OPEC, organizație marilor producători de petrol și în care Rusia și Arabia Saudită sunt principalii jucători, şi-a redus marţi previziunile privind creşterea cererii globale de petrol în 2024, reflectând datele primite până în prezent în acest an. De asemenea, OPEC şi-a redus aşteptările şi pentru anul viitor, marcând a doua revizuire descendentă consecutivă a grupului de producători, transmite Reuters.

Perspectivele mai slabe subliniază şi mai mult provocarea cu care se confruntă OPEC+, care cuprinde Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţi precum Rusia, în echilibrarea pieţei.

Săptămâna trecută, OPEC+ a amânat planul de a începe pomparea a mai mult petrol, după ce preţurile au atins cel mai redus nivel din 2024.

OPEC revizuiește în scădere cererea mondială de petrol

Marţi, OPEC a declarat într-un raport lunar că cererea mondială de petrol va creşte cu 2,03 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024, în scădere faţă de creşterea de 2,11 milioane bpd estimată luna trecută.

Până luna trecută, OPEC a păstrat prognoza neschimbată de când a fost făcută pentru prima dată în iulie 2023.

China a reprezentat cel mai important motiv al celei mai recente retrogradări, deoarece OPEC şi-a redus prognoza de creştere a cererii Chinei la 650.000 bpd în 2024, de la 700.000 bpd.

Utilizarea petrolului în cea de-a doua economie a lumii se confruntă cu factori contrari din cauza provocărilor economice şi a trecerii la combustibili mai curaţi, a spus OPEC.

”Privind în perspectivă, creşterea economică a Chinei este aşteptată să rămână bine susţinută. Cu toate acestea, factorii contrari din sectorul imobiliar şi penetrarea din ce în ce mai mare a camioanelor cu GNL şi a vehiculelor electrice sunt probabil să influenţeze cererea de motorină şi benzină în viitor”, a spus OPEC în raport.

Scade și prețul petrolului la nivel mondial

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 2,62 USD, sau cu 3,65%, la 69,22 USD pe baril, la ora 17:15 GMT, cel mai redus nivel din decembrie 2021. Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a pierdut 2,90 dolari, sau 4,22%, până la 65,81 dolari. Ambele benchmark-uri au scăzut cu mai mult de 3 USD în timpul sesiunii, după ce fiecare a crescut cu aproximativ 1% luni. Contractele futures pentru ţiţeiul WTI au scăzut cu mai mult de 5% marţi, atingând cel mai redus nivel din mai 2023.

Există o mare împărţire între previziunile de creştere a cererii de petrol pentru 2024, din cauza diferenţelor de opinie faţă de China şi a ritmului de tranziţie a lumii către combustibili mai curaţi.

OPEC este încă în fruntea estimărilor industriei şi are un drum lung de parcurs pentru a se potrivi cu viziunea mult mai scăzută a Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

OPEC a declarat că creşterea cererii din acest an a fost încă peste media istorică de 1,4 milioane bpd observată înainte de pandemia de COVID-19 din 2019, care a provocat o scădere a utilizării petrolului.

Grupul este optimist pe frontul economic, îmbunătăţind prognoza de creştere economică pentru 2024 la 3%, de la 2,9%.

OPEC şi-a lăsat neschimbată previziunea pentru 2025 la 2,9% şi a spus că există potenţialul de a revizui în creştere cifra de anul viitor.

Pentru anul viitor, OPEC şi-a redus estimarea de creştere a cererii globale de petrol la 1,74 milioane bpd, de la 1,78 milioane bpd, aceasta fiind tot la vârful aşteptărilor industriei.

OPEC+ a implementat o serie de reduceri de producţie de la sfârşitul anului 2022, pentru a sprijini piaţa, majoritatea fiind în vigoare până la sfârşitul anului 2025.

Grupul urma să înceapă atenuarea reducerii producţiei de 2,2 milioane bpd, din octombrie, dar a decis săptămâna trecută să amâne planul cu două luni după ce preţurile petrolului au scăzut.

Raportul OPEC a arătat că producţia reală a scăzut în august, în principal din cauza tulburărilor din Libia, care au perturbat producţia.

OPEC+ a pompat 40,66 milioane bpd în august, în scădere cu 304.000 bpd faţă de iulie, condusă de un declin în Libia.

Raportul OPEC prevede că cererea de ţiţei al OPEC+, sau ţiţei de la OPEC plus ţările aliate care lucrează cu acesta, va fi de 43,8 milioane bpd în trimestrul al patrulea, permiţând, teoretic, spaţiu pentru o producţie mai mare a grupului.

Alte prognoze includ mai puţin spaţiu pentru petrolul OPEC. AIE, care reprezintă ţările industrializate, vede o creştere a cererii mult mai mică decât OPEC, de 970.000 bpd în 2024. AIE a programat să îşi actualizeze cifrele joi.

Majoritatea celor care au urmărit dezbaterea dintre fostul președinte american și actualul vicepreședinte spun că Harris a avut o prestație mai bună ca Trump, arată un sondaj CNN. Imediat după finalul dezbaterii, Donald Trump i-a anunțat pe jurnaliști că, cel mai probabil, nu va mai fi o nouă dezbatere. În schimb, Kamala Harris a cerut să fie organizată o nouă dezbatere în octombrie.

Alegătorii înregistrați care au urmărit dezbaterea de marți dintre Kamala Harris și Donald Trump spun, cu 63% la 37%, că Harris a avut o performanță mai bună, potrivit unui sondaj CNN realizat de SSRS.

Americanii au urmărit și limbajul non verbal al candidaților. În timp ce Donald Trump a fost mereu în defensivă și a încercat să iasă din corzi prin atacuri la persoană, Kamala Harris a fost cea care a condus ritmul dezbaterii, în mai multe rânduri reușind să-l provoace pe Donald Trump să caute justificări pentru acțiuni trecute, în loc să își dezvăluie planurile de viitor.

Harris vrea o nouă dezbatere, Trump refuză

Donald Trump şi-a făcut o apariţie surpriză, marţi seară, în sala amenajată pentru presă la centrul din Philadelphia unde tocmai avusese dezbaterea cu Kamala Harris şi le-a spus reporterilor că este mulţumit de prestaţia sa împotriva Kamalei Harris, dar s-ar putea să nu mai aibă loc o altă dezbatere, relatează The Guardian. În schimb, echipa Kamalei Harris a cerut să fie organizată o nouă dezbatere, în octombrie.

“A fost cea mai bună dezbatere a mea, cred”, a spus fostul preşedinte. “A arătat cât de slabi sunt, cât de patetici sunt şi ce fac pentru a ne distruge ţara, la graniţă, cu comerţul exterior, cu totul”, le-a spus fostul preşedinte jurnaliştilor.

“Acum, ea vrea să mai facă una (o dezbatere), pentru că a fost învinsă în seara asta, dar nu ştiu dacă vom mai face una”, a adăugat Trump.

Kamala Harris vrea o nouă dezbatere

Imediat după încheierea dezbaterii, campania Kamalei Harris a transmis că vicepreşedinta este “pregătită pentru o a doua dezbatere”, în octombrie.

“Sub luminile rampei, poporul american a putut vedea alegerea cu care se va confrunta în această toamnă la urne: între a merge înainte cu Kamala Harris sau a merge înapoi cu Trump”, a declarat Jen O’Malley Dillon, preşedintele campaniei Harris-Walz. “Asta este ceea ce au văzut în această seară şi ceea ce ar trebui să vadă la o a doua dezbatere, în octombrie. Vicepreşedintele Harris este pregătită pentru o a doua dezbatere. Este oare şi Donald Trump?” – a lansat întrebarea reprezentantul campaniei lui Harris.

Această a doua dezbatere s-ar adăuga unei confruntări prevăzute în octombrie între candidaţii la funcţia de vicepreşedinte, Tim Walz şi JD Vance.

După dezbaterea cu Trump, Kamala Harris s-a întâlnit cu susţinătorii şi părea să fie încrezătoare că a ieşit victorioasă. “Dar avem mult de lucru”, a atras ea atenţia. “Şi cred că seara aceasta a evidenţiat pentru poporul american care este miza”, a adăugat democrata.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis Cod Portocaliu de furtuni pentru județul Constanța. La finalul lunii august, furtunile au făcut prăpăd pe litoral, mai multe plaje fiind distruse și foarte multe locuințe sau centre comerciale au fost afectate.

Conform meteorologilor se vor înregistra averse torențiale care vor acumula 25…40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină.

Zone vizate din județul Constanta: Eforie, Cobadin, Tuzla, Topraisar, 23 August, Limanu, Chirnogeni, Albești, Ciocârlia, Amzacea, Pecineaga, Mereni, Costinești, Comana, Mangalia;

Producătorul japonez Sony a lansat o nouă consolă din seria PlayStation 5, pe care o numeşte Pro datorită plusului de performanţă oferit.

PlayStation 5 Pro are o placă video mai mare, o funcţie avansată de ray tracing şi upscaling realizat cu ajutorul inteligenţei artificiale. Placa video are cu 67% mai multe unităţi de procesare, iar memoria este mai rapidă cu 28%.

Toate upgrade-urile incluse, spun cei de la Sony, vor face ca PlayStation 5 Pro să ofere o randare a jocurilor cu 45% mai rapidă decât la versiunea anterioară.

În unele jocuri, utilizatorii vor observa îmbunătăţiri ale detaliilor grafice şi o rată mai bună a cadrelor pe secundă, conform producătorului.

O nouă opţiune, numită Game Boost, va îmbunătăţi performanţa pentru 8.500 de jocuri compatibile, dezvoltate iniţial pentru PS4, spune şeful Sony Interactive, Hideaki Nishino.

Prima serie de jocuri pentru noua consolă include titluri precum lan Wake 2, Assassin’s Creed Shadows, Demon’s Souls, Dragon’s Dogma 2, Final Fantasy 7 Rebirth, Gran Turismo 7, Hogwarts Legacy, Horizon Forbidden West şi Marvel’s Spider-Man 2.

PlayStation 5 Pro va fi disponibilă din 7 noiembrie şi va costa 700 de dolari.

Kamala Harris l-a criticat pe Donald Trump pentru implicarea în Proiectul 2025, un document de 922 de pagini cu propuneri politice controversate menite să ghideze următoarea administrație conservatoare.

Trump a negat din nou că ar ști despre Proiectul 2025, în ciuda faptului că acesta a fost redactat de cel puțin două duzini de membri ai administrației sale și de aliați.

Trump neagă că ar fi implicat în ”Proiectul 2025”

„Toată lumea știe că sunt o carte deschisă”, a spus el.

„Nu am nimic de-a face cu Proiectul 2025”, a spus Trump. „Nu l-am citit. Nu vreau să îl citesc, intenţionat. Nu am de gând să îl citesc”, a dat asigurări.

Harris a menționat Proiectul 2025 și criticile aduse planului economic al contracandidatului său de către Școala Wharton de la Universitatea din Pennsylvania – alma mater a lui Trump, pe care acesta o citează frecvent ca dovadă a bonității sale în afaceri.

Kamala Harris insistă asupra ”Proiectului 2025”

Și, cel mai important, Harris a catalogat dosarul său drept un „dezastru”.

„Să vorbim despre ce ne-a lăsat Donald Trump. Donald Trump ne-a lăsat cel mai prost șomaj. Donald Trump ne-a lăsat cea mai gravă epidemie de sănătate publică din ultimul secol. Donald Trump ne-a lăsat cel mai grav atac asupra democrației noastre de la Războiul Civil încoace. Iar ceea ce am făcut noi a fost să curățăm mizeria lui Donald Trump”, a spus ea.

Trump s-a plâns că oamenii nu i-au acordat suficient credit pentru „munca excelentă” pe care administrația sa a făcut-o ca răspuns la pandemie.

„Am făcut o treabă fenomenală cu pandemia”, a spus el, referindu-se la furnizarea de ventilatoare și alte materiale.

Ce este ”Project 2025”

Proiectul conservator Project 2025 stabileşte un plan pentru o potenţială a doua preşedinţie a lui Donald Trump. Documentul de 920 de pagini a fost conceput de think tank-ul conservator Heritage Foundation şi elaborat în mare parte de persoane care au lucrat în administraţia lui Trump. Trump s-a distanţat public de iniţiativă, numind idei nespecificate ale Proiectului 2025 „extrem de grave”.

Propunerile Proiectului 2025 privind politicile de dreapta şi o remodelare radicală a ramurii executive au devenit ţinte frecvente ale criticilor democraţilor.

Kamala Harris şi Donald Trump au participat marţi seara la dezbaterea găzduită de ABC News. Este prima dezbatere între Harris şi Trump. Joe Biden şi Trump s-au confruntat în iunie, dar preşedintele în funcţie a avut o prestaţie atât de slabă, încât a provocat o prăbuşire a numărului de susţinători şi a fost nevoit să se retragă din cursă.

Preşedintele Klaus Iohannis îi va decora, astăzi, pe sportivii români care au câştigat medalii la Jocurile Olimpice şi la Jocurile Paralimpice de la Paris.

Evenimentul este programat la ora 18.00.

Delegaţia Team Romania va fi condusă la Palatul Cotroceni de către Mihai Covaliu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, şi, George Boroi, secretar general al COSR.

La Jocurile Olimpice de la Paris, sportivii români au câştigat trei medalii de aur, patru de argint şi două de bronz.

Au obţinut aurul Maria Magdalena Rusu, Roxana Iuliana Anghel, Nicoleta Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Geanina Radiş şi Victoria Ştefania Petreanu la canotaj – opt rame cu carmaci (8+), Andrei Sebastian Cornea şi Marian Florian Enache la canotaj – dublu vasle (2x) şi David Popovici la înot – 200 m liber.

Au urcat pe treapta a doua a podiumului Mihaela Valentina Cambei la haltere – 49 kg, Gianina Elena van Groningen şi Ionela Livia Cozmiuc la canotaj – dublu vasle categorie uşoară (L2x), Ioana Vrînceanu şi Roxana Iuliana Anghel la canotaj – dublu rame (2-) şi Simona Geanina Radiş şi Nicoleta Ancuţa Bodnar la canotaj – dublu vasle (2x).

Au câştigat bronzul David Popovici la înot – 100 m liber şi Ana Maria Bărbosu la gimnastică artistică – sol, aceasta din urmă după un apel la TAS.

La Jocurile Paralimpice, sportivii români au câştigat două medalii: Alexandru Bologa – aur la paa judo şi Camelia Ciripan – bronz la para tenis de masă.