Conecteaza-te cu noi

CULTURA

Renovata si curata, Fontana di Trevi a fost redeschisa

Publicat

in

Lucrarile de renovare au durat 2 luni, iar incheierea acestora vine cu reguli noi. Nu vor putea fi in preajma celebrului monument baroc din Roma mai mult de 400 de persoane simultan. Se doreste evitarea aglomeratiei de dinaintea lucrarilor de renovare. De asemenea, e posibila introducerea unei taxe de vizitare.  Capodopera datand din anul 1762, Fontana din Trevi e unul dintre punctele de atractie turistice ale Romei. Anul viitor in cetatea eterna vor sosi 30 de milioane de pelerini catolici, iar acesta a fost motivul principal al lucrarilor de renovare si curatare. Toate informatiile aici https://newsin.ro/a-fost-redeschisa-fontana-di-trevi-dar-numarul-vizitatorilor-e-limitat/

Loading

ACTUAL

Azi, Întâmpinarea Domnului, sărbătoare cu cruce roșie. Ce e bine să faci în această zi

Publicat

in

Întâmpinarea Domnului este sărbătorită în fiecare an pe 2 februarie, la 40 de zile de la Crăciun. Este unul dintre praznicele împărătești și ziua este marcată de mai multe obiceiuri și tradiții.

Întâmpinarea Domnului este una dintre sărbătorile importante din calendarul ortodox. Este zi cu cruce roșie și este sărbătorită pe 2 februarie. În popor, Întâmpinarea Domnului mai este cunoscută și drept Ziua Ursului, căci se spune că oamenii pot să își transfere din puterea acestui animal.

Ce e bine să faci pe 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului

Cele mai multe superstiții cu privire la Întâmpinarea Domnului sunt legate de vreme. Se spune că dacă pe 2 februarie, boul bea apă din urma lui, înseamnă că iarna nu mai durează mult. În schimb, dacă animalul bea apă din streașina casei, se crede că va fi un an prost din punct de vedere al recoltelor.

Se mai crede că dacă în ziua Întâmpinării Domnului este cald, atunci și în sezonul cald vor fi temperaturi ridicate.

Ce nu ai voie să faci de sărbătoarea Întâmpinării Domnului

Având în vedere că este o sărbătoare cu cruce roșie, nu este bine să se lucreze în ziua Întâmpinării Domnului. De altfel, tot în popor se spune că nu trebuie să existe nici conflicte în familie sau între oamenii apropiați.

Se spune că aceia care refuză mâncarea pregătită de altcineva vor fi urmăriți de ghinion. Tot la fel se crede și dacă folosești foarfeca în ziua Întâmpinării Domnului.

Se mai crede că oamenii care nu mănâncă pe 2 februarie până când se termină Liturghia vor avea noroc.

Alte tradiții și obiceiuri importante

Un alt obicei care se practica în ziua de 2 februarie era acela de a unge copiii cu grăsime de urs. Se spune că așa erau feriți de boli. În schimb, cei care erau bolnavi erau tratați prin afuma cu păr de urs.

Se mai crede că dacă ursul iese din bârlog și își vede umbra, iarna va mai dura șase săptămâni. Dacă rămâne afară, înseamnă că iarna nu mai durează mult.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

A murit un îndrăgit preot din Argeș, paroh la Băiculești și fost director al Seminarului Teologic

Publicat

in

Început de an trist pentru enoriașii din Băiculești dar și pentru cei din Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Parintele Ionel Ursu a plecat în această dimineață să slujească la ceruri unde se va ăntalni cu fiul să Ionuț. Ion Ursu a fost parohul bisericii din satul Baiculesti și, anterior preluării parohiei, a fost profesor si director al Seminarul Teologic Ortodox „Neagoe-Vodă Basarab” Curtea de Argeș.

„La 3 ani si cateva zile de la moartea unicului său fiu, părintele Ionel a plecat să se întâlnească cu acesta in alta lume. Durerea despărțirii este foarte mare, de fapt sfinții părinți spun că ați ingropa copilul este una dintre cele mai mari si grele Cruci. Nu exista zi ca părintele Ionel să nu se duca la căpătîiul fiului său cu o floare si o lumânare. Scriu aceste rânduri cu lacrimi în ochi, datorită respectului si generozitatii pe care părintele Ionel le-a avut față de mine”, este mesajul emotionant al lui Gheorghe Petrescu, cel care a și anunțat decesul preotului Ion Urs.

Preotul Ion Urs era un apropiat al IPS Calinic iar soția acestuia lucra în cadrul Arhiepiscopiei Argesșului și Muscelului.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

„Ciumeților, nu vă e, măh, rușine?!” – Argeșenii, revoltați după ce conducerea PNL nu a avut nicio reacție după moartea lui Mircea Diaconu

Publicat

in

Un val de indignare a cuprins comunitatea din Argeș, după ce conducerea Partidului Național Liberal (PNL) Argeș condusă de turiști politici, a fost acuzată de indiferență față de moartea fostului senator și celebrului actor Mircea Diaconu. Mulți cetățeni s-au mobilizat pe rețelele de socializare pentru a exprima nemulțumirea față de absența unei reacții oficiale din partea partidului, în contextul în care Diaconu a reprezentat PNL și Argeșul în Parlament și a fost o figură proeminentă în viața culturală a României și, implicit, a Argeșului.

„Ciumeților, nu vă e bă rușine?!”
este declarația care a circulat cu rapiditate pe platformele sociale, conturând o reacție emoționantă din partea argeșenilor care nu au ezitat să critice conducerea PNL pentru lipsa unui omagiu adus activității artistice și politice a lui Diaconu. Oamenii au subliniat că tăcerea partidului în fața unei asemenea pierderi este cu atât mai surprinzătoare cu cât Mircea Diaconu a fost o personalitate respectată, apreciată atât pentru cariera sa artistică dar si membru marcanr al PNL, fiind ales din partea acestei formaţiuni politice ca senator de Argeş la alegerile din 2008. De asemenea, din martie 2010 , la Congresul ordinar PNL Mircea Diaconu a fost ales vicepreşedinte PNL.

„Mircea Diaconu a fost un simbol al județului nostru și merită recunoașterea cuvenită. E inadmisibil ca PNL Argeș să nu fi menționat nimic despre moartea lui. Am avut mare respect pentru el, iar tăcerea aceasta spune multe despre valoarea pe care partidul o oferă celor care s-au dedicat comunității,” a declarat profesoară din Pitești.

Diaconu a avut o carieră prolifică atât în cinematografie și în teatru, și și-a lăsat amprenta în istoria culturală a României.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Mănăstirea Curtea de Argeș va fi restaurată din temelii cu fonduri europene

Publicat

in

Veste îmbucurătoare pentru iubitorii de istorie și cultură românească: Mănăstirea Curtea de Argeș, un simbol emblematic al patrimoniului național, va fi supusă unei restaurări complete, grație unui proiect finanțat din fonduri europene. Contractul de finanțare a fost semnat recent, iar lucrările vor demara la începutul anului viitor, având o valoare totală de 34 de milioane de lei, din care 98% provin din fonduri europene, iar 2% sunt asigurate de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului.

Construită între 1515 și 1517 de Neagoe Basarab, mănăstirea este recunoscută nu doar pentru frumusețea sa arhitecturală, ci și pentru semnificația sa profundă în cultura românească, fiind un lăcaș de cult important și un loc de pelerinaj. Această restaurare va marca prima intervenție majoră asupra monumentului în aproape 140 de ani, oferind o oportunitate rară de a păstra și revitaliza un important fragment din istoria țării.

Conform contractului, lucrările de restaurare trebuie finalizate până la sfârșitul lui aprilie 2028. Procesul va începe cu organizarea șantierului, planificată pentru începutul anului 2025, în funcție de condițiile meteorologice. Deși mănăstirea a beneficiat de câteva reparații în ultimii 25 de ani, inclusiv la piatra exterioară și la altar, restaurarea curentă este extrem de necesară pentru a asigura integritatea structurală și estetică a acestui monument deosebit.

Acest proiect este un nou pas esențial în protejarea patrimoniului cultural al României, iar toți cei implicați în inițiativă sunt hotărâți să restabilească splendoarea mănăstirii, ce continuă să inspire credință și respect în rândul vizitatorilor. Mănăstirea Curtea de Argeș își va păstra, astfel, locul de cinste în inimile românilor și ale turiștilor care îi vor descoperi frumusețea și istoria remarcabilă.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

În plină campanie electorală, Elena Iagăr a demisionat din funcția de manager al Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș

Publicat

in

Elena Iagăr, manager al Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș, a demisionat luni, 18 noiembrie, din funcția de manager al acestei instituții, invocând – așa cum spune – „relațiile tensionate cu ordonatorul principal de credite”, în speță cu Consiliul Județean Argeș.

La scrutinul din 9 iunie, Elena Iagăr a fost aleasă consilier județean din partea PNL, după ce anterior a fost membru PSD și chiar se ocupase de campania electorală a acestui partid în 2020. Prin urmare, ea a trebuit acum să opteze: fie să rămână manager la Centrul de Cultură, fie să-și ducă la îndeplinire mandatul de consilier județean.

A ales a doua variantă și, printr-un comunicat de presă, și-a explicat gestul.

„După 8 ani de activitate în Școala Populară de Arte și Meserii Pitești și, ulterior, în Centrul Județean de Cultură și Arte Argeș, astăzi mi-am dat demisia din funcția de manager al Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș.

Este o decizie îndelung cântărită, relațiile tensionate cu ordonatorul principal de credite fiind argumentul care m-a determinat să îmi depun demisia. Sunt de notorietate incapacitatea conducerii Consiliului Județean de a înțelege importanța finanțării culturii tradiționale, alocarea bugetelor către instituțiile de cultură din subordine pe criterii cel puțin discutabile și, uneori, ținând cont doar de interese personale sau de grup, și nu în urma unei analize serioase a nevoilor, activității și rezultatelor acestor instituții. 

Consider că nu este necesar să fac un bilanț, având mulțumirea că las în urmă realizări remarcabile, emoții pozitive și amintiri frumoase. Am să menționez, totuși, câteva performanțe notabile. 

Sub conducerea mea, Școala Populară de Arte și Meserii Pitești și Centrul Județean de Cultură și Arte Argeș au obținut statutul de partener instituțional al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, patru titluri de Tezaur Uman Viu și a organizat peste o mie de evenimente, câteva dintre acestea fiind găzduite de instituții de prestigiu precum Consiliul Europei de la Strasbourg, Institutul Cultural Român de la Paris, Institutul Cultural Român de la Praga sau Expoziția Internațională Dubai 2022. Trebuie să evidențiez contribuția extrem de prețioasă a colegilor mei din Școala Populară de Arte și Meserii Pitești, care niciodată nu au pregetat să se implice în proiecte, chiar dacă acestea nu făceau parte din fișa postului sau nu erau în domeniul lor de activitate. 

Vă mulțumesc vouă, așadar, tuturor celor cu care am muncit și cu care m-am bucurat de tot ce am construit împreună! Vă rog să nu considerați demisia mea ca fiind o lașitate sau manifestarea unei mândrii exacerbate!

Vine din speranța că instituția Școlii Populare de Arte și oamenii care lucrează aici vor obține, după demisia mea, mai mult respect și mai multă susținere din partea Consiliului Județean Argeș, respect și susținere pe care eu nu am reușit să le obțin în toți acești ani și pe care în mod cert mi-ar fi imposibil să le obțin în următorii patru ani. Respect și susținere pe care atât instituția, cât și oamenii care lucrează aici le merită din plin.

Sunt încrezătoare că, și cu viitoarea conducere, veți fi la fel de entuziaști, la fel de uniți și mult, mult mai buni! Vă voi urmări și mă voi bucura de tot ce veți fi realizat!” – a transmis Elena Iagăr.

Loading

Citeste mai mult

CULTURA

Un roman despre misterul morții lui Ioan Petru Culianu, „o nestemată de nesăbuință literară”

Publicat

in

Născut în 1979 la Buenos Aires, multicalificat, studiile universitare de filosofie făcute în orașul natal urmându-le cele de Bizantinologie frecventate la Londra și un doctorat în Literatură comparată obținut la University of North Carolina, autor al unor cărți în care este analizată corporalitatea ființei umane din perspectiva artei, filosofiei și literaturii, profesor universitar în Florida, Pablo Maurette a debutat în roman în anul 2020, odată cu publicarea cărții „La Migracion”, recent apărută și în România, la editura ieșeană Polirom, în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari. Care a optat pentru titlul „Transmigrație”.

Bine primit de critica literară care i-a admirat debutantului îndrăzneala socotită de unii drept „o nestemată de nesăbuință literară”, „Transmigrație” nu oferă o lectură dintre cele mai comode. Sunt multe referințe filosofice nu dintre cele mai la îndemână, autorul se joacă cu spațiul și cu timpul, de la un moment dat încolo cartea dobândește forma lecturii întrerupte. A unui manuscris cine știe cum salvat, expediat nu prea se știe bine de cine și cum, care dă seama despre avatarurile prin care trece un foarte tânăr cercetător preocupat de scrierile lui Giordano Bruno.

Tânărul pe nume Aaron își rezervase vacanta de Crăciunul petrecut la Chicago cufundării într-unul dintre complicatele texte ale binecunoscutului umanist italian. Își făcuse provizii, luase decizia de a comunica măsurat cu lumea exterioară, chiar și cu prietena lui pe nume Priscilla.

O întâmplătoare vizită la o librărie cu orar permanent i-a prilejuit descoperirea unei cărți despre care până atunci nu știa nimic. „The Magical Murder of Professor Culianu”. Scrisă de un anume Alistar Danton, profesor la Universitatea Loyola din Chicago.

Un complex întreg de fapte, începând cu detaliul că opera lui Giordano Bruno a însemnat un obiect de predilecție pentru profesorul Culianu, un fel de conspirație a tăcerii și în privința scrierilor acestuia (cercetările lui Culianu nu apar în nici o bibliografie), și în legătura cu moartea lui misterioasă din luna mai a anului 1991, ipotezele care mai de care mai bizare referitoare la posibilele motive ale scoaterii lui brutale din scenă stârnesc curiozitatea tânărului Aaron.

Acesta decide să își lase studiile doctorale baltă și să scrie o carte, poate chiar să facă un film despre moartea românului. Pusă ba în sarcina unor rămășițe ale fostei Securități, ba a KGB-ului, ba în cea a organizației legionare Fiii lui Avram Iancu, ba în cea a noului regim de la București.

Se pare că Ioan Petru Culianu plănuia să publice textele de propagandă legionară scrise de Mircea Eliade – ceea ce ar fi putut fi un mobil al crimei. Sigur era însă faptul că tot Culianu publica periodic articole cu caracter politic în „Lumea liberă”, publicație condusă de Dorin Tudoran (din motive care îmi scapă prenumele binecunoscutului poet apare transcris Sorin) ceea ce nu era tocmai pe placul noilor servicii secrete controlate de Iliescu și Măgureanu.

După o întâlnire eșuată cu autorul cărții de la care s-a declanșat totul, Aaron hotărăște să aprofundeze problema. Dă peste câteva dischete pe care le vrea decodate, studiază biografia accidentată a lui Culianu, face o vizită de câteva zile la Iași, ocazie cu care vorbește cu un anume Scarlat Callimachi prezentat ca vărul filosofului (ciudată coincidența de nume cu cel al Prințului Roșu), nu izbutește să se întâlnească cu sora filosofului.

Este preocupat de scrierile lui Miron Costin. O cunoaște pe tânăra chelneriță de origine română Amelia și din acest moment încolo ritmul cărții devine tot mai îndrăcit. Aaron are impresia că l-ar fi identificat pe ucigașul lui Culianu, este amenințat cu moartea, se identifică din ce în ce mai puternic cu Culianu.

Citește întregul articol și comentează pe Contributors.ro

Loading

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

În Trend