Până la 600 de oameni au fost împuşcaţi mortal în câteva ore de militanţi având legături cu al-Qaida într-un atac comis în august asupra unui oraş din Burkina Faso, potrivit unei evaluări de securitate a guvernului francez, care aproape dublează numărul morţilor citat în rapoartele anterioare.

Noul bilanţ ar face ca atacul, în care civilii au fost împuşcaţi mortal în timp ce săpau tranşee pentru a apăra localitatea izolată Barsalogho, să fie unul dintre cele mai sângeroase masacre din Africa din ultimele decenii, relatează CNN, citat de News.ro.

Militanţii din Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), o filială a al-Qaida cu cartierul general în Mali şi activă în Burkina Faso, au deschis focul metodic în timp ce pătrundeau pe motociclete în împrejurimile Barsalogho şi au împuşcat sătenii, care zăceau neputincioşi în pământul reavăn al şanţului, potrivit mai multor înregistrări video ale atacului din 24 august postate pe conturi pro-JNIM pe reţelele sociale. Mulţi dintre morţi au fost femei şi copii, iar imaginile sunt punctate de sunetul focurilor de armă automată şi de ţipetele victimelor care sunt împuşcate în timp ce se pare că încearcau să se prefacă moarte.

În cazul în care estimarea guvernului francez se confirmă, numărul îngrozitor de mare de morţi ar marca un moment neobişnuit de brutal în Sahel, o zonă din ce în ce mai lipsită de lege din Africa de Vest, situată la sud de Sahara, unde proiectele de securitate conduse de armatele americană şi franceză au avut dificultăţi în a încetini marşul jihadiştilor.

Serie de lovituri de stat

O serie de lovituri de stat în Mali, Burkina Faso şi Niger au dus la plecarea forţelor franceze şi americane. Mercenarii ruşi chemaţi de junte pentru a-şi întări controlul au lăsat în schimb un vid în care jihadiştii au prosperat, se arată în evaluarea furnizată CNN de un oficial francez din domeniul securităţii.

Organizaţia Naţiunilor Unite a estimat iniţial că numărul morţilor este de cel puţin 200. JNIM a declarat că a ucis aproape 300 de persoane, dar a susţinut că a vizat membri ai miliţiilor afiliate armatei, mai degrabă decât civili, potrivit unei traduceri realizate de Site Intelligence Group, citată de Reuters.

„Atacuri mortale la scară largă (cel puţin o sută de morţi) împotriva populaţiei civile sau a forţelor de apărare şi securitate au loc de mai multe săptămâni la un ritm care pare nesustenabil pentru guvern”, se spune în raport despre Burkina Faso, „care nu mai are cu adevărat o strategie militară de oferit şi al cărui discurs propagandistic pare fără suflu şi idei”.

Au ucis toată ziua

Masacrul de la Barsalogho a avut loc în timp ce localnicii au primit ordin de la armată să sape o vastă reţea de tranşee în jurul aşezării pentru a o proteja de jihadiştii care circulau în apropiere. Potrivit martorilor oculari, oamenii înarmaţi ai JNIM i-au atacat, pretinzând în mod fals că civilii erau combatanţi.

„Au ucis oameni toată ziua. Timp de trei zile am adunat cadavre – împrăştiate peste tot. Frica ne-a intrat în inimi. La momentul înmormântării, au fost atât de multe cadavre care zăceau pe pământ, încât îngroparea a fost dificilă”, a relatat un supravieţuitor.

Wagner, pe picior de plecare

Deşi au avut succes la început, până în 2014, operaţiunile militare ale Franţei în regiune au fost întâmpinate cu un sentiment anti-francez în creştere. Franţa şi-a extins prezenţa în lupta împotriva terorismului, dar nu a fost în măsură să stăpânească grupările armate în continuă expansiune care ameninţau civilii. Ca urmare, populaţia locală a devenit neîncrezătoare în fosta putere colonială.

Între timp, mercenarii ruşi care au sosit în Burkina Faso în urmă cu aproape un an nu au reuşit nici ei să aducă calmul în ţară şi sunt, cel puţin parţial, retraşi pentru a ajuta Moscova în războiul său împotriva Ucrainei, adaugă evaluarea franceză.

Grupul de mercenari se află sub o nouă conducere de la moartea fondatorului Wagner, Evgheni Prigojin, într-un accident de avion anul trecut, dar Wagner este încă cunoscut sub vechiul său nume în Sahel.

Armata, acuzată de canibalism

Criticile la adresa armatei, exprimate de rude ale morţilor şi de supravieţuitori din Barsalogho, care susţin că armata a fugit de asalt, au fost amplificate de recentele acuzaţii de canibalism din partea soldaţilor din Burkina Faso, adaugă raportul francez. Acesta citează videoclipuri postate public pe reţelele sociale care par să arate soldaţi din Batalionul de intervenţie rapidă 15 (BIR-15) mâncând părţi din jihadiştii morţi.

Raportul evaluează incidentul ca fiind un alt semn al deteriorării disciplinei în armată de la lovitura de stat de acum doi ani care l-a adus pe Ibrahim Traore la putere şi a dus la plecarea francezilor. CNN a analizat înregistrările video ale presupusului act de canibalism care par să arate soldaţi din Burkina Faso dezmembrând şi arătând părţi ale corpului unor jihadişti aparent morţi.

„Barsalogho este dovada că Burkina Faso se află pe marginea prăpastiei, deoarece teroriştii au o astfel de influenţă asupra ţării. Şase sute de oameni au murit, iar acest lucru este teribil, dar ceea ce este mai rău este că pare că asta nu s-ar fi întâmplat niciodată, deoarece ucigaşii continuă să se plimbe liberi, fără teama de represalii”, potrivit evaluării franceze.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a criticat sâmbătă pe preşedintele francez Emmanuel Macron şi pe liderii ţărilor care au cerut oprirea livrărilor de arme către Israel pe fondul războiului împotriva Hamasului palestinian şi Hezbollahului libanez, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.

„În timp ce Israelul luptă împotriva forţelor barbariei conduse de Iran, toate ţările civilizate ar trebui să fie ferm alături de Israel. Cu toate acestea, preşedintele Macron şi alţi lideri occidentali îndeamnă acum la embargo asupra armelor contra Israelului. Ar trebui să le fie ruşine”, a declarat Netanyahu într-o înregistrare video şi un comunicat al biroului său.

Prim-ministrul a insistat asupra faptului că ţara sa duce un război pe mai multe fronturi împotriva organizaţiilor susţinute de Iran, duşmanul de moarte al Israelului.

„Iran impune un embargo asupra armelor pentru Hezbollah, houthi (rebeli din Yemen), Hamas şi celorlalţi mandatari ai săi? Bineînţeles că nu”, a spus el.

Aceste mişcări fac parte din „axa rezistenţei” împotriva Israelului, un grup aşa numit de Teheran care reuneşte şi grupări irakiene.

„Această axă a terorii este unită. Dar ţările care ar trebui să se opună acestei axe a terorii cer un embargo asupra armelor cu destinaţia Israel. Ce ruşine!”, a adăugat el.

Ce a susținut Emmanuel Macron

Netanyahu a asigurat că Israelul va câştiga chiar şi fără sprijinul lor. „Dar ruşinea lor va dura mult după victorie. Fiţi siguri că Israelul va lupta până când bătălia va fi câştigată, pentru binele nostru şi pentru binele păcii şi securităţii în lume”, a mai spus el.

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a exprimat sâmbătă în favoarea opririi livrărilor de arme către Israel, dacă aceste arme sunt folosite în conflictul din Fâşia Gaza ce opune armata israeliană şi gruparea palestiniană Hamas.

PNL acuză PSD, partenerul său de guvernare, că se află în spatele deciziei Curții Constituționale de a o scoate pe Diana Șoșoacă din cursa pentru Cotroceni. „Imaginați-vă ce înseamnă o Românie în care PSD are tot: Președinția, Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituțională. O Cortină Roșie de Fier va cădea asupra României”, a reacționat Nicolae Ciucă.

„Doar cetățenii sunt cei care trebuie să respingă prin vot orice atitudine și comportament care atentează la democrație.

Pesediștilor care astăzi se bucură de decizia CCR le spun un singur lucru: românii înțeleg când cineva dorește puterea absolută în stat. Finala prezidențială va fi decisă de români, nu prin jocuri de culise și compromiterea unor instituții. Românii vor ieși la vot, iar PSD nu va lua toata puterea politică și economică așa cum vrea acum.

Imaginați-vă ce înseamnă o Românie în care PSD are TOT: Președinția, Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituțională. O Cortină Roșie de Fier va cădea asupra României.

Românii au o vorbă: de ce îți e frică, nu scapi! PSD nu va scăpa de ceea ce se teme cel mai tare: de o confruntare cu mine în turul 2!”, a scris pe Facebook candidatul PNL la alegerile prezidențiale.

Curtea Constituțională a admis sâmbătă două contestații la candidatura Dianei Șoșoacă, iar astfel aceasta nu mai poate candida la alegerile prezidențiale. Șoșoacă nu are nicio cale de atac la decizia CCR. „Ordinul a venit de la Marcel Ciolacu și de serviciile secrete române”, a acuzat Diana Șoșoacă.

CITEȘTE ȘI: PSD, după acuzațiile că ar fi în spatele deciziei CCR privind-o pe Șoșoacă: Nu avem nicio implicare în justiție. Este o abordare constantă a celor din dreapta

Fostul judecător al Curții Constituționale Tudorel Toader a estimat sâmbătă seară, în legătură cu decizia CCR de invalidare a candidaturii la prezidențiale a Dianei Şoşoacă, că CCR a „declarat contrară Constituţiei activitatea pe care o desfăşoară, adică ceva similar lipsei de ataşament faţă de statul de drept”, el enumerând mai multe articole din legislaţie şi Constituţie care ar fi putut fi luate în calcul în luarea deciziei. El a precizat totodată că nu ştie care este motivarea CCR.

„O primă observaţie, cinci judecători pentru, doi împotrivă, dar unde au fost doi? Un lucru este sigur, ceea ce a hotărât Curtea Constituţională are caracter definitiv, obligatoriu, de la data publicării în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că Diana Şoşoacă nu mai are nicio cale de a candida, nu poate să conteste, nu poate să reformeze soluţia Curţii”, a spus Tudorel Toader într-o intervenţie la Antena 3, potrivit News.ro.

El a precizat că nu există încă hotărârea Curţii (cu motivarea, n.r.). „Eu, personal, cred că judecătorii constituţionali au avut în vedere patru repere legislative: articolul 37 din Constituţie, care vorbeşte despre dreptul de a fi ales, precum și articolul 27 din legea 370/2004 privind alegerea preşedintelui României, care stabileşte condiţiile unei candidaturi valide. Acolo, la aliniatul 2 sunt descrise toate condiţiile, în amănunt, pentru o candidatură validă. În al treilea rând şi foarte important, articolul 16, aliniatul 3, din Constituţie spune aşa: că demnităţile pot fi ocupate în condiţiile legii. Deci, trebuie văzut dacă nu cumva condiţiile acelea ale legii 370, ceva dintre ele, nu au fost respectate”, a arătat el.

Tudorel Toader a mai spus că foarte important este și articolul 40, alineatul 2, din Constituţie, care spune că partidele sau organizaţiile care prin scopul şi activitatea lor militează împotriva principiilor statului de drept, ori a suveranităţii, a integrităţii sau independenţei României sunt neconstituţionale.

„Dacă judecătorii s-au raportat la acest articol, nu înseamnă că a declarat neconstituţional partidul Dianei Şoşoacă, dar a declarat contrară Constituţiei activitatea pe care o desfăşoară, adică ceva similar lipsei de ataşament faţă de statul de drept”, a explicat fostul judecător.

Șoșoacă, scoasă din cursa pentru prezidențiale

Judecătorii CCR au invalidat sâmbătă decizia Biroului Electoral Central privind candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Curtea a admis, astfel, două contestaţii privind candidatura Dianei Şoşoacă.

Ea acuză că scoaterea sa din cursă s-a făcut „în folosul liderului AUR, George Simion, care are astfel șanse mai mari să intre în turul al doilea, iar Marcel Ciolacu ar avea un adversar mai accesibil în finala prezidențială”.

Diana Șoșoacă nu mai are nicio cale de atac.

Primarul USR al Timişoarei, Dominic Fritz, critică și el decizia Curţii Constituţionale de a respinge candidatura Dianei Şoşoacă la preşedinţie şi spune că „ne îndreptăm spre autocraţie”, iar „intervenţia politică asupra CCR îl descalifică definitiv pe Marcel Ciolacu pentru funcţia de preşedinte”.

Fritz spune că se dezice total de pozițiile antisemite și pro-ruse ale Dianei Șoșoacă, dar scoaterea ei din cursa prezidențială „e un grav șoc pentru toți cei dintre noi care cred în democrație”.

„Decizia vine din partea unei curți constituționale care deja era politizată – acum și-a pierdut orice urmă de credibilitate. CCR este sluga sistemului PSD-PNL, în loc să apere drepturile românilor. Nu poți elimina o candidată pro-rusă din competiție cu instrumente putiniste. Și asta doar ca să intre un alt candidat pro-rus în turul doi – George Simion – care să poată fi lejer bătut de PSD/Ciolacu.

Dacă punem acest episod lânga fraudarea pe scară largă a alegerilor din 9 iunie, ne îndreptăm spre autocrație, culmea, nu adus„ de Simion și Șoșoacă, ci de PSD și Marcel Ciolacu. Această intervenție politică asupra CCR îl descalifică definitiv pe Marcel Ciolacu pentru funcția de președinte.

Dacă nu vreți să vedeți un tur doi între Ciolacu și Simion, visul la care se lucrează în laboratoarele sistemului de mult timp, atunci acum e momentul să strângem rândurile în jurul Elenei Lasconi, singurul candidat de dreapta cu șanse să intre în turul 2. Dacă curtea constituțională nu apără Constituția, singura cale ce ne-a mai rămas este s-o facem noi, prin vot”, a scris Fritz pe Facebook.

Judecătorii CCR au invalidat sâmbătă seară decizia Biroului Electoral Central privind candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Curtea a admis, astfel, două contestaţii privind candidatura Dianei Şoşoacă.

Armata rusă a revendicat sâmbătă ocuparea unei noi localităţi în provincia ucraineană Doneţk, în înaintarea sa către oraşul Kurakove, următorul obiectiv al trupelor ruse pe acel sector de front după ce au ocupat oraşul Vuhledar, un punct strategic situat pe o poziţie înaltă şi la joncţiunea fronturilor din estul şi sudul Ucrainei, relatează agenţiile AFP, EFE şi Agerpres.

Potrivit raportului public zilnic al Ministerului rus al Apărării, noua localitate ocupată este Jelanie Drugue şi se află la câţiva kilometri de Kurakove, un important nod de comunicaţii.

Jelanie Drugue este un mic sat care avea numai aproximativ 240 de locuitori înaintea invaziei ruse în Ucraina, dar ocuparea acestuia sugerează încă o dată că trupele ucrainene nu pot opri ofensiva mecanizată rusă în Doneţk.

Armata rusă anunţă aproape zilnic ocuparea unor noi localităţi pe acest front, în pofida ofensivei lansate de armata ucraineană pe 6 august în provincia rusă Kursk, operaţiune prin care Ucraina a sperat ca Rusia să-şi mute suficient de multe trupe de pe frontul ucrainean pentru a-i opri înaintarea.

Pe lângă Vuhledar, a cărui cucerire este cel mai mare succes al trupelor ruse în ultimele şase luni, acestea au mai ocupat săptămâna care se încheie alte patru localităţi în Doneţk.

Obiectivul principal al ofensivei ruse în estul Ucrainei rămâne însă Pokrovsk, un oraş-cheie pentru logistica armatei ucrainene situat la circa 50 de kilometri nord-vest de Kurakove şi la circa 30 de kilometri în aceeaşi direcţie de oraşul Ukrainsk, capturat de armata rusă la sfârşitul lunii septembrie. Potrivit presei americane, trupele ruse avansează pe frontul din estul Ucrainei cu o viteză nemaivăzută de la începutul campaniei militare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pus pierderea oraşului Vuhledar pe seama refuzului aliaţilor săi occidentali de a autoriza lovirea unor ţinte pe teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune. Dar unii militari ucraineni consideră că incapacitatea de a opri înaintarea rusă este legată în principal de efectivele insuficiente ale armatei ucrainene.

Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.