Alţi şase candidaţi, inclusiv fostul director interimar al SIE Silviu Predoiu, s-au înscris în cursa pentru Cotroceni sâmbătă, ultima zi de depunere a candidaturilor la Biroul Electoral Central (BEC), care are termen 48 de ore pentru a se pronunţa cu privire la înregistrarea sau respingerea acestora, informează news.ro.

Au fost depuse în total 19 candidaturi, până acum fiind validate de BEC doar 7, din care una, cea a Dianei Şoşoacă este respinsă, după ce Curtea Constituţională a acceptat o contestaţie împotriva acesteia. De asemenea, candidatura lui Miron Cozma a fost respinsă de BEC. Termenul limită pentru rămânerea defintivă a candidaturilor este 10 octombrie.

Conform unui comunicat transmis de BEC după expirarea termenului limită de înregistrare a candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale, pe lângă candidaturile lui Marcel Ciolacu .şi a lui Ludovic Orban, sâmbătă, 5 octombrie, au mai fost înregistrate următoarele propuneri de candidaturi: Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale, Oana Creţu – artidul Social Democrat Unit (PSDU), Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie (PNR), Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN), Ciprian-Romeo Mega, Răzvan-Nicolae Constantinescu – Partidul Patrioţii Poporului Român (PPR).

De asemenea, odată cu depunerea candidaturilor propuse de către formaţiunile politice au fost înregistrate şi semnele electorale ce vor fi folosite de candidaţi la alegerile pentru Preşedintele României din acest an.

Biroul Electoral Central a validat până acum 7 candidaturi

În şedinţa de luni a validat candidatura lui George Simion la Preşedinţie, iar joi au fost validate alte şase candidaturi pentru alegerile prezidenţiale din acest an: Elena Lasconi, Nicolae Ciucă, Călin Georgescu, Kelemen Hunor, Mircea Geoană, Diana Şoşoacă. BEC a respins candidatura lui Miron Cozma, iar CCR a admis o contestaţie la candidatura Dianei Şoşoacă, decizia, care e definitivă, elimnând-o pe aceasta din cursa electorală.

Vineri au fost depuse candidaturile lui Cristian Diaconescu, Cristian Terheş şi cea a Anei Birchall, iar sâmbătă cele ale lui Marcel Ciolacu, Ludovic Orban şi cele şase anunţate de BEC după încheierea perioadei de înscriere în cursa electorală.

BEC are 48 de ore pentru a se pronunţa asupra candidaturilor depuse vineri şi sâmbătă, iar deciziile BEC pot fi contestate la Curtea Constituţională.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor este data de 10 octombrie 2024.

Starul de la Hollywood, Keanu Reeves, și-a făcut debutul în cursele auto profesioniste sâmbătă, pe un circuit celebru din SUA. Actorul a evitat cu succes un accident, în timp ce concura în Cupa Toyota GR pe Indianapolis Motor Speedway, relatează AP News, scrie Mediafax.

Reeves a ieșit de pe pistă și a ajuns pe iarbă la ieșirea din Virajul 9, puțin după jumătatea cursei de 45 de minute. A reintrat pe pistă și a continuat să conducă, semnalând că nu a fost rănit.

Keanu Reeves, care s-a calificat pe locul 31 din 35 de mașini, a urcat până pe locul 21 și a evitat cu succes un accident în primul tur, la Virajul 14. A terminat cursa pe locul 25.

Reeves, în vârstă de 60 de ani, concurează la Indianapolis în Toyota GR Cup, o serie de curse specifice Toyota, parte din evenimentul Indy 8 Hour din acest weekend. El va avea o a doua cursă duminică.

Reeves are experiență anterioară în curse, fiind fost participant la Toyota Grand Prix of Long Beach, în cursa de celebrități. El a câștigat evenimentul în 2009.

Actorul urmează să participe marți la o proiecție aniversară de 30 de ani a filmului „Speed”, alături de colega sa de platou, Sandra Bullock, în Los Angeles.

Candidatul republican la preşedinţie Donald Trump a revenit, sâmbătă, la Butler, în Pennsylvania, unde a fost victima unei tentative de asasinat, adunând o mulţime numeroasă în acest stat cu o lună înainte de alegerile din 5 noiembrie, relatează Reuters, citat de news.ro.

„Aşa cum spuneam”, a afirmat Trump când a apărut pe scenă, pretinzând că reia discursul care a fost întrerupt când a fost atins la ureche de un glonţ pe 13 iulie.

„Acum 12 săptămâni, chiar aici, un asasin a încercat să mă reducă la tăcere pe mine şi mişcarea noastră. Acest monstru vicios (…) a fost aproape de a reuşi, dar mâna Providenţei l-a împiedicat să facă acest lucru”, a declarat fostul preşedinte în faţa unei mulţimi entuziaste. „Nu voi renunţa niciodată, nu voi ceda niciodată”, a asigurat el mulţimea.

În mijlocul discursului, Trump a chemat pe scenă un aliat puternic, Elon Musk, CEO al Tesla şi proprietar al platformei de social media X. A fost prima sa prezenţă la un eveniment de campanie al lui Trump de când l-a susţinut pe fostul preşedinte după 13 iulie.

Musk a sărit literalmente pe scenă cu braţele ridicate.

„Adevăratul test al caracterului cuiva este modul în care se comportă sub presiune”, a spus Musk, numind alegerile o «situaţie în care Trump trebuie să câştige» şi îndemnând mulţimea să se înscrie la vot.

Watch How PUMPED Elon Musk Gets When Donald Trump Invites Him to Speak on Stage

He’s literally jumping for joy.

Trump announced, “His name is @ElonMusk! He saved free speech. He created so many different great things. Where is he? Come on up here, Elon.”

“He created the first… pic.twitter.com/odxFucalGj

— The Vigilant Fox ???? (@VigilantFox) October 5, 2024

„Fiţi o pacoste pentru toţi cei pe care îi cunoaşteţi”, a spus Musk.

Elon Musk’s full speech at Trump’s rally in Butler, Pennsylvania today. pic.twitter.com/QfRR2SuBUI

— DogeDesigner (@cb_doge) October 5, 2024

La ora locală 18:11., ora exactă la care au izbucnit focurile de armă pe 13 iulie, Trump a cerut un moment de reculegere. Un clopot a sunat apoi de patru ori, o dată pentru fiecare dintre cele patru victime, inclusiv pentru Trump.

În discursul său, Trump a făcut o aluzie sumbră, fără dovezi, la faptul că se confruntă cu „un inamic din interior” mai periculos decât un adversar străin. Despre atacator, el a spus că „un asasin cu sânge rece a încercat să mă reducă la tăcere”, dar „nu a oprit mişcarea noastră”.

Mulţimea părea să fie de ordinul zecilor de mii, mulţi dintre ei purtând însemnele lui Trump. Unii au scandat sloganul „luptă, luptă, luptă” pe care Trump l-a folosit pentru a-şi aduna adepţii la câteva momente după ce a fost împuşcat.

„Suntem aici pentru a spune că nu putem fi intimidaţi, nu putem fi opriţi”, a spus mulţimii senatorul republican de Ohio JD Vance, alesul lui Trump pentru funcţia de vicepreşedinte.

Vance a respins argumentul vicepreşedintelui Kamala Harris şi al altor democraţi conform căruia Trump reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei.

„Donald Trump a încasat un glonţ pentru democraţie. Ce naiba aţi făcut voi?” a spus Vance.

Oamenii au aplaudat atunci când avionul lui Trump a survolat mitingul înainte de aterizare, în timp ce difuzoarele au difuzat tema muzicală a filmului „Top Gun”.

Rulotele au fost aliniate în jurul locului ca măsură de protecţie pentru a bloca priveliştea din jur, inclusiv clădirea în care trăgătorul a deschis focul.

În plus faţă de atmosfera de carnaval, trei paraşutişti cu steaguri americane fluturând în spatele lor au coborât şi au aterizat lângă clădire.

13 iulie a fost prima din cele două tentative de atentat la viaţa lui Trump. Pe 15 septembrie, un bărbat înarmat s-a ascuns nedetectat timp de aproape 12 ore pe terenul de golf al lui Trump din West Palm Beach, Florida, cu planuri de a-l ucide, au declarat procurorii, dar a fost împiedicat de un agent al Serviciului Secret al SUA care patrula pe teren înaintea lui Trump.

Cel puțin cinci morți într-un atac aerian israelian asupra unei moschei din Gaza, informează Reuters, citat de Mediafax.

Cel puțin cinci persoane au fost ucise și alte 20 au fost rănite într-un atac aerian israelian asupra unei moschei din Gaza, duminică dimineață, au declarat medicii, citați de Reuters.

Atacul asupra moscheii, aflate în apropierea spitalului Al-Aqsa din Deir al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza, a avut loc în timp ce războiul Israelului în enclava palestiniană se apropie de prima sa aniversare.

Martorii oculari au declarat că numărul victimelor ar putea crește, moscheea fiind folosită pentru a găzdui persoane strămutate.

Șomajul a crescut pentru că firmele și-au trimis oamenii acasă, alții au renunțat ei înșiși la serviciu pentru că școlile s-au închis, iar cineva trebuia să stea cu copiii acasă, piața de construcții e blocată, pentru că industria folosește palestinieni din Cisiordania. Este ceea ce s-a întâmplat în ultimul an în Israel, o țară pe care mulți o invidiau. Până acum, costul războiului declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a fost estimat de Banca Centrală a Israelului la aproximativ 67,5 miliarde de dolari sau aproximativ 13% din PIB.

La aproape un an de la de la începutul războiului Israel-Hamas, economia israeliană trece prin momente delicate, iar escaladarea conflictului sau internaționalizarea lui va pune o și mare presiune pe bugetul țării.

Premierul Benjamin Netanyahu a încercat să atenueze îngrijorările spunând că prejudiciul economic este doar temporar. Dar cel mai sângeros și mai distructiv război dintre Israel și Hamas a lovit mediul de afaceri și a compromis încrederea într-o economie considerată cândva un puternic motor antreprenorial.

„Israelul era o țară pe care mulți o invidiau. Apoi a venit 7 octombrie”

Prezent la București, guvernatorul Băncii Centrale a Israelului, Amir Yaron, spune că îi e destul de greu să îi explice cuiva ce se întâmplă cu economia Israelului.

„Israelul a fost una dintre țările care s-au contractat cel mai puțin în pandemia de COVID- minus 1.5%. Am crescut enorm după aceea, 9,5%, apoi  6,4%, și cu aproximativ 3,5 – 3,7%  în 2023.

Am reușit să ne ducem datoria în PIB de-a lungul  ultimelor ani de la aproximativ 100% la 60% din PIB. Pandemia ne-a prins cu o datorie de 72% în PIB, iar de atunci am coborât la aproximativ 60% la sfârșitul anului 2022.

Inflația urma să intre în ținta băncii centrale. Pe scurt, Israelul în acel moment era o țară pe care mulți o invidiau. Aveam parte de o aterizare super-blândă. Apoi a venit 7 octombrie. Ceva oribil, ceva atroce”, spune Yaron.

Orice economie de război, mai ales cea a unei țări mici cum e Israel, are o mare dilemă: dacă alocă banii pentru armată, apărare și securitate nu îi rămân destui pentru sănătate, educație sau infrastructură, afirmă Amir Yaron.

„Nu vrei ca o criză economică să devină o criză financiară”

El a relatat, la București, care a fost reacția Băncii Centrale a Israelului la atacul Hamas din 7 octombrie 2023:

„7 octombrie era o zi de sâmbătă, iar duminica este zi lucrătoare în Israel. Trebuia să decid dacă las băncile și bursa deschise. Este o decizie extrem de importantă, iar în final am decis să deschidem. 8 octombrie a fost  o zi de duminică, iar luni, 9 octombrie, s-a deschis piața valutară. Cursul șekelului sărise enorm. Dacă există o lecție pe care o putem lua din istoria economică este aceea că nu vrei ca o criză economică să devină o criză financiară.

Așa că în dimineața zilei de luni, 9 octombrie, înainte de ședința de tranzacționare, am anunțat că vom vinde până la 30 de miliarde de dolari din rezerve. Banca centrală a Israelului are rezerve de peste 200 de miliarde de dolari – peste 40% din PIB. Nu am apărat un anumit curs de schimb, ci doar am transmis un semnal cum că suntem acolo. Și asta a fost suficient pentru ca piețele să funcționeze”.

„În 13 octombrie, i-am chemat pe toți directorii băncilor din Israel în biroul meu și i-am întrebat cum își ajută clienții”

În 13 octombrie, guvernatorul Băncii Centrale a Israelului i-a chemat în biroul său pe toți directorii băncilor din țară și i-a întrebat cum își ajută clienții.

„Sunt oameni care și-au părăsit casele în lenjerie intimă, sau care s-au înrolat în armată ca să-și ajute țara și care au rate de plătit; pe ei cum îi ajutați? Ce faceți cu ipotecile lor?

Și am făcut un program prin care toate băncile să amâne plata ratelor la toate creditele – persoane fizice și companii. Unele dintre bănci chiar au șters cu totul anumite împrumuturi. Băncile din Israel făcuseră o mulțime de profituri de-a lungul anilor, sunt foarte bine capitalizate și își pot permite să facă asta. Și asta a fost”, a relatat șeful Băncii Israelului.

Cât a costat până acum războiul

Costul războiului a fost estimat până acum de Banca Centrală a Israelului la aproximativ 67,5 miliarde de dolari sau aproximativ 13% din PIB.

Deficitul bugetar va sări de la 4,2% în 2023 la peste 8% în acest an, ceea ce afectează credibilitatea finanțelor israeliene.

„Din păcate, am fost retrogradați de S&P Fitch și, de asemenea, vinerea trecută a fost retrogradat două trepte de către Moody’s.”, explică Amir Yaron.

Israelul a avut destul de des incidente de securitate și tinde să-și revină foarte repede de la astfel de evenimente. Dar în ultimul trimestru din 2023 economia s-a contractat mai mult ca oricând- cu aproape 21%.

După acel minus de 21%, economia Israelului a avut un plus 17%. Dar în al doilea trimestru din acest an economia Israelului nu a mai crescut la fel de mult și asta din cauza contracției ofertei din economie.

„Ceea ce s-a întâmplat după 7 octombrie greu poate fi înțeles dacă nu ești în Israel”

Șeful Băncii Centrale a Israelului spune că este greu de înțeles din afara țării ce s-a întâmplat în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Șomajul a crescut pentru că firmele și-au trimis oamenii în șomaj temporar. Alții au renunțat ei înșiși la serviciu pentru că școlile s-au închis, iar cineva trebuia să stea cu copiii acasă. În plus, industria construcțiilor, sau cel puțin o treime din ea, folosește palestinieni din Cisiordania. Iar acum această piață e blocată, cu toate consecințele care decurg de aici.

Evident, investițiile străine s-au prăbușit și ele.

„Israel are rate ridicate de fertilitate, prin urmare o cerere mare de locuințe. Dacă această piață e blocată, e ușor de anticipat că prețurile caselor vor crește. Și oamenii, știind asta, se gândesc „mai bine să-mi iau o casă chiar acum, dacă vor crește prețurile”. Așa că prețurile caselor sunt mari în Israel , o țară în care construcțiile reprezintă aproape 8% din construcția PIB-ului.

Incertitudinea economică este foarte mare, așa cum și incertitudinea geopolitică este foarte mare în prezent. Și face viața unei bănci centrale foarte, foarte provocatoare”, explică Yaron.

Un experiment economic

Cursul de schimb se mișcă destul de mult după declarațiile geopolitice. De multe ori când vorbești cu economii foarte mari, acestea nu se gândesc prea mult la cursul de schimb.

Dar pentru economiile mici, deschise, și pentru băncile centrale ale economiilor mici deschise, cursul de schimb este o variabilă economică foarte importantă. Afectează inflația, afectează exporturile, afectează competitivitatea.

• În graficul de mai jos avem rata reală a dolarului în shekel, iar în portocaliu este reprezentat ceea ce ar fi valoarea dolarului în shekel dacă ați folosi NASDAQ ca proxy.

„Deci, de ce aș folosi NASDAQ? Pentru că Israelul are un sector uriaș de înaltă tehnologie. Când NASDAQ sau S&P se descurcă bine, sectorul high-tech se descurcă extrem de bine. Și în plus, când piețele financiare se descurcă bine în străinătate, casele noastre de investiții instituționale, care investesc mulți bani acolo, câștigă bani și îi schimbă pe Shekeli. Asta creează o corelație foarte strânsă”, explică guvernatorul Băncii Centrale a Israelului.

Acesta este un experiment economic foarte interesant. Ați putut vedea că linia portocalie coincide destul de mult cu linia albastră și apoi vine ceea ce s-a întâmplat, practic, în ianuarie 2023. Au existat o mulțime de încercări de reforme judiciare, ceea ce a creat un decalaj mare între linia albastră și linia portocalie. Șekelul s-a depreciat foarte mult și asta are un efect asupra inflației și a nevoii noastre de a fi mai vigilenți cu rata dobânzii, mai adaugă acesta.

60% din exporturile Israelului sunt asigurate de firmele de high-tech

Guvernatorul Israelului a vorbit despre locomotiva economiei israeliene- sectorul high-tech.

„Suntem foarte cunoscuți în domeniul cibernetic sau în cel al tehnologiei medicale. O treime din impozitul pe salarii strâns la buget provine de la angajații acestui sector. 60% din exporturile Israelului sunt asigurate de firmele de high-tech. 18% din PIB e generat de acest sector. Dar suntem într-o situație în care cheltuim mult pentru apărare și nu cheltuim prea mult pentru sănătate, educație, infrastructură”, adaugă Yaron.

Potrivit companiei de sondaj de afaceri Coface, aproximativ 60.000 de companii israeliene se vor închide în acest an din cauza lipsei de forță de muncă sau a perturbărilor logistice. Planurile de investiții au fost, la rândul lor, amânate. În turism, un important contributor la PIB-ul țării, e jale.

Conform Oxford Economics, a existat o creștere de 93% a cheltuielilor militare în ultimele trei luni ale anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, iar în 2024 acestea vor fi duble față de 2023. O mare parte din această creștere va fi folosită pentru salariile rezerviștilor, artilerie și interceptori pentru sistemul de apărare Iron Dome al Israelului.

Oxford Economics anticipează că economia Israelului va încetini până la 1,5% creștere în acest an. Creșterea redusă și deficitele ridicate vor exercita o presiune suplimentară asupra profilului datoriei Israelului, ceea ce va crește probabil costurile împrumuturilor.

Hainele produse de H&M se vor schimba radical. Retailerul suedez intenţionează să elimine treptat utilizarea de puf şi pene în îmbrăcămintea pe care o comercializează, materiale care sunt recoltate de la raţe şi gâşte şi incluse în jachete, perne şi alte articole, urmând să le folosească doar dacă au fost reciclate, transmite Reuters.

“Ne propunem să folosim doar puf şi pene din surse reciclate post-consum până la sfârşitul anului 2025”, a declarat H&M într-un comunicat, adăugând că în prezent aproximativ 90% din penele din produsele sale sunt reciclate din articolele uzate.

Grupuri care susţin bunăstarea animalelor, precum People for the Ethical Treatment of Animals (PETA), au militat ani de zile pentru ca brandurile de modă şi comercianţii cu amănuntul să oprească utilizarea pufului, pielii şi alte produse de origine animală.

Activiştii PETA, în costume de raţă, au organizat un protest la întâlnirea anuală a acţionarilor H&M, la începutul acestui an.