pe râurile din bazinele hidrogrfice: Suceava, Moldova, Bistriţa şi Putna, iar cele mai mici (sub 30% ) pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Bârlad şi Olt inferior.

În ultima lună de iarnă calendaristică, formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă, curgeri de năboi şi sloiuri, blocaje de gheţuri) vor avea extinderi şi intensităţi variabile, în funcţie de evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor, mai ales pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul ţării.

Preşedintele Trump a declarat că „nu este interesat” să-l expulzeze pe Prinţul Harry, care locuieşte în prezent în Montecito, California, împreună cu soţia sa, Meghan Markle, după ce în luna februarie a anului trecut, Trump acuza administraţia fostului preşedinte Joe Biden că l-a „protejat pe Harry” şi promitea că nu va face la fel dacă va câştiga Casa Albă, notează news.ro.

„Nu vreau să fac asta”, a declarat Trump, vineri, pentru The New York Post. „Îl voi lăsa în pace. Are destule probleme cu soţia lui. Ea este groaznică”, a adăugat şeful Casei Albe. Trump a mărturisit tabloidului american că el crede că „bietul Harry” este „biciuit” de Markle.

Heritage Foundation, think tank-ul conservator cu care a colaborat Trump, a solicitat Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) informaţii despre statutul de imigrant al prinţului Harry. Grupul de reflecţie a susţinut că Departamentul „este posibil să fi acordat în mod necorespunzător” viza acestuia după ce membrul familiei regale britanice a dezvăluit consumul personal de droguri în cartea sa de memorii „Spare” (Rezervă).

Trump i-a criticat anterior pe prinţul Harry şi pe Markle din cauza divergenţelor lor cu familia regală britanică.

În 2023, el i-a spus prezentatorului de radio Hugh Hewitt: „Nu mi-a plăcut ideea că ei beneficiază de securitatea SUA când vin aici”.

„El a trădat-o pe regină. Este de neiertat”, declara Trump într-un interviu pentru Daily Express, adăugând că Harry „va fi pe cont propriu”, dacă el va fi reales la alegerile din 2024.

La rândul său, cuplul regal şi-a exprimat dezaprobarea faţă de Trump de-a lungul anilor, Markle numindu-l pe preşedinte „diviziv” şi „misogin” în timpul cursei prezidenţiale din 2016. Trump a calificat ulterior comentariile lui Markle despre el ca fiind  „urâte”.

În schimb, vineri, în discuţia cu The New York Post, Trump l-a lăudat pe fratele prinţului Harry, prinţul William, numindu-l un „tânăr minunat”.

AUR pare indecisă odată cu apropierea scrutinului pentru alegerile prezidențiale din 2025. Mai multe surse confirmă că partidul este divizat de neînțelegeri majore între taberele care îl susțin pe Călin Georgescu și cei care pledează pentru propria alternativă la alegerile din luna mai.

Eurodeputatul Claudiu Târziu, co-fondator al formațiunii politice naționaliste, a sugerat, într-o declarație pentru Ziare.com, citată de bugetul.ro, că ar putea fi candidatul partidului la prezidențiale. Cu condiția ca AUR și restul mișcării suveraniste să îl considere omul potrivit în acest rol.

Claudiu Târziu a confimat faptul că George Simion, președintele AUR, nu va intra în cursa prezidențială, așa cum a promis anterior în mod public, în mai multe rânduri. Această decizie lasă partidul în căutarea unei „figuri reprezentative”, care să fie agreată de toți suveraniștii.

„Eu nu am fost nici în discuția partidului, decât informal, ca persoană, pentru această funcție. Nu am emis această pretenție de a fi candidatul partidului. L-am susținut pe George Simion, așa cum știți. În condițiile date, cred că George Simion nu va mai candida și are toate motivele să o facă, să nu mai candideze, inclusiv promisiunile pe care le-a făcut”, a afirmat liderul AUR pentru sursa citată.

Claudiu Târziu ar putea fi candidatul AUR la președinție

Deși afirmă că nu a avut vreo pretenție de a deveni candidatul AUR la prezidențiale, Claudiu Târziu nu exclude această variantă.

„Ar trebui să fie o altă figură reprezentativă pentru toți suveraniștii și, încă o dată, acceptată de toți suveraniștii. Dacă acea figură voi fi eu, adică dacă toți cei din partea asta a eșichierului politic vor considera că aș fi un candidat potrivit, pe care să îl susțină fără rezerve, da, atunci mi-aș asuma această poziție. Dar, încă o dată, nu s-a pus problema, nu am lansat asemenea propunere în discuție. Au fost niște discuții informale în partid, iscate de alți colegi de-ai mei, la care eu nu am participat”, a mai declarat Claudiu Târziu.

Întrebat dacă își dorește președinția AUR, politicianul a infirmat acest lucru, punctând că „nu se pune problema înlocuirii lui George Simion acum”.

AUR va trece printr-o reformă profundă

În aceeași intervenție, Claudiu Târziu a vorbit despre planurile sale în vederea unei reforme interne a partidului, pe care o consideră o condiție obligatorie pentru consolidarea formațiunii politice.

„Eu ce-mi doresc mult de la partidul AUR… îmi doresc o reformă reală în el pentru că e nevoie de o reașezare a structurilor de conducere, de o consolidare a partidului în teritoriu, așa cum am cerut în repetate rânduri. Filialele județene și împreună cu toate organizațiile subordonate ierarhic în teritoriu trebuie să organizeze alegeri pentru a-și desemna liderii în mod democratic. (…)

Îmi doresc, de asemenea, ca odată reașezat partidul din punct de vedere structural, funcțional și ierarhic să hotărâm asupra unui proiect politic pe care îl avem de urmat în cei 4 ani de legislatură care ne așteaptă și care deja au început pentru că, indiferent dacă vom fi la guvernare sau vom rămâne în opoziție în tot acest răstimp, noi avem datoria față de alegătorii noștri să oferim ceva din ceea ce le-am promis”, a mai menționat eurodeputatul.