Pentru a putea vota la alegerile parlamentare la o secție din străinătate, românii din diaspora mai au trei zile la dispoziție pentru a se înscrie, în timp ce pentru a vota prin corespondență se pot înscrie până în 17 octombrie. 

Pentru a putea vota într-o secție de votare, românii din diaspora se pot înscrie până luni, 16 septembrie, inclusiv, pe site-ul votstrainatate.ro/parlamentare. Pentru a se organiza o secție de votare, este nevoie ca cel puțin 100 de persoane să fie înscrise pentru a vota în aceeași localitate din străinătate, conform Expert Forum. 

„Prin înregistrarea ca alegător în străinătate, cetățeanul român cu drept de vot care are domiciliul sau reședința în străinătate solicită organizarea unei secții de votare în statul unde vrea să voteze. Prin completarea acestui formular, cetățeanul român cu domiciliu sau reședința în străinătate își exprimă opțiunea de a vota în străinătate la alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, urmând să fie radiat pentru acest scrutin din lista electorală permanentă din România (doar dacă cererea este aprobată)”, precizează Autoritatea Electorală Permanentă. 

Până la ora redactării acestui articol, 3.375 de români s-au înscris pentru a vota la o secție de votare organizată în afara României. Cei mai mulți dintre ei sunt din Olanda – 720, Marea Britanie – 600 și Germania – 354, conform cifrelor de pe vostrainatate.ro. 

Votul prin corespondență la alegerile parlamentare

Românii plecați în străinătate care nu vor să voteze neapărat la o secție de votare, dar vor să își exercite acest drept, se pot înscrie pentru a vota prin corespondență. Ei mai au la dispoziție încă 34 de zile, până în 17 octombrie 2024. 

„Prin înregistrarea ca alegător prin corespondență, cetățeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate și care deține un document care dovedește dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poștă a documentelor de vot la adresa sa de corespondență din străinătate”, explică AEP. 

Până acum s-au înscris pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare 2.850 de români. 

Alegerile prezidențiale: până când se pot înscrie românii din străinătate ca să voteze

Pentru alegerile prezidențiale, românii care vor să voteze la o secție de votare din afara României se pot înscrie pe site-ul votstrainatate.ro/presedinte până în 24 septembrie, inclusiv. 

Până acum s-au înscris 3.241 de români, cei mai mulți din Olanda – 676, Marea Britanie – 572 și Germania – 347. 

Pentru românii din diaspora care vor să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale, termenul limită de înscriere pe același site este 10 octombrie. 

Calendarul alegerilor parlamentare și prezidențiale pentru românii din diaspora 

Românii din străinătate au două zile de vot la alegerile parlamentare din acest an:

• 30 noiembrie, ora 07:00: începerea primei zile de votare în străinătate
• 1 decembrie, ora 7:00: începerea votării în țară. Tot atunci va avea loc începerea celei de-a doua zi de votare în străinătate.

Pentru alegerile prezidențiale, calendarul de vot pentru românii din diaspora se întinde pe trei zile. În primul tur românii din străinătate vor începe să voteze din 22 noiembrie:

• 22 noiembrie, ora 12:00, începe votarea în diaspora, iar la ora 21:00 se încheie.
• 23 noiembrie, ora 7:00, românii din afară îşi exercită dreptul de vot până la ora 21:00.
• 24 noiembrie, ora 7:00, românii sunt chemaţi la urne să-şi aleagă preşedintele.

Pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, votul românilor din diaspora va începe din 6 decembrie:

• 6 decembrie, ora 12:00, începe votarea în diaspora şi se încheie la ora 21:00.
• 7 decembrie, ora 7:00, românii din afară se pot prezenta la vot până la ora 21:00.
• 8 decembrie, ora 7:00, votarea începe și pentru românii din țară şi se încheie la ora 21:00.

Pierdem medici, asistente, șoferi, meseriași, oameni calificați. Exodul românilor e laitmotivul pe care îl auzim de ani buni și chiar dacă s-au găsit soluții pe ici, pe colo, continuăm să importăm forță de muncă. Vedem muncitori străini din ce în ce mai des pe șantierele din București sau pe străzi, cu ghiozdane de mâncare în spate. Sunt și în depozite sau în bucătăriile restaurantelor. Însă cei mai mulți vin să lucreze în construcții.

Nepalezi, vietnamezi sau indieni, toți au venit de la capătul lumii în România, din dorința de a-și scoate familiile din sărăcie. Așa cum au făcut-o și ai noștri, care au ajuns de-a lungul anilor să construiască Europa.

Salariile mai mari din Vest sunt motivația pentru asiaticii care ajung în România, așa cum au fost și pentru românii care au plecat. O arată și cifrele: peste 5,7 milioane de români sunt în Diaspora. Asiaticii cu venituri minime în jurul a 100 de dolari pe lună, la ei acasă, sunt candidații perfecți la un trai mai bun în Europa.

Pe de o parte, este efectul lipsei unei politici coerente de a păstra muncitorii în țară, dar și lipsa unor stimulente menite să-i aducă înapoi. Pe de altă parte, este și dreptul fiecărui om de a încerca să câștige mai bine. România nu e nici pe departe singurul stat care nu a știut cum să rezolve această ecuație social-economică.

Citește pe Panorama.ro de ce ajung patronii români să importe forță de muncă din Asia. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că ofensiva Kievului în regiunea rusă de graniță Kursk a „încetinit” înaintarea trupelor Moscovei în estul Ucrainei, informează agenția France Presse.

Kievul a lansat o incursiune șoc în regiunea Kursk pe 6 august, avansând kilometri întregi pe teritoriul rus și cucerind zeci de așezări.

Declarațiile lui Zelenski au venit în contextul în care Moscova a susținut săptămâna aceasta că forțele sale au recucerit o serie de sate din Kursk.

Ofensiva din Kursk „a dat rezultatele la care ne așteptam, ca să fiu sincer. În regiunea Harkov, inamicul a fost oprit, progresul în regiunea Donețk a fost încetinit, deși este foarte dificil acolo”, a declarat liderul ucrainean, în cadrul unei conferințe organizate la Kiev.

Zelenski a mai spus că în prezent 40.000 de soldați ruși luptă în regiunea Kursk.

„Ei (rușii, n.r.) au vrut progrese rapide”, a adăugat președintele ucrainean.

El a făcut aceste afirmații la o zi după ce Rusia a susținut că a recucerit o fâșie de teritoriu în regiunea sa vestică Kursk.

Incursiunea armată din Kursk a forțelor ucrainene a luat Moscova prin surprindere și reprezintă cel mai mare atac al unei armate străine pe teritoriul Rusiei de la al Doilea Război Mondial încoace.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că este încrezător că Executivul european va rambursa costurile cu migrația ilegală suportate de Budapesta pentru protejarea frontierei externe a Uniunii Europene, scrie Reuters.

Ungaria a închis în 2015 o rută majoră de tranzit pe teritoriul său pentru sute de mii de solicitanți de azil care fugeau de război și sărăcie, ceea ce i-a consolidat sprijinul lui Orban pe plan intern, dar i-a adus numeroase critici din partea multor aliați din UE.

Orban a afirmat însă că Germania a început în sfârșit să se „trezească” la impactul negativ al migrației. Berlinul a anunțat săptămâna aceasta reintroducerea controalelor la graniță pentru următoarele șase luni, la toate frontierele sale terestre, precum și propuneri de reducere a numărului de solicitanți de azil. Controalele interne în zonele care, în mod normal, formează zona de liberă circulație – respectiv, Spațiul Schengen – vor începe pe 16 septembrie, Berlinul schimbându-și astfel politica anterioară a „porților deschise”.

„Ungariei trebuie să îi fie returnată suma foarte importantă, pe care am plătit-o pentru protecția frontierelor”, a declarat el, la radioul de stat.

„Ei vor plăti, este doar o chestiune de timp”, a adăugat Orban.

Joi, șeful său de cabinet, Gergely Gulyas, a declarat că Ungaria este pregătită să dea în judecată Comisia Europeană pentru costurile pe care le-a avut cu protejarea frontierelor, despre care Budapesta spune că se ridică la 2 miliarde de euro.

„Suntem pregătiți să dăm în judecată Comisia Europeană după ce ea a rambursat parțial sau total costurile suportate de alte state membre care apără frontiera Spațiului Schengen”, a spus Gergely Gulyas, în cadrul unei conferințe de presă.

„Anul trecut, Ungaria a cheltuit două miliarde de euro în vederea protecției Spațiului Schengen fără să primească nici măcar o contribuție minimă din partea UE”, a susținut Gulyas.

În iunie, instanța supremă a Uniunii Europene a decis că Ungaria trebuie să plătească o amendă de 200 de milioane de euro pentru că nu a implementat schimbări în politica sa de gestionare a migranților și a solicitanților de azil la granița sa, o decizie pe care Orban a calificat-o la momentul respectiv drept scandaloasă.

„Acum mai există un singur pas pe care liderii vest-europeni ar trebui să îl facă, nu este deosebit de greu din punct de vedere intelectual: dacă spun că frontierele trebuie protejate, atunci cei care protejează efectiv frontierele nu ar trebui să fie pedepsiți pentru asta”, a mai afirmat vineri Orban, referindu-se la amenda din iunie.

Agresiunea a avut loc pe 4 septembrie într-un autobuz din municipiul Craiova. Polițiștii l-au reținut pe făptaș.

Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj au anunţat că un bărbat de 57 de ani, din Craiova, a fost reţinut, pentru 24 de ore, pentru comiterea infracţiunilor de agresiune sexuală şi ultraj contra bunelor moravuri, scrie News.ro.

„La data de 4 septembrie, poliţiştii au fost sesizaţi de o tânără de 19 ani din Craiova, cu privire la faptul că, în timp ce se deplasa cu autobuzul, în municipiul Craiova, ar fi fost atinsă de un bărbat necunoscut, care în acelaşi timp ar fi exercitat acte de exhibiţionism”, au anunţat reprezentanţii IPJ Dolj.

În urma cercetărilor, poliţiştii au reuşit identificarea bărbatului.

Poliţiştii au făcut, joi, o percheziţie la locuinţa acestuia. Bărbatul a fost dus apoi la audieri şi reţinut pentru 24 de ore.

El urmează să fie prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă.

Sursă foto: Dreamstime

Guvernul României a decontat costul vizelor turistice în Statele Unite pentru numeroși angajați din instituții de stat, pentru a scădea, astfel, rata de respingere a vizelor la sub 3%, un criteriu cheie pentru intrarea în programul Visa Waiver, scrie Europa Liberă.

Pentru a continua trendul descendent al ratei de respingere, mai multe ministere au plătit angajaților din instituțiile subordonate controvaloarea taxei pentru viză turistică în SUA, în cuantum de 850 de lei.

Cât a plătit Ministerul Finanțelor pentru taxa de viză

Europa Liberă spune că a întrebat mai multe ministere dacă au plătit taxa pentru viză pentru angajați. Doar Ministerul Finanțelor a răspuns că până la 12 septembrie a decontat taxa de viză pentru 99 de angajați: 13 au cerut reînnoirea vizei și 86 au aplicat pentru viză nouă de călătorie în SUA. Costul total a fost de 84.249 de lei.

Instituțiile de stat au achitat contravaloarea taxei de viză cel puțin pentru câteva zeci de mii de angajați, potrivit unor surse din administrația centrală, citate de Europa Liberă.

Cu toate acestea, mișcarea pusă la cale de către Executiv nu garantează succesul pentru intrarea României în programul Visa Waiver.

Coordonatorul național pentru aderarea României la Visa Waiver, Valentin Vătăjelu, a explicat anul trecut pentru Europa Liberă că, pe lângă reducerea ratei de refuz, România trebuie să îndeplinească numeroase criterii tehnice pentru ca SUA să elimine vizele tip B pentru români.

Viza B1 este acordată pentru participarea la conferințe, convenții, programe profesionale sau de afaceri.

Viza B2 se referă la călătorii de natură recreativă – turism, vizite la prieteni sau tratament medical.

Conform sursei citate, acest lucru a fost realizat parțial prin acoperirea taxelor de solicitare a vizelor pentru angajați din sistemul public de către instituțiile pentru care lucrează.

Ținta României pentru programul Visa Waiver

Încheierea anului fiscal american este o bornă importantă întrucât România și-a propus să atingă în anul fiscal curent (1 octombrie 2023 – 30 septembrie 2024) o rată de respingere a vizelor de mai puțin de 3%, condiție obligatorie pentru ca o țară să fie considerată eligibilă.

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a declarat joi că suntem la câteva săptămâni distanță de a bifa și ultima cerință tehnică – rata de respingere – pentru ca românii să poată călători fără viză în SUA.

Muraru a afirmat că a avut o ultimă întâlnire cu secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, înainte de încheierea anului fiscal american, pentru a discuta despre demersurile care trebuie făcute în perioada următoare pentru accesul României în programul Visa Waiver.

Ambasadorul României în SUA a mai spus că după îndeplinirea criteriilor tehnice urmează un proces care începe în octombrie și se întinde pe mai multe luni, perioadă în care vor avea loc evaluări din partea autorităților americane și o vizită la nivel de experți.

România află în octombrie care a fost rata de refuz

Autoritățile la București vor afla de la cele americane după 15 octombrie date exacte privind rata finală de respingere pentru anul fiscal 2024, a declarat o sursă diplomatică pentru Europa Liberă.

Pasul următor va fi centralizarea tuturor datelor și analizarea de către experți americani a modificărilor legislative pe care țara noastră le-a făcut în ultima perioadă pentru a adera la programul Visa Waiver.

Ulterior, Departamentul Afacerilor Interne din Statele Unite ale Americii va informa Congresul privind stadiul în care se află România la acest capitol.

Pasul final va fi anul viitor, când Administrația SUA va anunța dacă și de când vor fi sau nu eliminate vizele turistice și de afaceri pentru cetățenii români.

În 2022, rata de refuz pentru români a fost de 12,61% iar în anul următor a scăzut sub 8%.

Sursă foto: Dreamstime