„Urmăresc ce se întâmplă în Armata Română din 1995. Într-un fel arăta armata în 1995, într-un fel arăta în 2002, când am fost în Afganistan și altfel arată acum. Și nu doar la capitolul dotări. Clar s-au schimbat multe în bine, dar mai sunt multe care mai trebuie schimbate, dacă ne uităm la cum arată Forțele Navale Române…”, spune Adelin Petrișor, jurnalistul care de curând a fost în Congo și a relatat despre una dintre forțele românești necunoscute: cei 1.000 de mercenari români. Ar fi aceștia o trupă de impact în cazul în care România i-ar angaja într-un eventual conflict?

Adelin Petrișor a fost în Goma, un oraș din Republica Democrată Congo, în care locuiesc aproximativ două milioane de locuitori, mulți dintre ei în tabere de refugiați. Potrivit lui Horațiu Potra, mercenarul român cel care i-a dus pe români acolo, intrevievat de echipa TVR, misiunea lor este aceea de a antrena trupele guvernamentale care luptă cu rebelii. 

-Adelin Petrișor, 1.000 de mercenari români e o cifră care a surprins în țară. Sunt acești români care luptă în Congo comparabili ca putere și disciplină cu cei dintr-o armată obișnuită?

-Ei sunt plecați acolo pe bază de contract, cu o firmă a omului de afaceri Potra. Toți sunt militari profesioniști, fie din Legiunea Străină, fie militari din Ministerul Apărării Naționale, fie jandarmi sau polițiști din structurile Ministerului de Afaceri Interne sau de la Serviciul de Protecție și Pază ori Serviciul Român de Informații. Sunt oameni care au ieșit din sistem, dar toți au fost militari.

-În situația ipotetică în care România ar avea nevoie de acești 1.000 de oameni, ar putea ei să fie recrutați de Armata României?

-Clar sunt oameni care se pricep la război, sunt profesioniști. Mulți dintre ei sunt rezerviști în armată, care sigur pot să fie chemați, dacă este cazul.  

Românii, mercenari „după definiție” 

-În ciuda denumirii pe care ei o contestă, sunt românii care luptă în Congo mercenari?

-Absolut. Dacă ne uităm la definiția cuvântului „mercenar” din Dicționarul Explicativ, ei sunt militari care luptă pentru o altă armată. Ei zic că nu luptă în linia întâi, dar ajută armata respectivă în luptă. Pregătesc oamenii care luptă cu rebelii. Automat ajuți armata respectivă și lucrezi pentru ei. Ei spun că acest cuvânt a căpătat o conotație peiorativă și preferă să nu li se spună așa, dar după definiția din DEX, sunt mercenari. 

Mi-au spus că potrivit Convenției de la Geneva nu sunt mercenari, pentru că nu sunt în prima linie, dar pentru omul care se uită la televizor, care citește ziarul, sunt mercenari. Luptă pe bani, pentru altă armată. E clar, nu există dubii, fie că le place sau nu.

-Cum sunt ei, văzuți de aproape? Cu ce se ocupă în taberele congoleze?

-Ei își fac misiunile. Au niște tabere în care pregătesc militarii congolezi, îi învață să tragă cu kalashnikovul, cu pușca cu lunetă, cu lansatoare de grenade și mai au niște poziții de apărare, la marginea orașului Goma. Aici fac misiuni permanente de supraveghere, stau câte 12 ore, iar apoi se schimbă. Nu fac altceva decât ce scrie în contract. 

De localnici sunt priviți bine, pentru că ei sunt de partea armatei guvernamentale și atunci nu au problemele pe care armatele le aveau, de exemplu, în Afganistan sau în Irak, unde populația locală era ostilă. Oamenii sunt de partea Guvernului. Românii sprijină Guvernul, pentru că le antrenează militarii, deci sunt văzuți bine de populație. 

„Toate categoriile de forțe armate au crescut în ultimii 30 de ani, dar mai e mult până departe”

-Când ați început să relatați despre Armata Română și ce s-a schimbat de atunci în pregătirea armatei?

-Relatez despre ce se întâmplă în armată de prin 1995, de când lucrez în televiziune. S-au schimbat multe, cum s-au schimbat și în presă. Clar mai sunt multe de schimbat, însă într-un fel arăta armata în 1995, într-un fel arăta în 2002, când am fost în Afganistan și altfel arată acum. Și nu doar la capitolul dotări. Clar s-au schimbat multe în bine, mai sunt multe care mai trebuie schimbate, dar s-au schimbat multe la nivel de mentalitate și cu modul în care sunt pregătiți militarii români. Acționează altfel acum.

Antrenamentele și pregătirea se fac după regulile NATO. Sigur, s-au schimbat multe, dar mai sunt multe de schimbat. Dacă ne uităm la cum arată Forțele Navale Române, ne luăm cu mâinile de cap, te doare capul când vezi. Sunt slab dotați, au nave foarte vechi, e clar loc de mai bine. 

Absolut toate categoriile de forțe armate au crescut în ultimii 30 de ani, dar mai e mult până departe. Mai sunt multe de schimbat în armată, ca și în presă. 

„Presa din România, în mare majoritate, încearcă să fie echilibrată, spre deosebire de Rusia”

-Presa din România relatează de la începutul războiului din Ucraina despre conflict. Vi se pare că presa, inclusiv HotNews.ro, este obiectivă în relatarea războiului sau tinde să ofere informații care să-i defavorizeze pe ruși?

-Cred că ești nebun dacă spui că ești 100% echilibrat. Eu cred că presa din România, în mare majoritate, încearcă să fie echilibrată, spre deosebire de Rusia. Acolo, entitățile care gândesc altfel decât Kremlinul sunt interzise. Aici, sunt luări de poziții pro-Kremlin. 

În România, poți să auzi și așa ceva, deci e clar că e vorba de democrație. Nu există un echilibru 100%, iar cine spune asta fie exagerează, fie minte, fie e nebun. Eu cred că presa din România încearcă să fie echilibrată. Uneori reușim, uneori nu reușim.

Diferența dintre România și propaganda rusă este uriașă. Televiziunea de stat din Rusia te îngrozește: „Occidentul e rău”, „luptăm cu NATO”, „NATO ne vrea răul”. Nu găsești nimic care să echilibreze. 

Dacă te uiți la ce se întâmplă aici, o să găsești în buletinul de știri al Televiziunii Române și declarații ale lui Putin sau ale lui Lavrov. Totuși, nu are cum să fie 100% obiectiv, pentru că ai la frontieră o țară ca Rusia, foarte agresivă, care a intrat peste Ucraina și ar putea intra și peste România la un moment dat. Deci clar există un oarecare dezechilibru. În Rusia, dacă ai altă părere decât a lui Putin, sfârșești în închisoare sau „dispari”. În democrații, măcar încercăm să fim echilibrați. 

„Să vedem și lucrurile bune care se întâmplă la Kiev și pe cele mai puțin bune”

-Ca jurnalist cu aproape 30 de ani de experiență de relatat de pe front, ce credeți că ar fi important de urmărit în ce se petrece acum pe frontul din Ucraina?

-Niciun război nu seamănă cu altul. Războaiele din Africa sigur nu seamănă cu cele din Orientul Mijlociu, Afganistanul nu seamănă cu Irakul, Siria nu seamănă cu Libia. Dacă ai fost într-un război, poate ai înțeles ceva din acela, dar nu înseamnă că ai înțeles toate războaiele. Noi trebuie să urmărim tot ce se întâmplă în Ucraina, pentru că se întâmplă la frontiera noastră și este pentru prima dată în aproape 80 de ani când avem un război mare în Europa. 

Cred că oamenii s-au săturat de știrile venite din Ucraina, dar cred că presa nu trebuie să se oprească. Ea trebuie să povestească în continuare ce se întâmplă, privind obiectiv. Ar trebui să vorbim și despre lucrurile bune pe care le face Kievul și despre cele mai puțin bune. Așa cum am vorbit multă vreme despre faptul că românii din Ucraina nu au avut absolut deloc drepturi, iar lucrurile s-au mai schimbat. Acum au dreptul să învețe în limba română. 

Trebuie să privim cu atenție, pentru că e aproape de noi și nu e de glumit cu lucrurile astea, dar trebuie să vedem și lucrurile bune care se întâmplă la Kiev și pe cele mai puțin bune. Nu cred că într-un război există unul care are bile albe și unul care are bile negre. 

În război, se întâmplă lucruri urâte, chiar și când vorbim de armate regulate care respectă regulile Convenției de la Geneva. Există abuzuri și noi trebuie să vorbim despre ele, indiferent de unde se întâmplă. 

Premierul Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale din acest an, afirmă că vrea să fie un preşedinte „normal”, criticându-i aspru pe ultimii doi şefi de stat. El susţine că Traian „Băsescu a tras la poartă şi cine i-a stat în cale – l-a omorât, l-a băgat la pușcărie”, în timp ce lui Klaus Iohannis „i-a fost lene să intre pe teren”.

Marcel Ciolacu a declarat, într-un interviu difuzat marți seară de Antena 3, că „abodarea în ultimii 20 de ani a fost total greșită”, președinții României fiind „undeva sus”, iar „de acolo vedem ură, dezbinare”.

„De acolo, de 20 de ani, vedem ură, dezbinare, nu mai lasă liberul arbitru, intervine când are interese pentru un anumit partid. Unul (un anumit președinte, n.r.) a vrut să bage tot capitalul românesc în pușcărie ca să facă loc la alții, pentru a-și negocia funcția lui, că mai prinde 5 ani”, a afirmat liderul PSD, în timp ce moderatorul care îi ia interviul, Mihai Gâdea, îl aprobă și spune „Corect”.

Ciolacu consideră că sistemul „trebuie schimbat complet, președintele trebuie să plece de jos în sus dacă vrea să construiască ceva normal în această țară”.

„Nu mai contează că ești de stânga și de dreapta (sic!). Contează ce vrei să faci pentru români. Și repet, eu nu vreau să fiu un preşedinte să trag la poartă. Nu ăla e rostul preşedintelui”, a continuat liderul PSD.

„Traian Băsescu a tras la poartă şi cine i-a stat în cale – l-a omorât, l-a băgat la puşcărie”, a spus Ciolacu, iar apoi Gâdea l-a completat: „Sau în mormânt”.

„Am avut un alt preşedinte căruia a fost lene şi să intre pe teren şi să vadă ce se întâmplă pe teren, a intervenit în funcţie de interesele partidului din care făcea parte. A jignit alt partid, a împărţit românii în buni şi răi, unii-s ciumaţi roşii, unii sunt nu ştiu cum… neţinând cont de faptul că amândoi erau preşedinţii României (referire la Traian Băsescu și Klaus Iohannis, n.r.)”, a susținut premierul.

„Preşedintele trebuie să fie pe teren, dar el trebuie să fie arbitru, un arbitru corect, un arbitru solidar cu cel care se accidentează. Reformările nu aduc numai aplauze, eu vreau să fiu un președinte care stă lângă primul ministru (sic!). Eu vreau să merg cu primul ministru de mână la președintele Comisiei (Europene, n.r.) să negociez pentru România. N-am nicio… dacă e nevoie să merg la… directoarea din Comisie, n-am nicio reținere să merg la doamna să îi explic ce înseamnă România. Oamenii nu sunt reticenți, pentru că trebuie să le explici, să le spui că soluțiile pentru România, pe care le găsești, că sunt corecte, că sunt sustenabile și nu sunt influențate politic, să aducă conconcurența corectă între parteneri”, a mai declarat Ciolacu.

„Părerea mea: avem o mare problemă cu aroganța sistemului public, aroganța din fiecare primărie, aroganța din sistemul central. Dacă nu înțelegem odată pentru totdeauna că noi suntem în slujba românului când ne ducem la servici (sic!), la serviciu, indiferent dacă ești în administrație centrală sau locală, nu ne mai videncăm”, a susținut el.

Întrebat ce fel de preşedinte vrea să fie, Ciolacu a răspuns: „un preşedinte normal” şi unul „care înţelege tabloul, înţelege unde trebuie să intervii”.

Citiți și:

Liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, afirmă că atacurile dintre PSD şi PNL nu vor aduce „niciun vot” niciunuia dintre cele două partide, el susţinând că membrii celor două formaţiuni greşesc atunci când se jignesc, pentru că bazinele electorale „sunt total diferite”.

„Eu cred, şi o recunosc, cred că greşim şi eu, şi Nicolae Ciucă, şi cei din PSD şi cei din PNL. În acest moment, foarte mulţi din PNL atacă PSD-ul, fiindcă e un lucru tradiţional, fiindcă adversarii tradiţionali erau PSD-ul şi PNL-ul. Nu le vor aduce niciun vot, nicio jignire la adresa mea din partea PNL-ului nu le va aduce niciun vot, nu le va aduce nicio mobilizare de electorat. Acelaşi lucru consider că şi PSD-ul greşeşte. PSD-ul, atacând PNL-ul şi atacând pe Nicolae Ciucă nu le va aduce niciun vot, fiindcă bazinele electorale sunt total diferite”, a declarat Ciolacu, într-un interviu difuzat marţi seară la Antena 3, potrivit News.ro.

„Dimpotrivă, vor distruge toată munca de trei ani, şi a fost o muncă foarte aplicată, de a depăşi cu România, împreună, un moment foarte complicat”, a continuat președintele PSD.

Premierul a mai susţinut că cele două partide „ar trebui să se atace, dar ar trebui să prezinte şi ce au făcut împreună şi momentul complicat pe care l-am depăşit”.

Întrebat cine este adversarul său în această campanie, Ciolacu a răspuns: „Eu nu am adversar. (…) Eu nu cred că românii îşi mai doresc adversari”.

Citiți și:

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, într-un interviu difuzat marți seară de Antena 3, că are „anumite avantaje” în faţa competitorilor săi din alegerile prezidențiale, explicând cum a luat decizia să intre în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. În interviu, acordat din biroul său de premier, Ciolacu a mai spus că va candida „foarte bine la a fi cel mai frumos dintre urâţi” și a lansat o serie de atacuri la adresa lui Mircea Geoană.

„În primul rând, fiecare dintre noi trebuie să avem momentul nostru de intimitate și de analiză. La unii durează mai puțin, unii sunt mai aventurieri, la mine a durat mai mult. Era evident că la un moment dat trebuia să iau o decizie și am luat decizia de a intra în această competiție. Vine după foarte multe schimbări în viața mea. Am fost președintele Camerei, era ceva normal, eram parlamentar, pe urmă am fost vicepremier. Totul s-a complicat când am devenit președintele partidului. În acel moment, normal că și așteptările colegilor sunt mult mai mari. Am câștigat alegerile și locale, și europarlamentare (…) lucrurile erau evident că se întâmplă în această direcție. Era întrebarea a mea cu mine, dacă voi intra în această competiție sau nu. Normal că tu te compari cu competitorii și vezi cum au gestionat ei – că nu sunt oameni veniți de pe stradă, fiecare are o anumită experiență. Și consider că în acest moment voi candida cu toată tăria, chiar având anumite avantaje. Nu sunt perfect. E primul lucru evident. De fapt, nimeni nu e perfect, am multe defecte, dar sunt un om care îmi asum lucrurile, sunt un om care a ieșit din logica de a face calcule reci în ceea ce privește sondajele de opinie, sunt un om care crede că deciziile trebuie să le iei în timp real”, a afirmat președintele PSD.

„Suntem într-o schimbare a societății, a lumii. O renegociere politică a lucrurilor, în urma acestui război (conflictul din Ucraina, n.r.), venim după o pandemie, după o criză energetică, un război la graniță. Toate aceste provocări normal că au influențat și mandatul de prim-ministru. Din punctul meu de vedere, fără să fiu arogant, a fost un mandat de prim-ministru plin, cu provocări multiple”, a continuat Ciolacu.

Întrebat de Mihai Gâdea ce notă și-ar da pentru acest mandat, Ciolacu a răspuns: „Am o notă peste 8”.

El a menţionat că mandatul său a fost influenţat de provocări precum pandemia, criza energetică şi războiul din Ucraina.

„E un mandat scurt (…). Când știi că părăsești funcția, intervine o conservare și amâni decizia. În primele luni după ce vine celălalt prim-ministru, te ocupi de stins incendii. Lucru care mi s-a întâmplat mie, cu azilele (scandalul azilelor groazei, n.r.), cu Crevedia, cu multe lucruri amânate și nenegociate la la Comise, nediscutate. Avem foarte multe reforme de implementat”, a mai explicat liderul social-democrat.

Chestionat dacă el crede că acum PSD are o șansă să câștige președinția, comparativ cu perioadele Năstase, Ponta, Dăncilă, el a precizat: „Pentru că schimbarea societății a avut loc, pentru că nu mai vorbim despre stânga și dreapta. Vorbim despre trei poluri: stânga, dreapta și suveranismul, apărut și crescând mai ales după războiul din Ucraina. Sunt modificări. După toată analiza mea (…) am ajuns parcă la vorbele lui Belmondo: am zis, dom’le, nu intru în competiție cu cei mai frumoși pentru că aș fi cel mai urât dintre frumoși. Eu intru în competiție cu cei urâți. Și cu adevărat în acea competiție sunt cel mai frumos dintre urâți.

„Cam aceasta e analiza mea, pentru că Mircea Geaonă… Sunt de la 20 și ceva de ani în PSD, știu toate poveștile și toate deciziile pe care le-a luat Mircea Geoană, am văzut ce decizii a luat Nicolae Ciucă, am văzut, normal, anvergura doamnei Lasconi. Da, consider că în acest moment candidez foarte bine la a fi cel mai frumos dintre urâți”, a adăugat el.

Atac dur la adresa lui Mircea Geaonă: „Ce nu îmi place la el e ipocrizia”

Întrebat despre modul în care se raportează la ceilalți contracandidați, Ciolacu a lansat un atac dur la adresa lui Mircea Geaonă, acuzându-l de ipocrizie.

„Mircea Geoană a fost pus la NATO de primul ministru (sic!) şi de preşedintele României şi de statul român”, a afirmat Ciolacu, subliniind că Viorica Dăncilă a fost cea care l-a „recomandat” pe Geoană pentru funcţia de conducere din Alianţa Nord-Atlantică.

Marcel Ciolacu:

• „Românii vor decide.
• Eu cred că acum politica nu este despre stânga și despre dreapta. Nu este despre atribuțiile președintelui, care sunt unele limitate: siguranță națională, zona de externe.
• Eu cred că în această perioadă totul este despre economie și despre capacitatea de a crea, din România, un hub regional, având toate premisele pentru acest lucru.
• Nu vreau să intru în detalii prea mari despre fiecare candidat.
• Ce nu îmi place la Mircea Geoană este ipocrizia. Tot ce a realizat, în toată viața dânsului, s-a datorat apartenenței la un partid, la un sistem, la o familie. Nu poti să vii să zici: dom’le, m-am pus singur la NATO. Nu. Mircea Geaonă a fost pus la NATO de către primul-ministru (sic!) și de către președintele României și de statul român. Nu poți să vii să zici: dom’le, eu sunt independent. Independent de ce? De cine? Ai folosit pentru cariera ta sigla PSD-ului și ai candidat sub această siglă, așa ai ajuns la Senat președinte, ai avut un salt din Ministerul de Externe (…). Toată campania pe care ți-ai făcut-o, ți-ai făcut-o cu sigla NATO. Și acum vii și spui: Știți, eu sunt indedendent.
• Are și o experiență de viață, una de invidiat. În schimb, trebuie să vorbim și de calitatea umană. Calitatea umană se vede în momentul în care răspunzi și te raportezi la anumite lucruri.
• Eu sunt un om mai sincer. Eu îmi doresc de la președintele României să fie un om sincer. Dacă domnul Geaonă dorește să intrăm în detalii, n-am nicio problemă. Trebuie să fii sincer: dom’ne, viața mea și cariera mea a fost legată de PSD. Cariera mea la NATO a fost legată de statul român, de Viorica Dăncillă care a făcut recomandarea și de președintele României. Dom’le, eu am ajuns pe persoană fizică. Cum adică ai ajuns pe persoană fizică fizică? Nu poți să îți faci campanie doi ani de zile cu sigla NATO în spate și să spui că ești independent. Nu e cinstit.”

Citiți și:

Viitorul educației„este tech sau deloc” şi cea mai mare provocare atât în viitorul apropiat, cât şi în cel pe termen lung o reprezintă integrarea inteligenţei artificiale (AI) în procesul de învăţare, consideră expertul în domeniul tehnologiei Dan Cadar, potrivit Agerpres.

Declaraţiile acestuia vin în contextul în care din ce în ce mai multe instituţii de învăţământ adoptă soluţii smart în procesul educaţional.

În ultimii ani, dispozitivele smart au fost utilizate din ce în ce mai mult ca soluţii tehnice pentru diseminarea informaţiilor în educaţie.

Conform specialiştilor, în urma introducerii tehnologiei a crescut şi influenţa asupra procesului de învăţare.

„Conexiunile între informaţii sunt mai importante decât memorarea acelor informaţii”

„Aportul tehnologiei în procesul educaţional este enorm, până la punctul în care transformă însăşi esenţa acestei activităţi. De la telefoane şi tablete şi până la table interactive şi inteligenţă artificială, aceste evoluţii schimbă ideea, sensul procesului de învăţare. Cu alte cuvinte, tehnologia nu este doar un «suport de învăţare», ea influenţează direct ce şi cum învăţăm. De exemplu, astăzi, accentul se mută de la o paradigmă axată pe memorare, la una axată pe căutare. Este mai important acum să ştii ce să cauţi şi cum să cauţi, decât să reţii informaţii nesfârşite despre un subiect sau altul. Cu alte cuvinte, conexiunile între informaţii sunt mai importante decât memorarea acelor informaţii”, a spus Dan Cadar.

Progresul tehnologiei care, inevitabil, îşi va pune amprenta în continuare asupra unor domenii de activitate, inclusiv asupra educaţiei, va culmina în viitor cu o dezvoltare a uneltelor ce folosesc inteligenţa artificială, mai consideră expertul.

Jurnalistul Dan Cadar este editor coordonator al hub-ului Zona IT, care publică ştiri, recenzii, teste şi editoriale cu profil tech.

Ce mai afirmă Cadar:

• „Odată cu internetul, cu bazele de date şi cu informaţia digitalizată în general, nevoia unor procese considerate altădată fundamentale pentru «învăţare» a scăzut. Este ca atunci când profesorii mei din facultate ne lăsau la examen cu cărţile pe masă, şi tot nu reuşeam să luăm note mari pentru că nu ştiam ce anume să căutăm şi cum să facem conexiuni între acele materiale.
• Şi această mutare a accentului de la memorare la căutare şi conexiuni, este doar un exemplu. O direcţie care va avea o evoluţie accelerată în perioada următoare, odată ce tehnologia trece la nivelul următor, cauzat de explozia inteligenţei artificiale.
• Toate acele elemente care presupun «footwork» ineficient pentru student vor fi rezolvate de către AI.
• Ştiu că mulţi deplâng «erodarea» din aceste motive a procesului de învăţare, dar cum progresul nu poate fi oprit (şi istoria ne-a arătat asta cu vârf şi îndesat nu odată), nu putem decât să învăţăm să trăim cu aceste «unelte» din ce în ce mai avansate, a căror principală caracteristică este evoluţia rapidă.
• Nu există alternative de tipul «aleg să mă opun utilizării internetului sau a inteligenţei artificiale», este cu ele sau deloc”.

Rezistența la schimbare

În spaţiul public, nu de puţine ori, beneficiile utilizării tehnologiei de către elevi şi profesori au fost puse în balanţă cu efectele negative care ar putea deriva într-un orizont de timp. Experţii evidenţiază câteva dintre neajunsuri, cele mai multe legate de viciile de refracţie şi concentrare, efecte ale căror consecinţe însă nu prevalează asupra suportului pe care tehnologia îl oferă educaţiei.

„Cât despre acele «efecte negative» pe care le menţionaţi, depinde din ce perspectivă este privită situaţia. Dacă perspectiva este cea a vechii paradigme, a procesului tradiţional de învăţare, aşa ar putea părea, că există astfel de efecte: expunerea prelungită la ecrane, scăderea concentrării şi focusului, dar ele sunt înlocuite de alte atribute care se dezvoltă în timp, în paralel cu evoluţia acestor «mijloace» tehnologice: multitasking, eficienţă şi rapiditate mai mare în rezolvarea unor sarcini punctuale etc. Este ca şi cum ai încerca să rezolvi ca pe vremuri o înmulţire a unor termeni de 10 cifre, cu tăbliţă de ceară, când tu ai un calculator pe telefon. Are rost să pierzi vremea făcând acea înmulţire? Sigur că nu, «calculatorul» ăla îţi permite să te concentrezi pe scopul mai important al acelui task, şi anume de a rezolva mai repede problema mai mare din care face parte acel calcul”, arată expertul.

„În plus, de-a lungul timpului s-a dovedit mereu că există rezistenţă la progres. Când a apărut tiparniţa, la fel de mulţi au deplâns moartea meşteşugului medieval al copierii manuscriselor sau a caligrafiei. Aşa şi astăzi, să vezi efectiv sistemul solar în VR, este ceva mai mult decât să-l buchiseşti în mod abstract din paginile unui manual prăfuit de geografie de clasa a V-a (aşa cum am remarcat consternat că încă mai folosesc fetele mele). Şi, în loc să-i obligi pe copii să se supună unei paradigme depăşite de învăţare, şi după aia să te plângi că se plictisesc sau că nu-i duce capul, mai bine încerci sa te adaptezi la discursul «informaţional» cu care sunt ei sunt obişnuiţi şi familiari (chiar dacă asta nu este niciodată uşor)”, a subliniat jurnalistul şi editorul coordonator al hub-ului tech Zona IT.

„Marota” tehnologiei în școli

Ţinând cont de faptul că aproape orice elev deţine un telefon mobil inteligent, accesul la informaţie este facil, cu atât mai mult dacă dispozitivul este integrat în procesul de învăţare. Pe de altă parte, specialiştii arată că dotarea unor săli de clasă cu dispozitive inteligente nu înseamnă neapărat şi o aliniere la evoluţia impusă de tehnologie.

„În final aş vrea să mă refer puţin şi la marota asta a «tabletelor şi tablelor inteligente în şcoli», care, din păcate, la noi cel puţin, nu este decât o extensie a politicii prosteşti de pe vremuri, aia cu «calculatoarele în şcoli». Politicienii noştri au senzaţia că dacă introduci nişte «ecrane» în şcoli, gata, se cheamă că te-ai aliniat la evoluţia tehnologiei şi la procesele moderne de învăţare. Greşit. Tabletele, calculatoarele, tablele inteligente, sunt doar nişte «suporturi», nu un scop în sine. Sigur, ele sunt necesare ca hardware, dar nu sunt relevante prin ele însele”, explică expertul.

„Cu adevărat important este să dezvoltăm materiale didactice şi metode de predare care să fie puse în valoare: aplicaţii, manuale, funcţii AI, teste interactive etc. Altfel, precum zicea Eduard Murrow (despre televizor), nu sunt decât nişte cutii cu nişte circuite în ele. Atât. Iar pe partea de dezvoltare a acestor aplicaţii, încă stăm prost. Viitorul învăţământului este tech sau nu e deloc. Şi cel mai mare challenge (provocare, n.r.) atât în viitorul apropiat, cât şi în cel pe termen lung va fi integrarea inteligenţei artificiale în procesul de învăţare”, a conchis Dan Cadar.

ING România anunță că serviciul ING Pay dispare din 11 septembrie.

„Ne luăm adio de la ING Pay, dar nu și de la plata cu telefonul. Pentru a te bucura în continuare de plăți rapide cu telefonul și după 11 septembrie, trebuie să activezi Google Pay”, arată un mesaj al băncii.

Banca a pregătit un video pentru a explica cum se face modificarea.

Citiți articolul integral pe Profit.ro.