Cele trei piese din tezaur au fost aduse din Olanda la București cu un avion comercial, în condiții de maximă securitate. De la aeroportul Otopeni, coiful de la Coțofenești și brățările dacice vor fi duse la Muzeul de Istorie, paza transportului fiind asigurată de jandarmi înarmați.

La aeroport, ministrul Culturii, Demeter Andras, a ținut să mulțumească, la salonul oficial al aeroportului, tuturor structurilor din țară și din Olanda care au contribuit la recuperarea și aducerea în țară a pieselor de tezaur.

Inclusiv în timpul declarațiillor făcute de ministru, coiful de la Coțofenești și brățările dacice au stat închise în două lăzi securitate, notează tvrinfo.

Citește și UE, lovitură pentru producătorii de smartphone-uri: utilizatorii își vor putea schimba singuri bateria telefonului

Începând de miercuri, 22 aprilie, și până la 3 mai, artefactele vor fi expuse pentru public, programul de vizitare fiind 10:00 – 18:00.

Cele trei piese de tezaur au fost recuperate după ancheta desfășurată de autoritățile olandeze, cu ajutorul unor informații furnizate chiar de suspecții din acest caz.

A treia brățară dacică furată în ianuarie 2025 nu a fost încă recuperată.

Cele patru piese de tezaur, cu valoare de asigurare de 5,7 milioane euro, au fost furate în urma unui jaf produs la muzeul Drents din orașul olandez Assen. Hoții au aruncat în aer o ușă laterală a muzeului, au spart vitrina unde erau artefactele și au fugit cu o mașină furată, care a fost găsită ulterior incendiată.

Citește și Avertismentul unui laureat al Premiului Nobel dă fiori omenirii: ”Șansele de a mai trăi 50 de ani sunt foarte mici”

Uniunea Europeană vine cu o schimbare importantă pentru producătorii de telefoane din întreaga lume. Începând din februarie 2027, smartphone-urile vor trebui construite astfel încât bateria să poată fi înlocuită ușor, fără intervenții complicate sau vizite obligatorii în service.

Noua regulă îi obligă pe producători să renunțe la soluțiile actuale care fac accesul la baterie aproape imposibil pentru utilizatori. Adezivii puternici și construcțiile complet sigilate vor trebui înlocuite cu variante care permit deschiderea dispozitivului folosind unelte simple.

Schimbarea face parte dintr-un plan mai amplu de a oferi utilizatorilor mai mult control asupra produselor pe care le cumpără, dar și de a reduce cantitatea de deșeuri electronice generate anual.

Citește și: Telefoanele mobile ar putea fi interzise TOTAL în şcolile din România. Proiect depus în Parlament

Noile reguli nu înseamnă o revenire la telefoanele vechi, cu capace detașabile fragile. Producătorii vor fi nevoiți să găsească un echilibru între designul modern, rezistența la apă și accesul mai facil la componentele interne.

Pe lângă posibilitatea de a schimba bateria ușor, companiile vor fi obligate să publice documentația tehnică și ghiduri de reparație, astfel încât utilizatorii sau service-urile să poată interveni fără restricții.

Reglementările impun și standarde clare pentru baterii. Acestea trebuie să păstreze cel puțin 80% din capacitate chiar și după 800 de cicluri complete de încărcare, ceea ce ar trebui să ducă la o durată de viață mai mare.

Impactul nu va fi limitat doar la Europa. Marile companii produc telefoane la scară globală, iar adaptarea liniilor de producție pentru o singură regiune nu este eficientă. Asta înseamnă că noile standarde ar putea deveni rapid o normalitate la nivel mondial.

Citește și: Adio telefoane la volan! Camerele inteligente cu AI, testate pe șoselele din Europa

Un eveniment rutier a mobilizat echipajele de intervenție astăzi, în municipiul Curtea de Argeș, după ce un conducător auto a pierdut controlul volanului, iar mașina a părăsit partea carosabilă, oprindu-se într-un șanț de pe marginea drumului. La fața locului au acționat rapid pompierii de la Detașamentul Curtea de Argeș, care au intervenit cu două echipaje: o autospecială de intervenție și o ambulanță SMURD.

Paramedicii au preluat o persoană de sex masculin care necesita îngrijiri medicale. Aceasta a fost monitorizată la fața locului și pregătită pentru transportul la unitatea spitalicească.

În paralel cu acordarea primului ajutor, militarii au asigurat măsurile specifice de prevenire a incendiilor, având în vedere posibilele scurgeri de lichide combustibile sau avarii la sistemul electric al vehiculului.

Plecată din satul necunoscut din Câmpia Română pentru a învăța la oraș, după ce și-a împlinit destinul profesional timp de aproape 35 de ani în conducerea aparatului de lucru al Parlamentului României, Mioara Cristache nu a uitat nicio clipă pământul, căldura și istoria locului pe care și acum îl numește acasă-satul Buciumeni.

Prin monografia pe care o lansează, Mioara Cristache ne îndeamnă pe toți la neuitarea trecutului și originilor fiecăruia dintre noi.

Avertismentul unui laureat al Premiului Nobel dă fiori. Fizicianul David Gross a declarat într-un interviu pentru Live Science că șansele ca omenirea să mai trăiască încă 50 de ani sunt foarte mici.

Avertismentul unui laureat al Premiului Nobel. În cât timp omenirea ar putea dispărea de pe fața Pământului

David Gross a câștigat premiul Nobel în 2004, alături de alți doi fizicieni, pentru descoperirea libertății asimptotice, care explică comportamentul quarcilor, particulele subatomice fundamentale din care sunt alcătuiți protonii și neutronii.

În cadrul interviului pentru Live Science, fizicianul avertizează că omenirea ar mai putea avea doar aproximativ 35 de ani la dispoziție, din cauza riscului tot mai mare al unui război nuclear.

”În prezent, îmi petrec o parte din timp încercând să le spun oamenilor… că șansele de a mai trăi 50 de ani sunt foarte mici. Sunt obsedat în ultimii ani, gândindu-mă la asta, nu la viitorul ideilor și al înțelegerii naturii, ci la supraviețuirea umanității.

Chiar și după încheierea Războiului Rece, când aveam tratate de control al armamentului strategic, care au dispărut toate, existau estimări că probabilitatea unui război nuclear era de 1% în fiecare an. Lucrurile s-au înrăutățit atât de mult în ultimii 30 de ani, după cum puteți vedea de fiecare dată când citiți ziarul.

Citește și Profețiile ȘOCANTE ale unui călugăr misterios. Până acum toate s-au adeverit: „Un sfert din omenire va muri…”

Oamenii vorbesc despre folosirea armelor nucleare; un război major se desfășoară în mijlocul Europei; bombardăm Iranul; India și Pakistanul aproape au intrat în război.

Există acum nouă puteri nucleare. Chiar și trei sunt infinit mai complicate decât două. Acordurile, normele dintre țări, toate se destramă. Armele devin tot mai nebunești. Automatizarea și, probabil, chiar inteligența artificială vor controla aceste instrumente destul de curând”, a declarat fizicianul, potrivit Antena 3. 

Calculul lui Gross se bazează pe ecuații similare celor folosite pentru estimarea timpului de înjumătățire al materialelor radioactive, care modelează probabilitatea ca un eveniment să se producă de-a lungul timpului.

Recent, fizicianul a primit și Premiul Special Breakthrough în Fizică Fundamentală, în valoare de 3 milioane de dolari, ca recunoaștere a contribuției sale de-o viață în domeniul fizicii.

Citește și Carmen Harra, noi previziuni pentru 2026: „Omenirea vede o rază de lumină, suntem în anul 1, se dă restart”

Înălțarea Domnului este sărbătorită de credincioși la 40 de zile după Paște. Această sărbătoare amintește de momentul în care Iisus Hristos s-a ridicat la cer, în prezența ucenicilor săi, la 40 de zile după Înviere.

Înălțarea Domnului 2026. Zi mare pentru credincioși

Data la care se sărbătorește Înălțarea Domnului nu este este sărbătorită pe 21 Mai, odată cu Ziua Eroilor și cu prăznuirea Sfinților Constantin și Elena. Această  sărbătoare care marchează încheierea misiunii pământești a lui Hristos

”Înălțarea Domnului amintește de momentul în care Iisus Hristos s-a ridicat la cer, în prezența ucenicilor săi, la 40 de zile după Înviere. Evenimentul este considerat, în tradiția creștină, drept încheierea activității Sale pământești și începutul unei noi etape spirituale, în care mesajul Evangheliei este dus mai departe de apostoli.

Semnificația acestei zile depășește dimensiunea strict religioasă, fiind asociată cu ideea de speranță, mântuire și continuitate spirituală.”, a explicat Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, potrivit Digi24.

Citește și Rusaliile 2026: Câte zile libere primesc românii și data exactă la care pică marea sărbătoare în calendarul ortodox

Tradiții și obiceiuri de Înălțare

În ziua de Înălțare credincioșii participă la slujbele oficiate în biserici, acolo unde sunt rostite rugăciuni atât pentru cei vii, cât și pentru cei adormiți. De asemenea, oamenii folosesc salutul „Hristos S-a înălțat!

”În spațiul românesc, Înălțarea Domnului este însoțită de numeroase practici religioase și obiceiuri populare, care reflectă îmbinarea credinței cu tradiția. Credincioșii participă la slujbele oficiate în biserici, unde sunt rostite rugăciuni atât pentru cei vii, cât și pentru cei adormiți, iar salutul specific „Hristos S-a înălțat!” este folosit pe tot parcursul zilei.

Totodată, în multe regiuni ale țării, oamenii obișnuiesc să ducă la biserică alimente pentru a fi sfințite și împărțite de pomană, în semn de pomenire a celor care nu mai sunt printre noi. Gospodăriile sunt împodobite cu frunze de nuc sau de tei, considerate simboluri ale protecției divine, iar aceste gesturi sunt însoțite de credința că vor aduce binecuvântare și prosperitate.

Această zi este privită ca un moment de reculegere și echilibru, motiv pentru care tradiția recomandă evitarea activităților solicitante sau a conflictelor. În mentalul colectiv s-a păstrat convingerea că lucrul în gospodărie, spălatul rufelor sau munca la câmp nu sunt potrivite în zi de sărbătoare, fiind considerate forme de lipsă de respect față de semnificația religioasă a sărbătorii.

În același timp, accentul este pus pe liniște, generozitate și armonie, iar gesturile de caritate sunt încurajate, ca expresie a solidarității și credinței.”, a mai adăugat Părintele Cazacu, potrivit sursei citate.

Citește și Se schimbă CODUL MUNCII. România ar putea avea o nouă sărbătoare legala, ce zi ar putea deveni liberă pentru angajați