Dumitru Dragomir a fost invitat al emisiunii „Ai Aflat!”, realizată de Ionuț Cristache pentru Gândul, unde a comentat pe tema crizei politice care a urmat ca efect al anulării alegerilor din anul 2024. Potrivit fostului şef al LPF, mecanismele din spatele sistemului ar fi acționat pentru a elimina orice posibil candidat la președinție care nu era convenabil, chiar dacă acest lucru a însemnat ignorarea votului exprimat de cetățeni.

„Ați văzut la alegeri ce i-au făcut lu’ ăsta? Înjură toată lumea! (Dumneavoastră ce ați înțeles din alegerile astea?) Eu am înțeles că este inutil să mai vorbim degeaba. (Adică, bă, bă, bă, ia taci dracu’ din gură!). Ce dracu’, măi? Măi, măi, fratele meu, aici e totul calculat, măi, oameni buni. Nimic nu este întâmplător. Când îi aud pe câte unii…”, a spus Dumitru Dragomir.

Citeşte şi: Radu Mazăre s-a mutat definitiv în Madagascar, unde deţine un resort de lux. „Avem peste 60 de angajaţi malgaşi. Am fost nevoiţi să-i învăţăm totul!”

Moderatorul l-a provocat pe invitat să povestească reacția pe care a avut-o în momentul în care a văzut rezultatele din primul tur, în care Elena Lasconi și Călin Georgescu ar fi ajuns în turul doi, în timp ce Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul al treilea.

„Dom’le, a fost o surpriză nemaipomenită. Eu n-aș fi putut să cred că Ciolacu nu intră în turul doi și dacă mă împușca cineva. Eu care eram oracol. Da? Pentru că eram amețit de televiziuni. Faptul că a ajutat pe Simion și partidul lui Simion, în diferite județe, că eu știu… (Păi, a fost așa?) Vai de mine… Păi, interesați-vă la Craiova, la Slatina. 20% se duceau la Simion, ei crezând… (Deci au făcut-o cu mâna lor, ei crezând…) Da, să intre Simion cu Ciolacu în finală. Și le-a tras-o doamna aia Lasconi de… Și stau și pun un semn de întrebare. Dacă turul doi se da înapoi, cine ieșea președinte?”, a mai spus Dumitru Dragomir.

Citeşte şi: Cum se poate obține bonificația de 3% din impozit. ANAF a modificat Declarația Unică

[embedded content]

CUTIA NEAGRĂ. Un scandal de corupție stă să explodeze în curtea ministerului Apărării Naționale. Procurorii au intrat pe firul controversatului contractat de achiziție a 1000 de mașini de luptă de la compania turcească Otokar. Afacerea parafată în anul 2024 înaintea alegerilor prezidențiale prevedea ca MApN sa plătească 857 de milioane de euro (fără TVA) pentru 1.059 de autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU) COBRA II 4×4 produse de către compania turcească Otokar. 280 de mașini urmau să fie produse în Turcia iar restul la fabrica Automecanica S.A. din Mediaș. Până în prezent turcii au livrat cu întârziere o mică parte din mașinile de luptă necasare Armatei Române iar Ministerul Apărării cere despăgubiri Otokar în valoare de aproximativ 38 de milioane de euro pentru neonorarea la timp a contractului.

Surse din mediul politic susțin, potrivit dezvăluirilor lui Silviu Mâmnăstire la Cutia Neagră, ca afacerea a fost facilitată de oficiali ai Romtehnica, compania de comerț militar a Ministerului Apărării Naționale, cu sprijinul unor foști ofițeri de informații de la vârful Direcției Generale de Informații a Armatei.

Ceea ce părea la prima vedere o afacere extrem de profitabilă pentru turcii de la Otokar, o companie deținută de cea mai bogată familie din Turcia, care are legături strânse cu regimul Erdogan, s-a transformat într-un scandal monstru care vizează chiar siguranța națională a României. Scandalul Otokar – Automecanica a ajuns inclusiv pe masa serviciilor de informații și este cunoscut la nivelul Consiliului Suprem de Apărare al Țării prezidat de președintele Nicușor Dan.

Povestea duce tocmai în Federația Rusă, la oameni de afaceri conectați la regimul Putin, parteneri de afaceri cu familia
viceprimarului Moscovei. Astfel, după semnarea contactului cu Romtehnica în noiembrie 2024 turcii de la Otokar au parafat în paralel o înțelegere cu compania Automecanica Mediaș pentru a construi în România mașinile de luptă, mai exact 781 de bucăți din contractul de 1059. Turcii însă au fost atrași într-un fel de capcană comercială pentru ca proprietarii ascunși dar și la vedere ai companiei Automecanica sunt cetățeni rușii.

Vezi și Minciunile bombastice din CV-ul lui Radu Miruță. Investigație EXCLUSIVĂ CUTIA NEAGRĂ despre ministrul habarnist al Apărării, pui de comunist cu studii din pix

Din ianuarie 2024, proprietarii oficiali ai Automecanica SA sunt Andrei Scobiola, cetățean român, moldovean și rus alături de Automecanica SKB Property SRL — controlată în totalitate de rusul Sergei Glinka, cel care este și capul afacerii. Fiecare deține câte 48,38% din acțiuni. Surse din mediul de afaceri susțin ca parteneriatul dintre turcii de la Otokar și gruparea rusului Glinka pentru realizarea mașinilor de luptă a fost facilitat de oameni de afaceri români conectați la serviciile de informații și mediul politic care au pretins și primit un comision uriaș de ordinul milioanelor de euro pentru intermedierea afacerii.

CUTIA NEAGRĂ a intrat în posesia unui raport informativ detaliat despre conexiunile și afacerile rusului Sergei Glinka în Federația Rusă. Acesta are un CV extrem de interesant, ceea ce îl face a fi mai mult decit un antreprenor rus obișnuit.

Glinka a petrecut peste două decenii în poziții de conducere în sectoarele strategice ale Rusiei — feroviar, logistică și apărare. Principala sa zona de activitate a fost în jurul Transmashholding JSC (TMH), cel mai mare grup de inginerie feroviară din Rusia. A fost membru în consiliul de administrație al TMH din 2003 până în 2019 și director comercial între anii 2013 și 2018. Proprietarul TMH este unul dintre oligarhii lui Putin, pe numele său Iskandar Makhmudov, alături de Andrei Bokarev și Dmitry Komissarov — cei trei sunt sancționați internațional după izbucnirea războiului din Ucraina și se află pe lista neagră a Occidentului pentru apartenența la regimul putinist de la Moscova. Pe 14 septembrie 2023, SUA a impus sancțiuni împotriva lui Bokarev, Makhmudov și Transmashholding JSC, în scopul limitării capacității Rusiei de a finanța războiul din Ucraina.

Glinka nu a fost un simplu angajat la TMH. Deținea, alături de Maksim Liksutov — actual viceprimar al Moscovei — compania offshore Intellectico Holdings Limited, prin care au beneficiat de contracte publice acordate de Administrația de Transport a Moscovei, instituție condusă chiar de Liksutov. Un cerc perfect de interese, cu bani publici. Acest tip de afaceri nu este posibil în Federația Rusă fără știința lui Putin sau a serviciilor de informații FSB și GRU. În plus, Glinka a co-deținut indirect acțiuni (între anii 2014-2019) în compania Aeroexpress LLC. Printre parteneri în firma respectiva s-a aflat și Tatjana Rose (fosta Liksutova), cetățean estonian și fostă soție a viceprimarului Liksutov. Divorțul dintre cei doi este considerat unul de fațadă, dat fiind că femeia a continuat să locuiască și să opereze din Rusia, gestionând active transferate de la fostul soț.

Oligarhul cu greutate din orbita lui Sergei Glinka este însă Iskandar Makhmudov, cu o avere estimată la 8 miliarde de dolari el este co-fondator al Companiei Miniere și Metalurgice din Ural. Makhmudov este cunoscut ca asociat la crimei organizate din Federația Rusă si sancționat de UE, UK, SUA, Ucraina și Noua Zeelandă. Sergei Glinka are relații și cu controversatul politician de la Chișinău, Renato Usatîi, investigat pentru tentativă de omor și spălare de bani în Moldova și Rusia — pe care Glinka l-a ajutat să obțină contracte de la Căile Ferate Ruse și i-a finanțat candidatura la alegerile parlamentare din Moldova din anul 2014.

Citește și EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ îl demască pe Salvador Caragea, polițistul cu „docotorat” ajuns șef la uzina strategică de armament Sadu pe baza prieteniei cu useristul Miruță. Scandaluri, abuz, șantaj, dosare și condamnări

Date fiind aceste date compromițătoare asocierea dintre turcii de la Otokar și gruparea Glinka – Automecanica a intrat în atenția serviciilor de informații românești. Operațiunile de la Automecanica sunt blocate, contractul cu MAPN pentru mașinile de lupta este in aer și este evident ca nu se va mai construi nicio mașină de luptă atât timp ca rușii sunt implicați în producție. Acum, turcii de la Otokar, în disperare de cauză, încearcă să cumpere acțiunile fabricii Automecanica de la gruparea rusului Glinka pentru suma de 87 de milioane de euro.

Totul pare o combinație cu iz de servicii rusești în care Statul român a căzut în capcana: mașinile de luptă nu vor fi livrate la timp pentru Armata iar turcii sunt obligați să cumpere la costuri exorbitante uzina Automecanica pentru a încerca să onoreze contractul cu ministerul Apararii. Sergei Glinka a cumpărat fabrica de la Mediaș de la un cetățean austriac în anul 2024 plătind doar circa 16 milioane de euro.

Serviciile de informații și procuratura sunt obligate să lămurească cum a fost posibil ca gruparea Glinka să intre pe piața românească a industriei de apărare, cine le-a dat avizele și licențele de funcționare și ce sume de bani au fost plătite drept comisioane către intermediari și oficiali din Ministerul Apărării Naționale, fie de către Otokar, fie de gruparea Glinka!

Tocăniță „neagră de supărare”. Culoarea intensă este obținută dintr-o combinație ingenioasă de ingrediente vegetale: cartofi mov, fasole neagră, vin roșu și o lingură de cacao neîndulcită. Acestea creează un sos închis la culoare, cu o aromă profundă, ușor pământie și foarte reconfortantă.

Această rețetă este interesantă nu doar prin aspect, ci și prin gustul complex pe care îl oferă. Cartofii mov au o aromă delicată și cu o culoare naturală spectaculoasă, fasolea neagră adaugă consistență și proteine vegetale, iar vinul roșu și cacaua creează un gust bogat.

Cacaua neîndulcită nu transformă preparatul într-un desert, ci adaugă profunzime și echilibru. Este un truc folosit uneori și în bucătării celebre ale lumii, unde cacaoa apare în sosuri sărate pentru a intensifica aroma.

Rezultatul este o tocăniță cremoasă, intensă, cu un sos aproape negru, care arată spectaculos în farfurie și are o aromă surprinzător de echilibrată.

Rețetă de tocăniță neagră

Ingrediente

• 500 g cartofi mov
• 1 conservă de fasole neagră (clătită ușor, dar păstrează o parte din lichidul negru)
• 2 cepe roșii mari
• 3 căței de usturoi zdrobiți
• 200 ml vin roșu foarte închis la culoare (Merlot sau Cabernet sunt ideale)
• 1 lingură de cacao neagră, neîndulcită
• ciuperci Shiitake sau champignon brune, tăiate în bucăți mari
• sare
• piper negru din belșug
• cimbru
• 1 foaie de dafin
• puțin ulei pentru gătit

Mod de preparare

Începe prin a toca ceapa roșie și a pregăti ciupercile. Într-o oală sau într-o tigaie adâncă, pune puțin ulei și adaugă ceapa și ciupercile.

Călește-le la foc mediu până când devin moi și încep să elibereze aromă. Ciupercile vor lăsa puțin lichid și vor căpăta o textură fragedă.

Usturoiul zdrobit se adaugă spre final, pentru a evita arderea lui și pentru a păstra aroma intensă.

Curăță cartofii mov și taie-i în cubulețe potrivite. Adaugă-i în oală peste ceapă și ciuperci.

Amestecă bine pentru ca aromele să se combine. Cartofii mov sunt importanți nu doar pentru consistență, ci și pentru culoarea finală a preparatului.

Adaugă lingura de cacao neagră peste cartofi și amestecă rapid. Vei observa cum ingredientele par ușor „prafuite” și încep să capete o nuanță mai închisă.

Cacaua nu va da gust dulce, ci va aduce profunzime și va intensifica culoarea sosului. Acest mic truc transformă complet preparatul și îi oferă caracter.

Toarnă vinul roșu peste ingredientele din oală. Este important să alegi un vin cât mai închis la culoare, cum ar fi Merlot sau Cabernet.

Vinul va începe să fiarbă, iar alcoolul se va evapora rapid. În schimb, pigmentul și aromele vinului vor rămâne în sos, contribuind la culoarea intensă și la gustul bogat.

Acest pas oferă tocăniței un caracter aproape rustic și foarte aromat.

Adaugă fasolea neagră împreună cu o parte din lichidul din conservă. Acest lichid este foarte util deoarece intensifică culoarea preparatului și îngroașă sosul.

Completează cu puțină apă, doar cât să acopere ingredientele. Adaugă foaia de dafin și cimbrul pentru aromă.

Lasă tocănița să fiarbă la foc mic până când cartofii devin fragezi. În acest timp, sosul va începe să se reducă și să capete o consistență groasă.

Pe măsură ce fierbe, culoarea devine din ce în ce mai închisă, iar aroma tot mai intensă.

La final, preparatul trebuie să aibă un sos dens, aproape negru, cu un parfum bogat de ciuperci, vin și condimente.

CUTIA NEAGRĂ: Conform informațiilor furnizate de Ministerul Energiei, România deține 16 din cele 32 de metale considerate critice la nivelul UE, grafit, litiu, magneziu, cupru, argint și alte metale rare necesare pentru industriile de vârf, aerospațială, digitală și de apărare, situându-se pe primul loc în UE într-un astfel de clasament.

Scandalul cu reziștii a pornit de la un articol postat de consilierul prezidențial Radu Burnete, după ce a participat, pe 4 februarie, la primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de țări și organizat de Departamentul de Stat al SUA. Acolo, JD Vance și Marco Rubio au propus înființarea unui bloc comercial al aliaților pentru minerale critice, menit să contracareze dominația chineză. Astfel, SUA, UE și Japonia au semnat un memorandum prin care se angajează să dezvolte planuri de acțiune comune pentru reziliența lanțurilor de aprovizionare în minerale critice. ”Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara)”. A arătat consilierul prezidențial în articolul său.

În plus, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dezvăluit că Nuclearelectrica s-a înțeles să formeze o asociere cu americanii de la Critical Metals, care lucrează cu o mină din Groenlanda. Astfel, o parte dintre mineralele extrase din Groenlanda vor fi procesate la Feldioara, într-o rafinărie de lângă Brașov. Reziștii de la Declic, unul dintre cele mai agresive ONG-uri din România, au sărit ca arși și îi cer lui Nicușor Dan clarificări în legătură cu discursul consilierului său despre ”mineritul cu orice preț”. Scrisorica Declic este semnată și de vechi activiști ai campaniei ”Salvați Roșia Montană”, între care se regăsește și Mihai Goțiu, fost senator USR, surprins adesea că dormea în Parlament. De menționat că protestele, din 2013-2014, pentru blocarea exploatării aurului de la Roșia Montană, au fost manipulate de ONG-urile finanțate de miliardarul George Soros care avea interese economice majore în zonă.

CUTIA NEAGRĂ. Cum accelerează mafia bulgară pe autostrada A8 jonglând cu miloanele din SAFE

CUTIA NEAGRĂ: Deva Gold este un alt proiect minier sabotat de reziștii de la Declic, cu investiții estimate la un miliard de euro și care ar aduce la bugetul statului încasări de peste 17 milioane de lei pe an, numai din redevențe, în urma exploatării zăcământului de aur și argint de la Certeju de Sus, județul Hunedoara. Conform estimărilor ANRM, zăcământul de aur este estimat la 83 de tone, iar cel de argint la 450 de tone, valoarea totală fiind de peste 1,8 miliarde de euro. Investitorul este o companie canadiană care deține 80% din Deva Gold S.A., statul român având 20% din acțiuni. Proiectul este blocat de ani de zile de ong-urile Declic și Mining Watch care au reclamat folosirea cianurilor, a iazurilor de decantare și defrișările masive. Din aceste motive proiectul a fost revizuit, procedura cianurării a fost eliminată împreună cu iazurile de decantare, iar perimetrul de exploatare a fost redus la numai 254 de hectare față de cele 450 de hectare prevăzute inițial. Dar chiar și așa activiștii au luat foc atunci când Agenția pentru Protecția mediului Hunedoara a emis în decembrie anul trecut un aviz de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal, aceasta fiind doar o etapă în procesul de avizare a proiectului Deva Gold. Ei au cerut ministrei Mediului, Diana Buzoianu, să anuleze avizul și să o demită pe șefa APM Hunedoara, deoarece a emis acest aviz în condițiile expirării licenței de exploatare. Între timp, Deva Gold a dat guvernul în judecată și a obținut prelungirea licenței de exploatare, iar rezista de la Mediu și-a pus confrații ong-iști cu botul pe labe, anunțând, pe facebook, că „APM Hunedoara are independență în deciziile pe care le ia cu privire la avizele emise” și că „Ministerul Mediului nu poate interveni pentru a cere emiterea sau blocarea unui aviz de mediu.”

O altă resursă vitală pentru România, pe care reziștii de la ong-urile sorosiste o sabotează de ani de zile este energia hidro, produsă de hidrocentrale. Recent, același Declic a reușit să oprească definitiv construirea Barajului Mihăileni din Hunedoara, început în anii 80, pe vremea lui Ceaușescu, și finalizat în proprție de 90 la sută, un proiect hidrotehnic necesar pentru aprovizionarea cu apă a localităților și unităților miniere din zona Bradului, dar și pentru prevenirea inundațiilor frecvente înregistrate pe valea Crișului Alb, în Hunedoara și Arad. Investiția a fost reluată în 2018, cu fonduri atribuite anual de statul român. Numai că în urma unor procese deschise în ultimii ani de Declic, amenajarea lacului de acumulare și a drumurilor de ocolire au fost oprite de instanțele din Cluj, Organizația a reclamat inițial că noul lac dăunează mediului pentru că va duce la defrișarea unei păduri de aproape cinci hectare, crescută între timp pe terenurile din zona barajului, apoi au continuat să reclame exproprierile, ca în final să invoce motivul că autorizația de construcție este veche de 40 de ani. Chiar și în acest stadiu de execuție, Barajul şi-a demonstrat pe deplin utilitatea. Astfel în timpul ploilor abundente din ianuarie 2024 şi mai 2025, în lacul de acumulare au fost reţinute volume semnificative de apă contribuind la reducerea riscului de inundaţii pentru circa 17.000 de locuitori din localităţile Crişcior, Brad şi Vaţa de Jos. Este doar ultima mare lucrare blocată de ONG uri plătite din afară de forțe care nu au niciun interes ca România să devină independentă energetic, după cum afirmă fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.

EXCLUSIV Baronii banului public, sub lupa CUTIA NEAGRĂ. Cine este „Doru de la Troia”, afaceristul „amărât” cu sechestru pe 25 de case, conectat la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei

„Stiati ca in Romania exista hidrocentrale finalizate la 98 la suta care sunt blocate de zeci de ani? Dvs ati platit miliarde de euro pe betoane, baraje, turbine, stații si cu taote acestea hidrocentralele nu produc, facturile românilor sunt mai mari decât ar trebui si tara e mai puțin sigură și e mai deopenenta de adversarii noștri care vor sa ne tina captivi. De altfel, Răstolita, Surduc-Siriu, Cerna-Belareca, Pașcani si multe alte hidrocentrale sunt sabotate la fiecare pas de dou-trei asociatii de mediu, probabil finanțate și din afara României de la cei care nu doresc ca tara noastră să fie independentă energetic. Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Hidronergia salveaza Romania.”

Motivele ONG-urilor țin, de cele ai multe ori, de așa zise specii de insecte sau animale protejate. Hidrocentralele de la Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, Bumbești-Livezeni, Cornețu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana, Valea Sadului, Făgăraș-Hoghiz, Cosmești-Movileni sunt deja bine cunoscute. De exemplu, lucrările de la hidrocentrala Răstoliţa, din Mureş, finalizate în proporţie de peste 90%, urmau să fie gata anul trecut, dar ONG-urile de mediu le-au blocat în instanţă pe motiv proiectul ar afecta grav habitatul lostriței, o specie rară de somon de Dunăre. De asemenea, hidrocentrala de la Bumbești-Jiu, finalizată în proporție de 95%, s-a impiedicat de răcușorul de ponoare. Amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu, care prevedea construcţia a două hidrocentrale în Defileul Jiului, a început în 2003, când a fost deschis șantierul Hidroelectrica. La acel moment, zona nu făcea parte dintr-un parc național.

Hidroelectrica a obținut o autorizație de mediu valabilă până la finalul lucrărilor, dar investiția nu a fost realizată la timp. După un blocaj temporar, lucrările au fost reluate la finalul anului 2015, dar au fost din nou oprite în 2017, printr-o decizie definitivă a justiției, după ce mai multe organizații de mediu au reclamat faptul că lucrările sunt realizate în Parcul Național Defileul Jiului, sit Natura 2000. În alte cazuri, șantierele sunt aproape finalizate, dar stau închise din cauza unor litigii care contestă proceduri, avize sau interpretări ale legislației de mediu.

În acest moment, Hidroelectrica are 12 proiecte de investiții hidroenergetice, care ar fi adus statului încasări de cel puțin 1 miliard de dolari, dar toate sunt blocate în instanță de ONG-uri. Zilele acestea Hidroelectrica a anunțat că s-a asociat cu gigantul Electricite de France, într-o companie mixtă, în cote egale, menită să readucă la viață proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița–Lăpuștești, conceput încă din anii ’80, dar niciodată realizat. Rămâne să vedem dacă ong-urile sorosiste vor avea curaj să îi bage bețe-n roate.

Nici proiectul Neptun Deep, de exploatare a resurselor imense de gaze naturale din Marea Neagră, n-a scăpat de sabotajul pus la cale de ong-uri. Greenpeace a atacat în instanță avizele de mediu emise de Ministerul Culturii pentru Neptun Deep, motivând pueril că exploatarea gazelor ar afecta siturile arheologice de pe fundul mării.

Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei: „Alertă de sabotori economici ordinari. Ați auzit vreodată de organizația Greenpeace? Ei bine, sunt cei care se luptă, dau în judecată, fac campanii publice împotriva gazului românesc din Marea Neagră. Pur și simplu nu-și doresc ca România să aibă propria ei energie. Adevărata știre a acestor zile ar trebui să fie cum această organizație Greenreace a cheltuit pe reclame politice mai mult decât PSD, PNL, AUR. De unde banii? Păi, de unde? Din rapoartele lor publice aflăm că de exemplu în 2023 au avut donații din România 900 lei și cheltuieli totale cu finanțare din afara țării peste 4,3 milioane de lei. Oare în interesul cui e ca România să n-aibă propriul ei gaz, propria ei energie? Energia noastră este libertatea noastră și n-o să renunțăm oricâte campanii plătite ar face și au făcut inclusiv împotriva mea pe magazinul Cocor cerându-mi demisia. Niciun pas înapoi! Independența energetică a României nu este negociabilă”

Deși, în noiembrie 2024, Greenpeace a câștigat procesul, pe 27 iunie 2025, Tribunalul București a respins cererea de suspendare a acordului de mediu, obligând ong-ul să plătească 340.000 de lei, cheltuieli de judecată, către OMV Petrom și Romgaz, beneficiarii proiectului. Greenpeace a anunțat atunci că va face o plângere la CEDO în legătură cu cheltuielile de judecată, și a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul având termen pentru data de 4 iunie 2026.

La rândul său, Romgaz a cerut în instanță dizolvarea Greenpeace, pe motiv că, încercând să obțină cheltuielile de judecată prin executare silită, a constatat că fundația nu avea bunuri mobile sau imobile și conturi bancare active. Dar a renunțat la proces, din bună credință, după ce Greenpeace și-a actualizat datele din dosarele legate de Neptun Deep. Apropo de înverșunarea acestui ong, trebuie spus că la vârful NATO au existat dintotdeauna temeri că Greenpeace ar fi folosită de Rusia pentru a menține Europa în stare de dependență energetică față de gazul rusesc.

CUTIA NEAGRĂ scoate la iveală noi găuri negre în care dispar banii românior. Licitațiile pentru această Autostradă sunt derulate de Compania Nationala de Investitii Rutiere, o alta companie de stat din subordinea Ministerului Transporturilor diferită de compania națională de administrare a autostrăzilor și drumurilor naționale – CNAIR. Aceasta noua entitate – CNIR– este condusa de un anume Gabriel Budescu un fost director al CNAIR care a fost promovat șef la CNIR dupa un concurs și un scandal politic asupra căruia vom reveni.

Cert este ca Budescu și CNIR au început să atribuie din toamna anului trecut licitații de miliarde de euro din proiectul Autostrăzii A8. Un prim lot al autostrăzii a fost încredințat unei companii de construcții puțin cunoscute cu sediul în județul Neamț, denumite DANLIN XXL SRL. Compania a câștigat licitația de un miliard de lei, circa 190 de milioane de euro, pentru proiectarea și execuția lotului Joseni – Ditrău al Autostazii A8.

CUTIA NEAGRĂ, EXCLUSIV. Procurorii DNA îl anchetează pe noul rege „XXL” al drumurilor din România

Conform documentele consultate de CUTIA NEAGRĂ compania cu sediul în județul Neamț a participat și a câștigat licitația într-o asociere de firme din care fac parte GROMA Hold LTD înregistrată în Bulgaria și compania românească Intertranscom Impex înregistrată în localitatea Buhuși, a cărui domeniu de activitate este vânzarea de materiale de construcții.

Danlin XXL SRL este liderul asocierii și este patronată de Dan Amurăriţei, un om de afaceri discret care s-a îmbogățit în ultimii 10 ani din afaceri cu Statul fiind specializat în reparația și întreținerea de drumuri județene în regiunea Moldovei, cu precădere la Iași, Bacău și Neamț. Amurăriţei a făcut parte din anturajul de oameni de afaceri ai baronului PSD de Neamț Ionel Arsene, unul dintre cei mai influenți pesediști în timpul regimului Dragnea. Arsene este în prezent fugit din țară din cauza dosarelor penale.

Analiza făcută de CUTIA NEAGRĂ arată ca în mod normal societatea Danlin XXL nu putea câștiga licitația pentru lotul de autostradă Joseni- Ditrau din cauză ca nu are experiență similară în construcția de autostrăzi, la fel nici compania Intertranscom din Buhuși. Danlin XXL nu a construit niciun kilometru de autostradă în România, nici măcar în asociere sau parteneriat cu alte companii, dar a câștigat în ultimele 5 luni trei licitații de autostrăzi în valoare aproximativă de 10 miliarde de lei, toate atribuite de directorul Budescu de la CNIR.

CUTIA NEAGRĂ a verificat situația companiei GROMA Hold LDT din Bulgaria ce apare în asociere cu câștigătorul declarat DANLIN XXL și a aflat informații spectaculoase: legături directe cu mafia din Bulgaria, conectată la clasa politică de la Sofia, și implicarea în scheme de spălare bani, de crimă organizată și fraudarea bugetelor publice din țara vecină.

Compania bulgara GROMA a jucat un rol esențial în licitațiile de autostrăzi câștigate de DANLIN XXL pe Autostrada Unirii deoarece a pus la dispoziție experiența similară în construcția de autostrăzi, experiență care îi lipește omului de afaceri Dan Amurăriţei deși acesta este bine conectat la lumea politică din Neamț și Moldova, unde a câștigat licitații publice de miliarde de lei.

CUTIA NEAGRĂ l-a chestionat pe afaceristul Amurăriţei asupra asocierii cu bulgarii de la GROMA dar acesta nu a oferit vreun comentariu. Amurăriţei nu a vrut să spună cine l-a pus în legătură cu compania de construcții din Bulgaria și câți bani vor încasa bulgarii din lotul de autostradă de la Joseni la Ditrău, parte din A8.

Informațiile și documentele de la Sofia intrate în posesia jurnaliștilor CUTIA NEAGRĂ dezvăluie lucruri extrem de grave. Compania GROMA nu este o banală firmă de infrastructură specializată în construcția de autostrăzi care a venit în România pentru a își pune la dispoziție experiența în proiecte către omul de afaceri Amurăriţei de la Danlin XXL.

Potrivit unui rechizitoriu din anul 2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sofia, Hristo Savev, proprietarul companiei Groma Hold era acuzat alături de alte 9 persoane de constituirea și coordonarea unui grup de crimă organizată care și-ar fi însușit 54 de milioane de leva, aproximativ 28 de milioane de euro, din fondurile publice alocate pentru extinderea Autostrăzii Hemus din nordul Bulgariei.

Banii au fost alocați in avans de 90 la sută și fără licitație de către compania de stat bulgarească destinată investițiilor în infrastructură rutieră către alte companii private, apoi banii au fost retrași dintr-o sucursală bancară și transferați cu camionul intr-un depozit. De operațiune s-au ocupat persoane asociate mafiei bulgare dar beneficiarul final și coordonatorul grupării ar fi fost patronul GROMA.

EXCLUSIV Baronii banului public, sub lupa CUTIA NEAGRĂ. Cine este „Doru de la Troia”, afaceristul „amărât” cu sechestru pe 25 de case, conectat la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei

Printre acuzați se află și directorul Groma Hold, Viktor Velev, cel care din informațiile CUTIA NEAGRĂ a venit în România pentru a se ocupa de licitația de autostradă de pe A8 alături de afaceristul Amurăriţei.

Scandalul legat de planurile de extindere a Autostrăzii Hemus a izbucnit în 2021 când, în urma unui audit al Curții de Conturi a Bulgariei, a reieșit că Agenția de Infrastructură Rutieră a acordat contracte în valoare de aproape 4 miliarde de leva, 2 miliarde de euro, companiei de stat Avtomagistrali, fără o procedură de licitație competitivă. La rândul său, Avtomagistrali a atribuit lucrările unor companii private, încălcând astfel Legea Achizițiilor Publice.

Rechizitoriul din Bulgaria conține detalii senzaționale ale operațiunii și modul în care fondurile destinate autostrăzii Hemus au fost deturnate printr-o rețea de companii paravan. Din iunie 2020 până in septembrie 2021, membrii grupului infracțional au retras sume mari de bani în numerar din conturile companiilor paravan prin intermediul a 66 de tranzacții. Banii au fost apoi transportați la un depozit de lângă satul Zelendol, în municipalitatea Blagoevgrad. Proprietarul facilității era compania Vodno Stroitelstvo – Blagoevgrad unde tocmai directorul companiei GROMA Victor Velev era acționar majoritar. Presă din Bulgaria precizează ca nici procurorii nu au reușit sa afle ce s-a întâmplat ulterior cu banii furați!

Compania deținută de Velev, Vodno Stroitelstvo, unde au fost depozitate milioanele de euro, a primit și ea fara licitație in 2020, un avans substanțial de peste 84 milioane de leva, circa 42 de milioane de euro, pentru construcția Lotului 5 al autostrăzii Hemus. Autostrada nu a mai fost construită iar în anul 2025 ancheta procurorilor de la Sofia a fost stopată iar procurorii dați afară din magistratură.

Presa din Bulgaria speculează intervenția politică în blocarea anchetei dar și legături ale patronilor GROMA cu un anume Delian Peevsky. Peevsky este un om politic și oligarh bulgar extrem de influent, adesea descris ca o „eminență cenușie” a politicii de la Sofia.

Acum bulgarii de la compania GROMA se pregătesc să încaseze alte zeci de milioane de euro pentru construcția de autostrăzi, de data asta în România. Rămâne de văzut dacă vor sifona acești bani sub nasul autorităților de la București.

Măsura face parte din pachetul trei de măsuri fiscale adoptat recent de Guvern, care prevede acordarea unei reduceri de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025. Această bonificație este acordată persoanelor fizice care au obligația de a depune Declarația Unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale, scrie Adevărul.

Noua versiune a Declarației Unice

ANAF a publicat pe site-ul instituției formularul 212 – Declarația Unică 2026, disponibil în format electronic și completabil direct în browser. În noul formular există o opțiune specială intitulată „Bonificație impozit”, care permite contribuabililor să bifeze solicitarea reducerii de 3%, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

Declarația Unică în noul său format poate fi văzută AICI.

Termenul pentru a beneficia de reducere

Pentru a primi bonificația de 3%, contribuabilii trebuie să depună Declarația Unică și să achite impozitul până la 15 aprilie 2026, pentru veniturile realizate în anul 2025. Persoanele care au depus deja Declarația Unică pentru anul trecut vor trebui să transmită o declarație rectificativă (formularul 212) și să achite impozitul până la aceeași dată pentru a beneficia de reducere. În cazul în care contribuabilii nu doresc să profite de bonificație, aceștia pot depune declarația și pot plăti taxele până la 25 mai 2026, fără penalități.

Citeşte şi: Schimbări importante pentru șoferii de mașini diesel. Era lor se apropie de sfârșit!

Formularul 212 trebuie depus de:

• persoanele care în anul 2025 au obținut venituri sau pierderi din România sau din străinătate, cum ar fi: chirii, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, tranzacții cu titluri de valoare și instrumente financiare (inclusiv derivate), transferul aurului de investiții, activități agricole, piscicultură sau silvicultură și care datorează impozit și contribuții sociale;
• persoanele care aleg în anul 2026 să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS);
• contribuabilii fără venituri care optează pentru plata CASS pentru a beneficia de asigurare de sănătate;
• persoanele care decid să plătească contribuția de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținere.

Declarația poate fi depusă direct de contribuabil sau printr-un împuternicit ori curator, în baza unei împuterniciri în original, autentificată la notar sau semnată sub semnătură privată.

Termene și modalități de depunere

Pentru veniturile realizate în 2025, termenul general de depunere este 25 mai 2026. În cazul celor care optează pentru plata contribuției de sănătate, declarația poate fi depusă în orice moment al anului. Declarația poate fi transmisă online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau platforma e-guvernare.ro; în format tipărit, la registratura organului fiscal; prin poștă, cu confirmare de primire. În cazul depunerii online, ANAF confirmă primirea documentului printr-o recipisă electronică, care indică validarea sau nevalidarea formularului.

Citeşte şi: Digi a respins oferta de 3,8 miliarde de euro de la Telefonica. CEO: „Nu există niciun motiv pentru a vinde”

Contribuabilii pot modifica oricând informațiile declarate prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular 212. Declarația Unică este o declarație autodeclarativă, prin care contribuabilii își raportează veniturile și stabilesc impozitul și contribuțiile sociale aferente.

Dacă declarația nu este depusă, ANAF va transmite inițial o notificare (prin SPV sau prin poștă). În cazul în care contribuabilul nu se conformează nici după notificare, instituția poate emite o decizie de impunere în termenul legal de prescripție, care este de 5 ani.