Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Rafila continuă să acuze că spitalul Dăruiește Viață „nu are toate documentele”, deși l-a autorizat. Replica Oanei Gheorghiu: „Sper ca acest atac al unui ministru asupra unui proiect al societății civile să primească reacția cuvenită”

Publicat

in

​Vicepreședintele Asociației Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu, îi dă replica ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, după ce acesta a afirmat, sâmbătă, într-o emisiune la Prima Tv, că spitalul pentru copii bolnavi de cancer construit din donații și sponsorizări nu este al fundaţiei Dăruieşte Viaţa, ci este „o clădire a spitalului Marie Curie”. Rafila, care spune că fundația are meritul de a fi adunat banii necesari și a angaja un constructor, a acuzat faptul că spitalul „nu are toate documentele”, precum și „presiune mediatică” pentru ca acesta să fie autorizat. De cealaltă parte, Oana Gheorghiu spune că „domnului Rafila i s-a cerut doar să aibă amabilitatea de a-și pune semnătura pe o structură, construită nu de domnia sa sau de ministerul pe care-l conduce, ci prin efortul societății civile, dar asta i s-a părut a fi presiune mediatică”.

Spitalul construit de Asociația Dăruiește ViațăFoto: Inquam Photos / George Calin

  • Ministerul Sănătății a semnat, pe 4 aprilie, Ordinul prin care aprobă noua structură a Spitalului de Copii Marie Curie – clădirea construită de Asociația Dăruiește Viață exclusiv din donații și sponsorizări, care va găzdui primul Spital de Oncologie și Radioterapie pediatrică din România.
  • Pe 8 aprilie, Direcția de Sănătate Publică, instituție aflată în subordinea Ministerului Sănătății, a eliberat autorizaţia sanitară de funcţionare a spitalului – ultimul pas legal pentru ca acesta să poată trata pacienți.

Oana Gheorghiu: „Pentru că domnul Rafila nu știe să recunoască că a greșit, alege să spună neadevăruri menite să pună o umbră pe spitalul construit de Daruiește Viață”

Oana Gheorghiu, vicepreședinte și co-fondatoare a Asociației Dăruiește Viață, spune, înainte de toate, că spitalul pentru copii bolnavi de cancer a fost construit de fundație „cu eforturi uriașe, cu provocări greu de imaginat, despre care am ales adesea să nu vorbim, căci am considerat că, pentru cei care ne susțin, important e rezultatul, nu neapărat efortul din spatele lui și lamentarea despre cât de greu ne e. Spitalul acesta a fost construit de cei 350.000 de oameni și da, aparține statului român, reprezentat, iată, de domnul Rafila, stat care nu a reușit să facă spitale sau reforme în sănătate.”

Oana Ghorghiu adaugă că acest spital a fost construit pentru „a salva copii”, iar „Domnului Rafila i s-a cerut doar să aibă amabilitatea de a-și pune semnătura pe o structură, construită nu de domnia sa sau de ministerul pe care-l conduce, ci prin efortul societății civile, dar asta i s-a părut a fi „presiune mediatică” ”.

Vicepreședintele Dăruiește Viață îl acuză, de asemenea, pe Alexandru Rafila, că „minte” și „insinuează că ar fi ceva necurat în proiectul nostru, introducând în discursul public alegații menite să manipuleze”: „Toate documentele solicitate au fost predate, în forma în care ne-a fost cerută, formă care s-a modificat de mai multe ori, începând cu luna ianuarie. Domnul Rafila, în persoană, ne-a cerut o listă a firmelor cu care am lucrat (nu știu de ce îl interesa pe domnul ministru acest lucru) și valorile clădirii și echipamentelor, toate informațiile i-au fost transmise pe email și discutate în întâlnirea avută pe 18 ianuarie 2024, la Ministerul Sănătăţii – România.”

Oana Gheorghiu afirmă, de asemenea, că Ministerul Sănătății a pus „bețe în roate” în procesul de autorizare a spitalului: „Domnul Rafila a trimis oameni de la minister care „să ajute” la preluarea-predarea documentelor între Dăruiește Viață și Spitalul Marie Curie, oameni care au cerut documente ce exced prevederile legale (de exemplu dovada plăților pentru fiecare factură în parte, contracte ete), documente pe care, de asemene, le-am furnizat. Am spus stop abuzului atunci când ni s-a cerut să scriem „CONFORM CU ORIGINALUL” și să semnăm pe fiecare document în parte, adică pe mii de pagini. Căci asta face Ministrul Sănătății de câteva luni, abuz. Abuz, manipulare și bețe în roate”.

„Sper ca acest atac al unui ministru asupra unui proiect al societății civile să primească reacția cuvenită, căci aici nu e vorba doar despre Daruieste Viata, e vorba despre cei 350.000 de donatori, despre noi toți și despre felul în care aleg guvernanții să ne trateze, chiar și atunci când le facem treaba”, mai spune co-fondatoarea Asociației Dăruiește Viață.

Rafila: „În primul rând că nu este spitalul fundaţiei, este o clădire a lui „Marie Curie” / Spitalul nu are toate documentele”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, sâmbătă, la Prima Tv, că noul corp construit în curtea Spitalului „Marie Curie” din Capitală nu este al Fundaţiei „Dăruieşte Viaţa”, ci al spitalului, dar că fundaţia a adunat banii necesari şi a angajat un constructor. Potrivit lui Rafila, acesta a primit avizul de funcţionare, însă aparatura mai trebuie donată şi trebuie predate documentele care arată valoarea construcţiei.

„În primul rând că nu este spitalul Fundaţiei, este spitalul… e o clădire a lui «Marie Curie», care a avut autorizaţia de construcţie şi a deţinut dreptul de folosinţă al terenului respectiv, Fundaţia «Dăruieşte Viaţă» care a făcut o treabă bună, a strâns bani şi a angajat un constructor să facă acest spital. Noi corespondenţa privind avizarea şi ulterior autorizarea nu o avem cu «Dăruieşte Viaţă», o avem cu conducerea spitalului căruia îi aparţine această clădire. Spitalul se află în subordinea ministerului, dar terenul este al Primăriei Capitalei”, a declarat Rafila la emisiunea Insider politic difuzată, sâmbătă, de Prima TV, potrivit News.ro.

Alexandru Rafila mai spune că pe 20 februarie a fost făcută solicitarea pentru funcţionare, iar pe 8 aprilie, aceasta a fost eliberată: „Dânşii au făcut pe data de 20 februarie solicitarea pentru structură, pentru avizul de structură, deci nici vorbă de 4 luni. Când au terminat cei de la «Dăruieşte Viaţa» construcţia efectivă, asta e altă discuţie. Noi am dat acest aviz de funcţionare a structurii, cu el s-au dus la DSP şi au obţinut autorizaţia sanitară de funcţionare încă de luni, 8 aprilie, au obţinut autorizaţia de funcţionare, aşa că din punctul nostru de vedere toată treaba este închisă. Acum trebuie relocate secţiile sau unele dintre secţiile spitalului în noua clădire, conform structurii aprobate de către Ministerul Sănătăţii. Repet, acest spital nu este al Asociaţiei «Dăruieşte Viaţă», este al Spitalului «Marie Curie». Le-am mulţumit pentru efort, eu am fost de la început, le-am primit pe cele două doamne, încă am şi fost să vizitez când era încă în construcţie, am apreciat ceea ce au făcut, dar sigur că mai trebuie făcute nişte formalităţi care însemană un soi de inventar. Spitalul a fost construit de spital şi el trebuie să ştie cât a costat şi trebuie să îi dai documentele. Am trimis echipă la solicitarea spitalului, am trimis o echipă de la minister să îi ajute încât să preia documentele care certifică valoarea construcţiei.”, a susținut ministrul Sănătății.

Întrebat la cât se ridică valoarea construcţiei, Alexandru Rafila nu a putut preciza acest lucru: „Spitalul nu are toate documentele. De asta am trimis oameni, ca să îi ajute. Am avut discuţii, sunt doar nişte informaţii deocamdată, nu pot face decât pe baza unor documente contabile. Vreau să fim transparenţi şi să nu existe niciun fel de interpretări. Eu, de exemplu, acord prezumţia de bună credinţă de la început şi sunt convins că documentele pe care le vor pune doamnele de la «Dăruieşte Viaţă» sunt foarte multe şi aşa mai departe, o să certifice o valoare care corespunde cu siguranţă cu cele declarate anterior. Echipamentele au fost achiziţionate de «Dăruieşte Viaţă», ele trebuie donate spitalului ca să poată să îşi desfăşoare activitatea acolo. Spitalul este funcţional, dar trebuie rezolvate şi aceste probleme, nu avem ce să facem. Dânsele trebuie să facă donaţia, nu trebuie să o facem noi. Nu au nevoie de nimic de la noi, trebuie doar să facă donaţia pentru echipamente, cu valorile fiecărui echipament şi documentaţia care stă la baza valorii acestei clădiri încât să şi-o înscrie în Cartea Funciară.”

Ministrul Sănătăţii a ținut să mai spună și că i s-a părut „nepotrivită presiunea mediatică”: „Mi s-a părut puţin nepotrivită presiunea asta mediatică şi care nu a conţinut chiar elementele corespondente realităţii, pentru că, aşa cum am spus, noi nu lucram cu ele, lucram direct cu spitalul. Asta este procedura.”

Toți pașii parcurși pentru autorizarea spitalului, prezentați de Oana Gheorghiu

Oana Gheorghiu a prezentat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, toți pașii parcurși de la finalizarea construcției noii clădiri de spital până la autorizarea acesteia:

  • „Pe 24 noiembrie 2023, anunțam finalizarea construcției spitalului și a procedurii de recepție, conform procedurilor legale.
  • De menționat că pentru a face recepția unei clădiri, depui la primăria care a eliberat autorizația de construire, o serie de documente, între care și o declarație privind valoarea construcției, declarație pe care o însoțești de o balanță de verificare contabilă, din care reiese această valoare. Așadar, valoarea clădirii spitalului construit de Daruieste Viata era cunoscută de spital și implicit de Ministerul Sănătăţii – România, încă din noiembrie 2023.
  • Tot pe 24 noiembrie 2023, spuneam că vom finaliza instalaraea echipamentelor medicale și trainingul personalului medical, astfel încât, până la finalul lunii ianuarie 2024, primii pacienți să fie mutați în noua clădire.
  • Tot ce a ținut de noi a fost făcut în termenele comunicate. Mai mult de atât, am angajat consultanți care să ajute spitalul la pregătirea planului de relocare (nu este un proces deloc simplu pentru spital, pacienți și personal) și am cooptat o echipă de la spitalul de oncologie Prinses Maxima, din Olanda, cu care avem un parteneriat, echipă care a venit în România, în luna ianuarie 2024, pentru a-și ajuta colegii români să facă simulări și să pregătească transferul pacienților, astfel încât întregul proces de mutare să se desfășoare fără incidente.
  • Din punctul de vedere al autorizațiilor de funcționare, autorizații pe care le putea obține doar spitalul Marie Curie, toate informațiile pe care le-am avut au fost că nu sunt probleme, că autoritățile dețin toate informațiile și că va fi un proces simplu.
  • În 3 sau 4 ianuarie, DSP București a vizitat și verificat spitalul și a eliberta un document prin care, am înțeles ulterior, notifică ministerul privind îndeplinirea condițiilor de aprobare a structurii. Abia atunci am aflat că există încă un pas birocratic, despre care nu auzisem nimic până atunci, de aprobare de către MS, a noii structuri de organizare a spitalului Marie Curie.
  • Am primit, tot în ianuarie, informația că MS dorește detalierea valorii clădirilor (noi am construit în total 3 clădiri: spitalul, stația de epurare și o clădire care include centrala termică, spații de birouri, centru de date etc), a valorii echipamentelor, inclusiv detalierea numelor companiilor de la care am achiziționat echipamentele medicale.
  • La data de 17 ianuarie, am transmis pe adresa de email a secretarului general al MS toate aceste detalii, cu precizarea că dacă sunt necesare și alte informații sau explicații le vom pune oricând la dispoziție.
  • Pe 18 ianuarie, 2024, am avut o întâlnire la MS, la care a participat inclusiv dl Rafila, întâlnire care avea ca focus parteneriatul pe care DV l-a propus ministerului, pentru implementarea unui proiect pilot, prin care să testăm noi metode de management la nivelul secției de radioterapie nou înființate la Marie Curie. Am discutat atunci, însă, pe larg mai mult despre valoarea construcției și a echipementelor și despre lista furnizorilor, precizând totodată că toate actele contabile afernte lunii decembrie vor putea fi finalizate în jurul datei de 25 ianuarie. Volumul de documente adunate în cei 5 ani de construcții ( 3 cladirii, sute de repere, zeci de echiapmente, mobilier pentru sute de încăperi) este foarte mare, cele mai multe dintre ele cu plăți finale în ianuarie, după acceptanță.
  • Tot în ianuarie, ni s-a cerut de la spital o defalcare a costurilor pe tipuri de cheltuieli: cele 3 cladiri, echipamente, mobilier etc. Biroul nostru contabil, împreună cu echipa DV, a lucrat pentru a furniza aceste situații, așa cum ne-au fost cerute. Ulterior, au venit la spital 2 persoane de la MS, care “să ajute” procesul de predare-primire, iar de atunci cerereile au început să fie din ce în ce mai diverse, mai neobișnuite, uneori absurde ( de ex, cum am înregistrat noi amortizarea echiapmentelor) și mai numeroase : situații detaliate pe tipuri de încăperi și pe fiecare încăpere în parte, situații detaliate pe unele tipuri de echipamente, situații detaliate pe amenajări exterioare, situații detaliate privind facturile și corespondența lor cu echipamentele și plățile ( în condițiile în care noi am lucrat cu diferite tipuri de contracte, inclusiv ESCROW, cu plăți de avansuri, cu plăți finale doar după acceptanță etc). Colegele noastre au încercat să răspundă și acestor cerințe, deși începea să devină evident abuzul, hărțuirea și încercarea de a ne duce răbdarea la punctul limită, mai ales că nu e prima oară când am făcut donații spitalelor și stiam destul de bine procedurile și că nu așa decurg ele de obicei.
  • Ultima solicitare care ne-a făcut să realizăm că abuzul a devenit intolerabil și că procesul pare fără sfârșit, a fost cea cu “Conform cu Originalul” pe fiecare pagină.
  • În tot acest timp, ministrul Rafila nu s-a abținut de la a face afirmații malițioase și manipulatorii, menite să inducă în mentalul colectiv îndoiala și neîncrederea în DV, în noi personal și în acest proiect. A menționat de mai multe ori că spitalul are statut incert, că noi nu am predat toate documentele, că nu am semnat procesul verbal de predare primire a clădirii, că domnia sa nu cunoaște valoarea investițiilor, că nu poate autoriza funcționarea fără intabulare și multe alte lucruri total neadevărate.
  • Afirmații de felul acesta: „Eu, de exemplu, acord prezumţia de bună credinţă de la început şi sunt convins că documentele pe care le vor pune doamnele de la «Dăruieşte Viaţă» sunt foarte multe şi aşa mai departe, o să certifice o valoare care corespunde cu siguranţă cu cele declarate anterior. Echipamentele au fost achiziţionate de «Dăruieşte Viaţă», ele trebuie donate spitalului ca să poată să îşi desfăşoare activitatea acolo. Spitalul este funcţional, dar trebuie rezolvate şi aceste probleme, nu avem ce să facem. Dânsele trebuie să facă donaţia, nu trebuie să o facem noi. Nu au nevoie de nimic de la noi, trebuie doar să facă donaţia pentru echipamente, cu valorile fiecărui echipament şi documentaţia care stă la baza valorii acestei clădiri încât să şi-o înscrie în Cartea Funciară” au un singur scop, acela de a arunca o umbră pe acțiunile noastre, de a induce sentimentul de incorectitudine și nesiguranță, de a lăsa impresia că dumnealui face totul, iar noi nu ne facem treaba sau, mai grav, avem ceva de ascuns.
  • Genul acesta de discurs ne aduce aminte de practicile din comunism, în care insinuezi o vină, nu o numești, nu o dovedești, dar lași impresia că e doar o chestiune de timp până ce vei avea hârtia incriminatoare.
  • Și e cu atât mai manipulator discursul, știind că noi am predat spitalului Marie Curie toate documentele necesare, așa cum ne-au fost solicitate, în decursul acestor luni, în forme și configurații multiple, cu eforturi uriașe din partea unei echipe mici, pe care o are Dăruiește Viață și cu sprijinul biroului nostru contabil.
  • Asociația Dăruiește Viață a fost și va fi întotdeaun transparentă, publicăm anual un raport de activitate detaliat, suntem anual auditați de unul dintre cei mai prestigioși auditori din lume, transmitem periodic raportări marilor noștri sponsori, îi ținem permnent la curent pe donatorii noștri cu toate acțiunile sau activitățile noastre.
  • Am avut de-a lungul timpului atacuri din zona politică, am avut inclusiv un control al Agenției de Prevenire a Spălării Banilor, suntem sub lupa autorităților și cu siguranță sub lupa vânătorilor de vrăjitoare. Toate aceste lucruri ne-au făcut să lucrăm și mai riguros, cu transparență maximă și cu atenție la detalii.
  • Domnul Rafila subliniază că nu stă de vorbă cu „Fundația”, ci stă de vorbă cu spitalul. Noi îi cerem să respecte asociația Dăruiește Viață, căci noi reprezentăm efortul și dorința a peste 350.000 de oameni care au donat bani pentru copiii bolnavi de cancer din România, dar și pentru a arăta că se poate construi în România. Că PUTEM să facem spitale în România, chiar dacă statul și miniștrii săi nu sunt în stare să le facă. Iar respectul înseamnă să nu spună minciuni sau insinuări manipultorii despre munca noastră și să stea de vorbă cu noi, mai ales că acel spital nu este al dlui Rafila, nici al abstractului stat român, este al celor care l-au construit, 350.000 de oameni, al personalului medical care s-a implicat și al copiilor care vor fi tratați acolo.
  • Și nu, nu vom înceta să avem grijă de această investiție, indiferent că îi place sau nu ministrului sănătății, care se întâmplă să fie în acest moment, domnul Rafila, cel care a ratat oportunitatea uriașă pe care a avut-o, de a fi acel ministru în mandatul căruia se năștea primul parteneriat real cu societatea civilă, pentru a face reformă în sănătate.”

Citește și:

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Ciolacu cedează în fața IMM-urilor și spune că susține netaxarea a 300 de lei din salariul minim: Trebuie să văd efortul bugetar

Publicat

in

​Creșterea salariului minim brut la 3700 de lei de la 1 iulie ar putea fi însoțită de netaxarea a 300 de lei, față de nivelul de 200 de lei în prezent, solicitare venită din partea IMM-urilor, sprijinită de PNL. Premierul Ciolacu a declarat miercuri că susține acest lucru, dar trebuie să discute cu ministrul PNL al Finanțelor, Marcel Boloș, pentru a vedea impactul bugetar.

BaniFoto: Inquam Photos / Octav Ganea

După contrele dintre PSD și PNL pe tema majorării salariului minim de la 1 iulie 2024, premierul Marcel Ciolacu a făcut un pas înapoi miercuri și a declarat că ar susține solicitarea firmelor mici și mijlocii (IMM-uri) privind creșterea de la 200 de lei la 300 de lei a plafonului netaxabil din salariul minim brut.

  • „Este o discutie, o solicitare a IMM-urilor, am spus din întâlnirea cu IMM-urile și cu patronatele că iau in considerare această solicitare ținând cont că ea va fi până pe data de 31 decembrie (n.a 2024)”, a declarat miercuri Ciolacu.

Întrebat dacă Guvernul va adopta proiectul de HG care prevede creșterea de la 3.300 de lei la 3.700 de lei a salariului minim brut de la 1 iulie 2024 fără măsura de a netaxa primii 300 de lei, Ciolacu a spus că trebuie să vprbească cu ministrul PNL al Finanțelor, Marcel Boloș.

  • „Lăsați-mă să ajung la Guvern să vorbesc cu ministrul (n.a Finanțelor). Dar îmi aduc aminte când am luat prima dată decizia, că acea propunere a venit de la PSD de la mine si de la echipa de lucru de la partid, cu 200 de lei, m-ați criticat foarte tare – că nu acoperă, că e un dezastru că strică sistemul că unii sunt dezavantajați..Acum dorim s-o mărim. Am înțeles mesajul”, a spus liderul PSD.

Marcel Ciolacu a admis faptul că prin majorarea salariului minim brut cu 400 de lei de la 1 iulie 2024, angajații vor câștiga net undeva la 240 de lei, în condițiile în care potrivit legislației actuale primii 200 de lei din salariul minim brut nu sunt impozabili.

O creștere a pragului netaxabil la 300 de lei ar însemna un efort bugetar mai mare, dar Ciolacu susține acum că ar susține măsura.

  • „Cu adevărat în momentul ăsta se câștigă vreo 240 de lei, dacă ar fi până la 300 de lei..dar trebuie să văd efortul bugetar pe care și-l poate permite, eu sunt unul dintre susținătorii acestui lucru și asta am discutat și cu domnul Jianu și cu domnul Șucu la întâlnire”, a mai spus miercuri premierul Marcel Ciolacu.

Salariul minim brut crește la 3.700 lei de la 1 iulie 2024. Cât vor lua oamenii „în mână”

​Salariul minim brut garantat în plată va crește la 3.700 de lei de la 1 iulie 2024, o creștere cu 12,12% față de nivelul actual de 3.300 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern (HG) publicat marți în dezbatere de Ministerul Muncii.

Luând în calcul că în prezent 200 de lei sunt netaxați, un angajat plătit cu salariul minim va lua „în mână” (adică net) de 2.321 de lei, respectiv cu 242 de lei mai mult decât în prezent.

Câți angajați sunt plătiți cu salariul minim în România

Ministerul Muncii spune că în România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 760.000 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de 13,9 % din numărul total de salariați activi.

De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 3.700 de lei vor beneficia un număr de 1.871.266 salariați.

Potrivit Ministerului Muncii, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru.

Impact bugetar pozitiv de peste 2,3 miliarde de lei în acest an

Statul estimează că va atrage la buget din taxele și impozitele pe salariile majorate la 3.700 de lei suma de peste 2,3 miliarde de lei în acest an.

Anul viitor se estimează că suma va crește la peste 5,5 miliarde de lei.

Contre între PSD și PNL pe tema majorării salariului minim de la 1 iulie

Liderii PSD și PNL s-au reunit luni, 27 mai, în ședința Coaliției, pentru a discuta despre cheltuielile bugetare și majorarea salariului minim. Întâlnirea are loc în contextul în care liberalii nu sunt de acord cu aplicarea majorării de la 1 iulie.

Potrivit surselor HotNews.ro, liberalii i-au cerut premierului Marcel Ciolacu să amâne decizia privind majorarea salariului minim după alegerile locale și europarlamentare. Liberalii susțin că există o diferență de cel puțin 10% între încasările și cheltuielile bugetare, iar după alegerile din 9 iunie trebuie luate măsuri în acest sens.

Înaintea ședinței Coaliției, prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat că PNL nu se opune creşterii salariului minim, dar dorește măsuri de compensare pentru capitalul privat.

Liderul PNL a precizat că mediul privat propune ca ”una dintre măsuri să fie o deducere, o netaxare de 300 lei din creşterea care se produce de 400 lei la salariul minim, de la 3300 la 3.700 lei, adică la 740 euro”.

Potrivit prim-vicepreşedintelui PNL, măsuri de combatere a evaziunii fiscale din zona insolvenţei trebuie sporite şi vor veni măsuri extrem de clare care vor fi anunţate de ministrul Boloş şi preşedintele PNL Nicolae Ciucă”.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis că nu acceptă ca activitatea Guvernului „să fie decisă într-o coaliție politică, pentru că ne întoarcem la ceea ce se întâmpla pe vremea PNL-USR”.

  • „E o decizie luată pe data de 15 decembrie 2023, în coaliție, de către noi toți, că se merge cu salariul minim de 3300 de la 1 ianuarie și apoi la 3700 de lei de la 1 iulie. Nu-mi aduc aminte până la discuțiile dintre Guvern și patronate, sindicate, nu-mi aduc aminte să fi fost vreo altă decizie. În ceea ce privește cei 200 de lei neimpozabili, vreau să vă anunț că este o lege cu caracter temporar care se termină pe 31 decembrie. Astăzi, la ora 15.00, îl sun pe domnul Boloș. Politica fiscală într-un stat normal o fac ministrul de Finanțe și Guvernul”, a declarat Ciolacu.

În continuare, premierul i-a replicat ministrului Finanțelor, spunând că era previzibil că vor crește cheltuielile.

  • „Nu avem nicio creștere a cheltuielilor, în ultima lună am avut cheltuieli de 70 de miliarde. Oameni buni, am mutat data de plată a pensiilor, 0,5% din PIB. Ce vreți? Să vă spun că e o catastrofă? Era ceva previzibil că vor crește cheltuielile, din moment ce noi am mutat pensiile pentru ca oamenii să-și primească pensiile înainte de Paște”, a mai spus Ciolacu.

Primele nemulțumiri în Coaliție au apărut de săptămâna trecută, când premierul Marcel Ciolacu a anunțat, după Consiliul Tripartit, că de la 1 iulie, salariul minim va creşte la 3.700 de lei brut.

Cât va fi salariul minim brut începând de anul viitor. Formula de calcul și scenariile cu care lucrează Guvernul

Guvernul a discutat cu sindicatele și patronatele o nouă formulă de calcul a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Acesta va ține cont de mai mulți indicatori prognozați și se va calcula în funcție de „un nivel orientativ de 50% din câștigul salarial mediu brut”, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern prezentat Blocului Național Sindical (BNS). Dacă salariul minim va fi majorat la 3.700 de lei de la 1 iulie 2024, salariul minim brut ar ajunge la 4.121 de lei sau 4.285 de lei, de la 1 ianuarie 2025.

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se va stabili în funcție de rata anuală prognozată a inflației, Produsul Intern Brut (PIB) prognozat, populația ocupată prognozată și câștigul salarial mediu brut lunar prognozat, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern care a fost prezentat săptămâna trecută Blocului Național Sindical (BNS).

România ar trebui să transpună în acest an Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană și acest proiect de HG ar rezolva o parte din problemă. Separat Guvernul pregătește și un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Citeste mai mult

NATIONAL

Bucharest stocks open Wednesday’s trading session lower

Publicat

in

The Bucharest Stock Exchange (BVB) opened Wednesday’s trading session with all indices going down, and RON 12.4 billion (EUR 2.49 ml) worth of transactions performed in the first 35 minutes after the start of trades, told Agerpres.

The main BET index, which tracks the most liquid 20 companies, dropped 0.23 percent, and the BET-Plus index which shows the evolution of the top liquid 43 shares was also down 0.20 percent.

The extended blue-chip index BET-XT of the top-liquid 25 issuers fell 0.19 percent, while the return benchmark index for stock investment funds BET-BK dipped 0.02 percent.

The BET-FI index of the five financial investment companies lost 0.16 percentage points, while the sectoral energy and related utilities index BET-NG was down 0.26 percent.

According to BVB, the issuers to see the largest price rise were UCM Resita (+14.39 percent), Condmag (+8.33 percent), and Prebet Aiud (+4.85 percent).

Conversely, the issuers on a significant downward trend were Transilvania Insurance Broker (-1.86 percent), Zentiva (-1.73 percent), and Roca Industry Holdingrock1 (-1.18 percent).

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend