Amenințările tot mai dese ale Rusiei generează alertă în rândul statelor B9. Acestea sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor ruse în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO, susține ministrul Apărării Angel Tîlvăr, la finalul reuniunii B9.

Potrivit declarației ministrul Apărării, formatul București 9 are, în continuare, un rol-cheie în conturarea abordării colective a flancului estic al NATO.

„Situația de securitate din regiunea Mării Negre rămâne îngrijorătoare. Ne confruntăm cu un set de amenințări în continuă evoluție, generate în principal de acțiunile agresive ale Rusiei. Aceste amenințări includ și tactici hibride – cum ar fi dezinformarea, atacurile cibernetice și eforturi continue de destabilizare a regiunii Mării Negre, cât și a întregului Flanc Estic. Statele B9 sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO – în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO. De aceea, este necesar un răspuns robust și coordonat la nivel Aliat, precum punerea în aplicare cât mai repede, a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO”, a declarat ministrul.

El a spus că „noi toți aici continuăm să ne coordonăm în diferite formate multilaterale pentru a oferi tot sprijinul pentru ca forțele armate ucrainene să aibă resursele necesare pe front”.

Angel Tîlvăr a adus în atenția B9 provocările cu care se confruntă Republica Moldova, un „stat puternic afectat de acțiunile hibride ale Federației Ruse”.

„Trebuie să acordăm atenția și sprijinul necesar pentru atingerea dezideratului de integrare europeană a Republicii Moldova. Este o investiție sigură în securitatea regiunii Mării Negre și a Europei”, a spus ministrul.

El a anunțat că în 20 septembrie este planificată cea de-a doua activare a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM BLACK SEA.

„Unul din proiectele prioritare la nivelul B9, cât și la nivelul întregii Alianțe, este dezvoltarea de coridoare de mobilitate pentru forțele și capabilitățile aliate, asigurând astfel desfășurarea rapidă a acestora, în întreaga zonă de responsabilitate a SACEUR. Desigur, cooperarea și coordonarea în aceste domenii, inclusiv prin implicarea finanțării în comun, atât în cadrul NATO, cât și al UE, sunt esențiale”, a adăugat ministrul Apărării.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că alegerile prezidențiale sunt o ocazie bună pentru el de a vorbi despre problemele reale din România și că a intrat în cursa pentru funcția supremă în stat pentru că nu are ce pierde, având numai de câștigat.

Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la TVR Info, că printre problemele identificate se numără cele demografice, depopularea țării, lipsa speranței, a încrederii, lipsa încrederii între cetățeni și stat.

„Este extrem de important cine va fi președintele României și toată lumea se concentrează pe alegerile prezidențiale. Dacă nu ai candidat, rămâi izolat în județul tău, cu listele județene. Pe de altă parte, este o ocazie bună pentru a te adresa tuturor cetățenilor din România, pentru că la alegerile prezidențiale trebuie să vorbește despre prezent și despre viitor.

Eu nu am ce pierde, am doar de câștigat, pot să ridic probleme despre care ceilalți nu vorbesc, problemele reale ale României, problemele demografice, depopularea țării, lipsa speranței, a încrederii, lipsa încrederii între cetățeni și stat

Dacă lipsește încrederea, poți construi autostrăzi, să vorbești despre subiecte importante, dar fără încredere nu poți să construiești nimic, dacă nu există speranța, în România, că mâine va fi mai bine”, a spus Kelemen.

Acesta s-a întrebat unde va fi România peste 10-20 de ani după ce milioane de români au plecat din țară.

”Eu îmi permit să fiu sincer și să vorbesc despre problemele reale, fără isterie, vocea rațiunii. Și despre asta voi vorbi eu în această campanie și acestea sunt problemele reale ale României”, a conchis liderul Uniunii.

Echipa feminină CSM Volei Alba Blaj a învins-o pe CSM Constanţa cu scorul de 3-0 (25-21, 25-23, 25-15), miercuri seara, într-un turneu de pregătire pe care îl organizează în Alba Blaj Arena, potrivit Agerpres.

În alt meci, CSM Târgovişte a fost învinsă de echipa maghiară Vasas Obuda Budapesta cu 3-1 (15-25, 25-23, 25-15, 25-17), potrivit paginii de Facebook a clubului ardelean.

Joi vor avea loc partidele CSM Târgovişte – CSM Constanţa (16:00) şi CSM Volei Alba Blaj – Vasas Obuda Budapesta (19:00).

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, în legătură cu bătălia de la Nassirya, că a doua zi un general britanic a venit la militarii români să vadă dacă şi-au îndeplinit misiunea. El a reproșat din nou că în reportajul Recorder, care a dezvăluit că militarii români nu au fost implicați direct în lupte, nu a fost abordat niciun militar de la Batalionul 26 și că „acel material” i se pare  „absolut denigrator”.

“Am fost cu oamenii mei în două operaţii majore, prima în 2002, în Afganistan, a doua în 2004, în Irak. În ambele mi-am condus oamenii din fruntea lor. Nu am lipsit niciodată din operaţiile majore. Am fost tot timpul cu ei. Tot ceea ce apare în acel material mi se pare absolut denigrator pentru tot ceea ce a însemnat activitatea şi … (…) Nu m-am uitat la material, mă credeţi? Şi nici nu vreau să mă uit”, a declarat Ciucă, întrebat la Digi24 dacă a participat sau nu la lupta de la Nassirya, potrivit News.ro.

Potrivit acestuia, a la Nassirya a fost pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial în care Armata Română a fost implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război

”Am fost cu oamenii şi vă rog să luaţi în calcul un amănunt absolut important: de ce nu apare în acel reportaj niciun militar de la Batalionul 26 dintre cei care au fost acolo? Din moment ce un general nu îşi aduce aminte dacă am fost acolo sau nu, eu vă prezint date şi articole cu comandantul diviziei de la Basra, un general de două stele britanic care a venit la noi în teren, a doua zi, după ce s-au întâmplat toate aceste chestiuni, să se convingă că ne-am îndeplinit misiunea. Nu este vorba de a brava. Nu am spus niciodată chestiunea asta. Nu am spus niciodată că noi am făcut ceva ieşit din comun. Atunci s-a întâmplat la prima dată după Al Doilea Război Mondial Armata Română să fie implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război. În noaptea aia s-au tras peste 3.500 de cartuşe. S-a reacţionat cu tot armamentul din dotare”, a afirmat preşedintele PNL.

El a dezvăluit care a fost ordinul din ţară pentru activitatea desfăşurată în Irak. 

”Am avut ordin din ţară să ne respectăm mandatul. Şi mi-am respectat mandatul şi mi-am îndeplinit misiunea cu militarii Batalionului”, a menţionat Ciucă. 

Recorder a publicat, sub titlul ”Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, mărturiile unor generali italieni care au condus trupele NATO din oraşul irakian Nassiriya în 2004, perioadă în care Ciucă conducea ”Scorpionii Roşii”. Cei doi generali relatează că românii nu au fost implicaţi direct în lupte, ci au asigurat protecţia în zona Suq al Shuyukh, în afara oraşului.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, în legătură cu bătălia de la Nassirya, că a doua zi un general britanic a venit la militarii români să vadă dacă şi-au îndeplinit misiunea. El a reproșat din nou că în reportajul Recorder, care a dezvăluit că militarii români nu au fost implicați direct în lupte, nu a fost abordat niciun militar de la Batalionul 26 și că „acel material” i se pare  „absolut denigrator”.

“Am fost cu oamenii mei în două operaţii majore, prima în 2002, în Afganistan, a doua în 2004, în Irak. În ambele mi-am condus oamenii din fruntea lor. Nu am lipsit niciodată din operaţiile majore. Am fost tot timpul cu ei. Tot ceea ce apare în acel material mi se pare absolut denigrator pentru tot ceea ce a însemnat activitatea şi … (…) Nu m-am uitat la material, mă credeţi? Şi nici nu vreau să mă uit”, a declarat Ciucă, întrebat la Digi24 dacă a participat sau nu la lupta de la Nassirya, potrivit News.ro.

Potrivit acestuia, a la Nassirya a fost pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial în care Armata Română a fost implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război

”Am fost cu oamenii şi vă rog să luaţi în calcul un amănunt absolut important: de ce nu apare în acel reportaj niciun militar de la Batalionul 26 dintre cei care au fost acolo? Din moment ce un general nu îşi aduce aminte dacă am fost acolo sau nu, eu vă prezint date şi articole cu comandantul diviziei de la Basra, un general de două stele britanic care a venit la noi în teren, a doua zi, după ce s-au întâmplat toate aceste chestiuni, să se convingă că ne-am îndeplinit misiunea. Nu este vorba de a brava. Nu am spus niciodată chestiunea asta. Nu am spus niciodată că noi am făcut ceva ieşit din comun. Atunci s-a întâmplat la prima dată după Al Doilea Război Mondial Armata Română să fie implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război. În noaptea aia s-au tras peste 3.500 de cartuşe. S-a reacţionat cu tot armamentul din dotare”, a afirmat preşedintele PNL.

El a dezvăluit care a fost ordinul din ţară pentru activitatea desfăşurată în Irak. 

”Am avut ordin din ţară să ne respectăm mandatul. Şi mi-am respectat mandatul şi mi-am îndeplinit misiunea cu militarii Batalionului”, a menţionat Ciucă. 

Recorder a publicat, sub titlul ”Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, mărturiile unor generali italieni care au condus trupele NATO din oraşul irakian Nassiriya în 2004, perioadă în care Ciucă conducea ”Scorpionii Roşii”. Cei doi generali relatează că românii nu au fost implicaţi direct în lupte, ci au asigurat protecţia în zona Suq al Shuyukh, în afara oraşului.

Liberalii au o datorie faţă de preşedintele Klaus Iohannis, care i-a ajutat să ajungă la guvernare, a afirmat miercuri liderul UDMR, Kelemen Hunor, referindu-se la propunerea legislativă prin care şeful statului poate candida, în ultimele trei luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare, informează Agerpres.

„Au majoritate, au stabilitate, vor rezolva problema pentru Iohannis, deci nu e problema noastră. Dacă ei spun că au majoritate şi există o stabilitate PSD – PNL, dacă asta este dorinţa preşedintelui Iohannis, au toată posibilitatea şi au şi majoritatea să găsească o soluţie pe urmele lui Iliescu, bineînţeles, fiindcă a fost un precedent pentru Iliescu”, a declarat Kelemen Hunor, într-o emisiune la TVR Info.

Liderul UDMR a reafirmat că se poate din punct de vedere juridic, mai ales că mandatul preşedintelui expiră pe 21 decembrie, iar mandatul actualului Parlament tot pe 21 decembrie.

„Acum e rândul domnului Ciucă să-l ducă pe spate pe Iohannis”

„Din acest punct de vedere, se suprapun perfect cele două mandate, deci nu e nicio încurcătură. Sigur, aici PNL are o datorie faţă de Klaus Iohannis şi acest lucru trebuie spus. Klaus Iohannis i-a ajutat pe PNL-işti să ajungă la guvernare şi i-a ţinut la guvernare. A făcut campanie în 2020 pentru ei, împotriva PSD, şi din 2019 ţine PNL la guvernare. Totuşi a fost un efort din partea lui Iohannis pentru PNL în această perioadă de cinci ani de zile”, a continuat Kelemen Hunor.

„Fără să câştige alegerile PNL, el la guvernare, acum e rândul PNL să plătească factura, deci aşa e viaţa, aşa e în politică. Şi eu mă uit la toată povestea asta din această perspectivă. Că e o strategie bună sau nu pentru PNL nu vreau să comentez, e treaba lor, dar cum domnul Iohannis i-a dus pe spate, acum e rândul domnului Ciucă să-l ducă pe spate pe Klaus Iohannis”, a explicat el.

Potrivit acestuia, „PSD nu trebuie să se gândească la o strategie, că au rezolvat PNL-iştii în locul lor”.

„Eu cred că pentru PSD e ok. (…) Deci toate problemele care sunt legate de mandatul şi nemulţumirea oamenilor faţă de mandatele lui Iohannis acum se descarcă pe PNL. Pentru PSD, nici nu trebuie să se gândească ei la o strategie că au rezolvat PNL-iştii în locul lor, dar eu nu sunt analist. Eu mă uit din această perspectivă – datoria PNL faţă de Iohannis. Iohannis a muncit mult pentru ei în 2020. (…) Acum cinci ani, noi, prin moţiune de cenzură, am dat jos pe doamna Dăncilă şi imediat a venit cu Guvernul lui Ludovic Orban. Deci de cinci ani, PNL guvernează datorită lui Iohannis sau din cauza lui Iohannis, depinde din ce perspectivă vă uitaţi la această guvernare”, a arătat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a menţionat că schimbarea legii „se face pentru un singur om”, iar „electoratul va decide cum va considera”.

Miercuri, parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele trei luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare. Ulterior, Biroul permanent al Senatului a transmis instituţiilor avizatoare – Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social – proiectul de act normativ.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a explicat miercuri faptul că proiectul liberalilor care i-ar permite preşedintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare de anul acesta vine să restabilească un drept democratic al fiecărui cetăţean de a alege şi de a fi ales, menţionând că Iohannis are o experienţă în politica externă şi de apărare, care „nu se iroseşte”, ci „trebuie valorificată într-un anume fel”.

Tot miercuri, președinta USR, Elena Lasconi, l-a atacat dur pe Klaus Iohannis și le-a cerut parlamentarilor PNL să nu voteze proiectul de lege prin care i s-ar permite președintelui să candideze pe listele partidului pentru Senat. Laconi a afirmat că Iohannis „ne-a păcălit pe toți” și că a avut un mandat „contrareformist”.