Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Raluca Turcan a răbufnit: ‘Ce s-a întâmplat în PNRR pe domeniul Culturii – un pic de ‘sabotaj’, ‘neglijență crasă’ la adresa identității naționale’

Publicat

in

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat ca ceea ce s-a întâmplat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe domeniul Culturii este „un pic de sabotaj la adresa identităţii naţionale sau dacă nu o neglijenţă crasă cu privire la identitatea naţională”.

O prioritate la care ţin foarte mult este aceea de a găsi resurse şi de a investi în patrimoniul construit. Ce s-a întâmplat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe domeniul Culturii, mie mi se pare un pic de sabotaj la adresa identităţii naţionale sau dacă nu o neglijenţă crasă cu privire la identitatea naţională.

Aşa am perceput eu, pentru că ştiţi că în calitate de ministru al Muncii a trebuit să gestionez partea de PNRR pe Ministerul Muncii. Şi acolo m-am preocupat să fie două componente: una de reformă de care aveam nevoie pentru marile sisteme publice din România şi alta de investiţii, pentru că o dată la nu ştiu câţi ani ai ocazia să atragi fonduri europene pentru nişte investiţii care să rămână şi să îmbunătăţească servicii adresate oamenilor„, a afirmat Turcan, într-o emisiune la Digi24.

Ministrul Culturii a precizat că în PNRR se regăseau doar patru programe care urmau să fie finanţate, niciunul de investiţii în infrastructura de patrimoniu.

M-am aşteptat, venind la Cultură, să găsesc acelaşi lucru: programe de investiţii în patrimoniu construit, în infrastructura culturală a României, pe care să le simţi o dată pentru 10 ani, sau 20 de ani de acum înainte. Singurele lucruri pe care le-am găsit în PNRR au fost următoarele: două programe de acces la cultură – importante, importante – astfel încât în mediul urban mediu, mic şi rural să creşti accesul la cultură prin nişte vouchere pe care le accesează fie ong-urile, fie şcolile.

Proiecte bune, sprijin pentru creşterea accesului la cultură. Mai exista o linie de finanţare pentru digitalizarea producţiei cinematografice – bună, necesară – şi mai exista un mare proiect de investiţii prin care să facem un Centru de analiză a materialelor reciclate în urma demolărilor clădirilor monument istoric. Un obiectiv bun. Dar vă întreb ce facem cu clădirile de patrimoniu care, multe dintre ele, sunt pe punctul de a se dărâma? În loc să le punem în valoare, să le creştem atractivitatea….„, a explicat ministrul Turcan.

Ea a arătat că „mai există o singură linie de proiecte culturale în infrastructura de patrimoniu, dar e gestionată de MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – n.r.), nu de Ministerul Culturii„.

Asta a fost situaţia. Aşa au gândit unii Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Eu mă îndepărtez de această abordare şi m-aş fi folosit de PNRR să investesc în infrastructura de patrimoniu. O să găsim soluţii pentru că am luat la puricat Codul Fiscal şi fie sunt nişte articole care nu sunt aplicate, care puteau să optimizeze veniturile la Ministerul Culturii, fie unele care pot fi folosite pentru a aduce venituri şi vom lansa un program de investiţii în infrastructura de patrimoniu a României şi lucrul acesta se va vedea„, a precizat Raluca Turcan.

Ea a menţionat că Ministerul Culturii mai are o axă de finanţare foarte importantă în patrimoniul construit, care se derulează prin Unitatea de Management a Proiectelor, o subunitate a ministerului, care, pe un acord cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei face investiţii importante în România.

Întrebată cât investeşte statul român în cultură în comparaţie cu alte ţări europene din jur, precum Bulgaria, Ungaria, Raluca Turcan a arătat că bugetul actual al Ministerului Culturii este de 0,08% din PIB. „Cred că este penultimul buget pentru Cultură din rândul statelor europene„, a punctat ministrul Raluca Turcan, conform agerpres.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Noul logo al Facebook, subiect de ironii si glume

Publicat

in

Schimbarea – ca si inexistenta – decisa de compania Meta pentru Facebook este subiect de critici, glume si ironii. Practic, logo-ul e la fel, s-a schimbat doar putin nuanta de albastru si litera f, insa modificarile sunt insesizabile. Expertii in marketing sunt de parere ca Meta ar fi trebuit sa treaca sub tacere aceasta asa-zisa schimbare de logo, care, practic nu e vizibila. Dar compania condusa de Mark Zuckerberg a vrut sa iasa in evidenta si a trimis un comunicat de presa pentru a explica aceasta schimbare. In plus, internautii din toate colturile lumii au ironizat “noua” sigla Facebook, inclusiv cu meme haioase. Toate informatiile aici https://smartfuture.ro/facebook-si-a-schimbat-logo-ul/

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ce avere are Dumitru Buzatu. Încasa venituri ca președinte al CJ Vaslui, venituri din pensie, indemnizație de la Parlament pentru limită de vârstă, care anul trecut au totalizat peste 330.000 de lei

Publicat

in

Preşedintele CJ Vaslui Dumitru Buzatu, prins vineri seară în flagrant de DNA în timp ce lua o mită de peste un milion de lei, încasa venituri ca preşedinte de CJ, venituri din pensie şi indemnizaţie de la Parlament pentru limită de vârstă, care anul trecut au totalizat peste 330.000 de lei, conform celei mai recente declaraţii de avere.

Buzatu are mai multe terenuri în localitatea Zapodeni, din Judeţul Vaslui, achiziţionare în 2018: 33.614 metri pătraţi de teren agricol, 708 metri pătraţi încadraţi la ”alte categorii de terenuri extravilane dacă se află în circuitul civil” şi 709 metri pătraţi de teren intravilan, la modul de dobândire fiind trecută menţiunea ”altele”.

El mai deţine proprietăţi imobiliare în judeţul Suceava, la Şaru Dornei – peste 60.000 de metri pătraţi de teren agricol, mari suprafeţe de pădure, dobândite prin cumpărare în anii 2008 şi 2018, unele deţinute în co-proprietate.

În 2006, a mai devenit proprietarul a peste 1000 de metri pătraţi de teren agricol şi a 580 de metri pătraţi de teren intravilan, în localitatea Ştefan cel Mare, din judeţul Vaslui, la modul de dobândire fiind trecută tot menţiunea ”altele”.

Are cinci construcţii în Zapodeni, cele mai mari având 520 de metri pătraţi, 386 de metri pătraţi şi 196 de metri pătraţi, iar celelalte fiind sub 100 de metri pătraţi.

Buzatu are un autoturism Lada fabricat în 2008, o şalupă fabricată în 2010, o rulotă Buerstner tip 4752 din 1984 şi un Mercedes Benz din 1979.

În 2022 i-a donat fiului său Tudor Buzatu teren agricol, teren intravilan şi o casă de locuit.

Buzatu are acţiuni la SC Acip Perla SR, Lîn valoare de 200 de lei.

El are trei conturi bancare în lei deschise în 2010 şi 2011, totalizând aproximativ 100.000 de lei şi o datorie de 205.202 lei la SC RALFI IFN SA, creditul fiind contractat în 2021 şi scadent în 2026.

În ultimul an fiscal, Dumitru Buzatu a încasat – 164.268 de lei reprezentând indemnizaţia de preşedinte de CJ, pensie pentru limită de vârstă de 95820 lei şi 73372 reprezentând ”indemnizaţie limită de vârstă” de la Parlamentul României, acestea totalizând 333.460 de lei, conform news.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend