Energia valurilor este considerată de cercetători una dintre cele mai mari resurse energetice nevalorificate ale planetei. În acest context, o companie spaniolă a reușit să testeze cu succes un proiect experimental bazat pe transformarea forței valurilor în electricitate, informează newsaltasw.com.

Criza energetică globală împinge lumea spre soluții alternative

Problema energiei electrice a devenit una dintre cele mai mari provocări globale. Creșterea consumului, accelerată de dezvoltarea centrelor de date, inteligența artificială și extinderea vehiculelor electrice, pune o presiune uriașă pe rețelele energetice din întreaga lume.

În paralel, tranziția ecologică obligă statele să reducă dependența de combustibili fosili precum petrolul, gazele naturale și cărbunele, considerate resurse finite și extrem de poluante. Agenția Internațională pentru Energie avertizează constant asupra vulnerabilităților infrastructurii electrice moderne, afectată atât de fenomene meteorologice extreme, cât și de riscuri cibernetice.

Într-o lume profund dependentă de electricitate, o pană majoră de curent poate avea efecte devastatoare. Din acest motiv, guvernele și companiile caută permanent surse alternative de energie care să fie mai ieftine, mai stabile și mai puțin poluante.

Printre cele mai importante direcții se numără energia regenerabilă descentralizată, bazată pe panouri solare și turbine eoliene, sistemele moderne de stocare, hidrogenul verde și reactoarele nucleare modulare mici. În această cursă pentru găsirea unei soluții eficiente și sustenabile, energia valurilor începe să atragă tot mai multă atenție.

De ce energia valurilor este atât de importantă

Specialiștii consideră că forța valurilor reprezintă una dintre cele mai promițătoare surse de energie regenerabilă de pe planetă. Potrivit estimărilor făcute de Intergovernmental Panel on Climate Change, potențialul teoretic anual al energiei valurilor ajunge la aproximativ 29.500 TWh la nivel global, depășind consumul actual total de electricitate al lumii.

Importanța strategică a acestei resurse se bazează pe trei avantaje majore.

Primul este densitatea energetică foarte ridicată. Apa este de aproximativ 800 de ori mai densă decât aerul, ceea ce permite dispozitivelor marine să genereze mai multă energie pe metru pătrat decât turbinele eoliene sau panourile solare.

Al doilea avantaj este predictibilitatea. Spre deosebire de vânt și de lumina solară, valurile oceanice sunt aproape permanente și pot fi estimate cu precizie cu câteva zile înainte. În plus, acestea sunt mai puternice în sezonul rece, exact atunci când cererea de energie crește.

Al treilea avantaj este independența energetică locală. Comunitățile aflate în apropierea coastelor ar putea reduce semnificativ dependența de combustibili fosili fără să ocupe terenuri importante pe uscat.

Cu toate acestea, tehnologia necesară pentru exploatarea valurilor este încă într-o etapă experimentală. Costurile ridicate și dificultățile tehnice reprezintă principalele obstacole. Infrastructura marină trebuie să reziste furtunilor, coroziunii și condițiilor extreme din oceane, ceea ce implică investiții foarte mari.

Geamandura gigantică testată în largul Spaniei

În ciuda acestor provocări, compania spaniolă IDOM dezvoltă un proiect ambițios în Golful Biscaia.

Pe platforma energetică marină Biscay Marine Energy Platform (BiMEP), situată în largul coastei nordice a Spaniei, inginerii testează un convertor experimental de energie a valurilor numit MARMOK-A-5.

Dispozitivul funcționează pe baza unui sistem de tip „point absorber” cu coloană oscilantă de apă. Practic, seamănă cu o geamandură uriașă care conține în interior o coloană cilindrică de apă.

Structura are aproximativ 42 de metri înălțime, dintre care aproape 5 metri rămân deasupra suprafeței apei. Diametrul său este de aproximativ 5 metri, iar dispozitivul este ancorat la aproape 90 de metri adâncime.

Versiunile anterioare ale proiectului au fost testate încă din 2016 pentru a rezista iernilor dificile din Golful Biscaia. Cea mai recentă variantă include sisteme inteligente de control, pale ajustabile și baterii integrate.

Cum produce electricitate MARMOK-A-5

Mecanismul de funcționare este relativ simplu. Valurile determină mișcarea apei din interiorul coloanei cilindrice, iar această mișcare comprimă și extinde o cameră de aer aflată în partea superioară a geamandurii.

Fluxul de aer rezultat pune în mișcare o turbină care generează electricitate. Energia produsă este apoi transmisă către uscat printr-un cablu submarin.

În prezent, modelul experimental produce maximum aproximativ 30 kW de electricitate, suficient pentru alimentarea a circa 15–20 de locuințe medii din Statele Unite în perioade de consum ridicat sau pentru alimentarea unui mic cartier într-o zi de vârf.

Un pas important către comercializarea energiei valurilor

Deși este încă un proiect experimental, specialiștii îl consideră o realizare importantă pentru viitorul energiei regenerabile.

„Realizarea unei instalări sigure și conectarea la rețea la BiMEP reprezintă un pas esențial pentru apropierea energiei valurilor de realitatea comercială”, a declarat Borja de Miguel, manager de proiect la IDOM.

Proiectul face parte din programul european EuropeWave, care investește aproximativ 20 de milioane de euro în dezvoltarea tehnologiilor bazate pe energia valurilor.

Următoarea etapă este punerea completă în funcțiune a sistemului și colectarea datelor necesare pentru perfecționarea tehnologiei înainte de lansarea comercială la scară largă.

Alte proiecte similare dezvoltate în lume

MARMOK-A-5 nu este singurul proiect de acest tip aflat în dezvoltare.

În 2024, compania Ocean Energy a lansat modelul OE-25, un convertor uriaș de 826 de tone, în largul insulei Oahu din Hawaii.

Tot în 2024, University of Western Australia a început testarea unui nou design de convertor în King George Sound.

În februarie 2026, compania daneză Wavepiston a semnat un memorandum pentru instalarea unui sistem WEC de 50 MW destinat alimentării Barbadosului cu energie produsă din forța valurilor.

Evenimentul de la Mănăstirea Comana a reunit profesori universitari, cercetători, teologi și specialiști în arhivistică și biblioteconomie din mai multe centre academice și instituții culturale din țară. În deschiderea lucrărilor, părintele Silviu Constantin Nedelcu a transmis cuvântul de binecuvântare al Preasfințitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului.

„Astăzi are loc prima ediție a conferinței naționale «Teologie, Istorie, Arhivistică, Biblioteconomie», care continuă o frumoasă tradiție a organizării manifestărilor științifice și culturale aici, la Mănăstirea Comana. Le aduc mulțumiri, pe această cale, în primul rând Preasfințitului Părinte dr. Ambrozie, Episcopul Giurgiului, pentru binecuvântarea acordată de a organiza acest eveniment la Mănăstirea Comana, apoi părintelui stareț, arhimandrit dr. Mihail Muscariu, și tuturor partenerilor noștri.”, a declarat părintele Silviu Constantin Nedelcu.

Lucrările conferinței au fost structurate în trei secțiuni dedicate teologiei, istoriei și arhivisticii, respectiv biblioteconomiei.”

„Cuvintele «cult» și «cultură» fac parte din aceeași familie semantică, iar acest lucru cred că este cel mai bine întâlnit în spiritualitatea monahală ortodoxă. În mănăstirile noastre, istoria națională s-a împletit de multe ori cu nevoințele celor care au fost întraripați de dumnezeiescul dor. Anul acesta, conferința națională organizată la Mănăstirea Comana, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ambrozie, episcopul nostru, a căpătat o nouă arhitectură: teologie, istorie, arhivistică și biblioteconomie. Părintele consilier Silviu Constantin Nedelcu s-a străduit foarte mult să adune comunicări și autori care să aducă lumini noi în cercetarea despre cartea veche și despre tot ceea ce înseamnă istoria și spiritualitatea ortodoxă.”, a precizat arhimandritul Mihail Muscariu.

Participanții au susținut comunicări științifice și au discutat despre importanța valorificării patrimoniului documentar și cultural bisericesc, precum și despre rolul cercetării teologice și istorice în societatea contemporană.

„Conferința de astăzi ridică, într-adevăr, aceste aspecte legate de patrimoniul cultural și spiritual al României, de modul în care trebuie să ne raportăm la el, astfel încât generațiile tinere să înceapă să găsească timp pentru a citi, să cunoască frumusețea lecturii și importanța scrierilor vechi în cultura și spiritualitatea noastră. Aș spune că primii care trebuie să-i atragă pe tinerii noștri către lectură sunt, în primul rând, părinții.”, a adăugat deputatul Silviu Feodor.

În pauza conferinței a fost organizat un târg de carte, iar la final participanții au vizitat Mănăstirea Comana și Muzeul așezământului monahal.

Noul procuror general Alexandru Machidon a reacționat public după ce cei 75.000 de euro găsiți în beciul părinților săi au stârnit controverse. Machidon susține că banii proveneau din activitățile părinților și erau declarați încă din 2018.

Machidon explică proveniența banilor găsiți în casa părinților

Procurorul general Alexandru Machidon din Republica Moldova a explicat situația banilor găsiți în casa părinților săi decedați, transmite Ziarul de Gardă.

Machidon spune că suma nu a fost o surpriză pentru familie. „Aceste mijloace financiare nu erau un secret, și eu, și sora mea știam despre existența lor și despre locul aflării de mulți ani”, a scris procurorul. El precizează că banii reprezintă economiile părinților acumulate pe parcursul vieții.

Activitățile economice invocate de procurorul general

Tatăl său a avut mai multe activități economice. A exportat mere în Federația Rusă și a importat automobile din Germania și Polonia. A lucrat oficial în Israel. Împreună cu mama procurorului, a fondat o întreprindere individuală activă din 1995 până la deces.

Machidon subliniază că suma nu a apărut ca explicație de circumstanță. Cei 55.000 de euro reprezentând cota sa din moștenire erau incluși în declarația de avere din 2018. „Cu mult înainte de procedura de evaluare externă în privința mea”, precizează el.

Comisia de evaluare a cerut explicații privind averea

Comisia de evaluare a procurorilor a cerut explicații în privința a trei subiecte legate de averea sa. A avut loc în două runde de audieri. Decizia finală a fost de promovare a evaluării.

Comisia a constatat că întreprinderea individuală a părinților declarase oficial pierderi sau venit zero. Machidon nu a prezentat dovezi directe nici pentru banii obținuți de tatăl său în Israel. Comisia a recurs la „ipoteze argumentate” pentru a valida proveniența sumei.

Machidon acuză o tentativă de denigrare a procuraturii

Procurorul general spune că denigrarea are un scop precis. „A pornit cu scopul de a lovi în procuratură, nu atât în mine, și de a submina progresele care se fac în justiție”, scrie Machidon. El promite că va lucra pentru ca procuratura să câștige respectul societății.

Un tunel subteran de mari dimensiuni, descoperit în apropiere de Kibbutz Ramat Rachel, lângă Ierusalim, a stârnit numeroase întrebări în rândul arheologilor israelieni. Structura, scoasă la lumină în timpul unor săpături preventive realizate înaintea construirii unui nou cartier rezidențial, măsoară aproximativ 50 de metri lungime și continuă să ridice semne de întrebare în privința rolului pe care l-ar fi avut în trecut. Descoperirea a fost relatată de Interesting Engineering, iar cercetătorii spun că tunelul ar putea ascunde încă zone neexplorate și informații importante despre istoria locului.

Descoperirea a început cu o cavitate apărută în timpul săpăturilor

Arheologii implicați în cercetare spun că totul a pornit de la o cavitate descoperită într-o zonă stâncoasă.

„Excavam într-o zonă stâncoasă și expusă când, dintr-odată, am descoperit o cavitate carstică”, au declarat Sivan Mizrahi și Zinovi Matskevich, coordonatorii săpăturilor din partea Autorității pentru Antichități din Israel.

Pe măsură ce lucrările au avansat, cercetătorii au realizat că este vorba despre o galerie amplă și complexă. O parte din structură este încă prăbușită, motiv pentru care specialiștii cred că tunelul nu a fost încă explorat complet.

Arheologii încearcă să afle care era scopul construcției

Cercetătorii analizează mai multe variante legate de rolul pe care l-ar fi putut avea tunelul. Printre ipotezele luate în calcul se numără existența unei instalații pentru apă, a unui spațiu utilizat în scop agricol sau industrial ori a unei galerii pentru extragerea pietrei.

Specialiștii iau în considerare și posibilitatea ca proiectul să nu fi fost finalizat niciodată.

Datarea exactă a structurii nu a fost stabilită până acum. Totuși, siturile din Epoca Fierului descoperite în apropiere ar putea indica faptul că tunelul are o vechime considerabilă.

Galeria are aproape cinci metri înălțime

Accesul în tunel se face printr-o scară care coboară spre o deschidere săpată direct în piatră. În interior, cercetătorii au constatat că galeria are aproximativ cinci metri înălțime și aproape trei metri lățime.

Arheologii spun că lucrările au fost realizate cu precizie și că executarea unei asemenea structuri ar fi necesitat resurse importante și cunoștințe tehnice avansate.

Inițial, specialiștii au presupus că tunelul ar fi fost construit pentru transportul apei către o sursă subterană. Analizele efectuate ulterior au arătat însă că pereții nu prezintă urme de eroziune produse de apă și că în zonă nu există izvoare cunoscute.

Ipoteza exploatării pietrei, luată în calcul de cercetători

O altă variantă analizată de arheologi este aceea că tunelul ar fi fost folosit pentru exploatarea unui strat de cretă utilizat în construcții sau pentru producerea varului.

Cercetătorii spun că această ipoteză este susținută atât de existența unui puț săpat în tavanul galeriei, posibil folosit pentru ventilație, cât și de urmele de excavare identificate în interior.

Descoperirea a fost anunțată în perioada celebrării Zilei Ierusalimului, iar reprezentanții Autorității pentru Antichități din Israel spun că orașul continuă să dezvăluie vestigii ascunse sub pământ.

Până la finalizarea cercetărilor, tunelul rămâne unul dintre cele mai misterioase situri arheologice descoperite recent în Israel.

Presupusul autor al împuşcăturilor de la Casa Albă se considera Iisus Hristos. Nasire Best, în vârstă de 21 de ani, fusese văzut plimbându-se în apropierea Casei Albe, înainte de a se apropia de aceasta şi de a trage asupra unui post de control sâmbătă seara, în jurul orei 18:00, informează New York Post, citat de news.ro.

El a fost ucis de o rafală de focuri trase de agenţii Serviciilor Secrete.

Tânărul, care suferea de tulburări mintale, era cunoscut de Serviciile Secrete pentru că se oprea adesea în apropierea diferitelor intrări ale Casei Albe, în ciuda unui „ordin de îndepărtare” emis împotriva sa.

El fusese arestat în special pe 26 iunie 2025 pentru că a blocat traficul rutier, apoi din nou pe 10 iulie 2025 pentru că a ocolit un punct de control al Casei Albe folosind un turnichet de ieşire.

„Nasire Best a afirmat că era Iisus Hristos şi că voia să fie arestat”, indică, potrivit New York Post, procesele-verbale judiciare.

Ada Solomon, preşedinta board-ului Academiei Europene de Film, a transmis, după succesul lui Cristian Mungiu la Cannes cu „Fjord”, că acesta „este nu numai un succes românesc, ci o demonstraţie a forţei construcţiei europene”.

„Succesul extraordinar al lui Cristian Mungiu şi al echipei filmului „Fjord” este nu numai un succes românesc, ci o demonstraţie a forţei construcţiei europene. Filmul este co-produs de încă 5 ţări europene – şi convingerea mea este că acest lucru nu a făcut decât să adauge la calitatea filmului”, a scris producătoarea.

„Ce trebuie însă să facă România (autorităţile din România) acum este să sprijine real, cu resurse financiare solide campania pentru premiile Oscar. Avem o super şansă şi chiar ar fi stupid să o ratăm! Iar comunitatea cinematografică ar trebui să rămână unită – aşa cum a demonstrat anul acesta la Cannes – şi să sprijine echipa Fjord în acest demers. Felicitări întregii echipe! „, a mai scris Ada Solomon.

Cristian Mungiu intră în cercul foarte restrâns al regizorilor care au câştigat de două ori Palme d’Or. Printre cineaştii recompensaţi cu acest premiu se numără Coppola sau Ruben Östlund. Regizorul român a primit primul său Palme d’Or în 2007 pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”.

„Savurez clipa de faţă. Lăsaţi-mi asta”, a declarat regizorul pe scena Palatului Festivalului de la Cannes. „Prima dată este o surpriză. Apoi vine plăcerea. Ne amintim întotdeauna de a doua oară. Această seară va rămâne gravată în memoria mea. Acest premiu mă face fericit, dar va trebui să aşteptăm douăzeci de ani pentru a şti care au fost cele mai bune filme. Starea lumii nu este cea mai bună. Nu sunt foarte mândru de ceea ce le las copiilor noştri. Schimbarea ar trebui să înceapă cu noi. Trebuie să vorbim despre lucrurile relevante, iar acestea sunt la îndemână. Ne-am asumat riscul de a ne ridica vocea. Ceea ce simt eu este radicalizarea şi fracturarea societăţii. Acest film este un angajament împotriva oricărei forme de integrism, o pledoarie pentru empatie, pe care trebuie să o aplicăm mai des”.

Înainte de palmaresul serii, Cristian Mungiu a mai câştigat cu „Fjord” alte patru distincţii: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul, cu Sebastian Stan şi Renate Reinsve în rolurile principale, urmăreşte povestea unui cuplu româno-norvegian foarte credincios, familia Gheorghiu. Aceştia se stabilesc într-un sat situat la capătul unui fiord, unde se împrietenesc repede cu vecinii lor, familia Halberg. Copiii celor două familii se apropie, în ciuda educaţiilor diferite. Când profesorii descoperă vânătăi pe corpul celei mai mari dintre copiii familiei Gheorghiu, comunitatea se întreabă dacă educaţia tradiţională pe care o primesc de la părinţi ar putea fi cauza.