Connect with us

DIVERSE

Procurorii DNA ce câștigă lunar 20.000 de lei vor creșterea salariului cu 60% și au dat propria instituție în judecată. Motivează că cei de la Parchetul European iau mai mulți bani și muncesc mai puțin

Published

on

Șapte procurori ai DNA, printre care și șefa Serviciului Teritorial Iași, Cristina Chiriac, au cerut în instanță creșterea cu 60% a salariilor pentru a-i egala pe cei de la Parchetul European (EPPO), motivând că fac aceleași lucruri.

Procurorii DNA se simt umiliți că au salarii de numai 20.000 de lei

Procurorii DNA chiar susțin că au mai mult de lucru decât cei de la EPPO, astfel că ar fi vorba despre o discriminare salarială, însă argumentele nu au avut succes în fața judecătorilor.

Parchetul european a fost înființat pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și investighează cazurile de fraudă care implică sume de peste 10.000 de euro din fondurile UE și cazurile de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune mai mari de 10 milioane euro.

Procurorii DNA au cerut, în plângerea adresată Tribunalului, instituției la care lucrează, să le plătească diferența dintre salariile lor și cele achitate procurorilor europeni delegați în România începând de la 1 iunie 2021, dar și plata salariilor majorate pe viitor.

Citește și : Percheziții privind medici care au cerut recunoașterea unor diplome obținute fraudulos în Republica Moldova. Reacția Ministerului Sănătății

A fost aleasă data de 1 iunie 2021 pentru că atunci EPPO a intrat în funcțiune.

Procurorii DNA și-au bazat solicitarea pe similitudinile dintre organizarea EPPO și cea a parchetului național anticorupție, mai ales că procurorii români delegați în cadrul EPPO sunt selectați din cadrul magistraților autohtoni și au aceleași calificări și experiență.

Procurorii români din cadrul EPPO au aceleași atribuții și competențe ca și procurorii naționali, iar structurile de sprijin și personalul de specialitate sunt similare. De asemenea, cauzele instrumentate de EPPO sunt judecate tot de instanțele românești, ca și cele analizate de DNA. Condițiile generale de muncă și mediul de lucru ale procurorilor sunt și ele aceleași.

Mai mult, procurorii DNA au comparat și ritmul lor de lucru cu cel al procurorilor europeni. În 2023 au fost instrumentate 1.431 de dosare privind fraudele la regimul fondurilor europene. Dintre acestea, 636 au fost soluționate de procurorii DNA. Alte 186 de cauze au fost înaintate către EPPO pentru ca structura europeană să și le aleagă pe cele pe care vrea să le instrumenteze. Un număr de 67 de sesizări au fost preluate spre anchetare de către procurorii europeni. Celelalte 119 s-au întors la DNA.

„Se constată că ponderea majoritară a cauzelor în materia fraudelor cu fonduri europene a fost în continuare instrumentată de DNA, iar nu de EPPO şi că numărul cauzelor evocate (preluate, n.r.) de procurorii europeni delegați din România este în medie sub o tremie din cele care-i sunt înaintate de DNA.

În ceea ce privește finalitatea activității de urmărire penală, ponderea totală a rechizitoriilor şi acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii europeni delegați din România este de sub 10% raportat la cele întocmite de procurorii din cadrul DNA pe acelaşi specific de infracţiuni”, au arătat procurorii DNA.

Astfel, practic procurorii DNA ar fi avut mai mult de lucru decât cei ai EPPO, situație care s-a înregistrat și în 2021 și 2022. Ei nu au solicitat angajarea de anchetatori suplimentari, ci au arătat că procurorii europeni primesc salarii cu aproximativ 60% mai mari decât cei ai DNA, deși au aceeași vechime.

Un procuror DNA cu vechime de 15-20 de ani încasează un salariu lunar net de aproximativ 20.000 lei, în timp ce un procuror european primește 32.000 lei. Această diferență de salarizare este considerată ca discriminatorie.

Tribunalul a respins exagerările procurorilor

Reprezentanții angajatorului DNA au apreciat că raționamentul procurorilor nemulțumiți era pur speculativ, pentru că procurorii delegați la EPPO erau angajați de Consiliul European și plătit de acesta.

Acest argument a fost acceptat de magistrații Tribunalului, care au analizat dosarul. Ei au făcut referire la Regulamentul UE în baza căruia a fost înființat Parchetul European. Acesta este format dintr-un parchet central și birouri teritoriale organizate în statele membre UE. Procurorii angajați în cadrul birourilor naționale sunt subordonați direct parchetului central, nu autorității ierahice naționale.

„Salarizarea procurorilor europeni delegați nu este stabilită prin Legea-cadru nr. 153/2017 (privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, n.r.), ci prin contractul încheiat cu Parchetul European, drepturile salariale ale acestora sunt suportate din bugetul EPPO și nu din bugetul autorităților naționale, iar contractul conține clauze financiare și de responsabilitate specifice funcționării unei structuri europene autonome.

Citește și : CCR a amânat decizia privind legea referitoare la pensiile private până pe 12 noiembrie. Ce prevede actul legislativ controversat

Această diferență fundamentală între regimul numirii și al salarizării procurorilor europeni delegați față de procurorii naționali exclude orice posibilitate de comparabilitate sub aspectul drepturilor salariale”, au arătat judecătorii.

Practic, diferențele de salariu nu erau determinate de un criteriu interzis, ci de faptul că angajatorul era altul.

Loading

DIVERSE

Motorina ar urma să ajungă la 10 lei pe litru până la sfârșitul lunii martie. Avertismentul lui Dumitru Chisăliță, președintele AEI: „România are un deficit structural de motorină și depinde mai mult de importuri pentru acest produs”

Published

on

Pragul psihologic de 9 lei pe litru de motorină a fost deja depășit, iar dinamica pieței arată că nivelul de 10 lei nu este departe, ci un scenariu foarte posibil chiar la finalul lunii martie.

Motorina ar urma să atingă 10 lei pe litru la finalul lunii martie

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), trage un semnal de alarmă cu privire la prețul combustibilului și arată că România, stat cu un deficit structural de motorină, este afectată, motiv pentru care aceasta este mai scumpă decât benzina în țara noastră.

„Când apar astfel de crize, primul combustibil care reacționează este motorina. Motivul este simplu: Europa, inclusiv România, are un deficit structural de motorină și depinde mai mult de importuri pentru acest produs decât pentru benzină.

Citește și : Vine criza imobiliară? Au scăzut vânzările apartamentelor, ce se întâmplă cu prețul locuințelor

În același timp, există o întârziere tehnică în transmiterea scumpirilor de pe piața petrolului către pompă. Rafinăriile procesează țiței achiziționat cu câteva săptămâni înainte, iar acest lucru creează o fereastră temporară în care benzina rămâne relativ stabilă, în timp ce motorina începe deja să reflecte tensiunile din piață. De aici și diferența tot mai mare dintre cele două prețuri.”, transmite președintele AEI.

Motorina este esențială pentru transportul de marfă, agricultură și logistică, motiv pentru care va rămâne sub presiune în perioada următoare.

„Motorina este, de fapt, combustibilul inflației. Orice scumpire se transmite rapid în prețul transportului, apoi în costul alimentelor, al materialelor de construcții și al aproape tuturor bunurilor din economie. Când motorina urcă puternic, întreaga structură de costuri a economiei începe să se miște în sus.

De aceea, pragul de 9 lei nu este doar o cifră simbolică. El marchează intrarea într-o zonă în care presiunea asupra economiei devine vizibilă pentru toată lumea: transportatori, fermieri, comercianți și, în final, consumatori.”, mai arată Chisăliță.

Citește și : Preț carburanți 13 martie. Motorina a trecut de 9 lei în unele benzinării, carburanții continuă să se scumpească

Asociația pe care o conduce estimează că prețul motorinei va ajunge la 10 lei chiar la finalul lunii martie.

„În realitate, întrebarea nu mai este dacă vom vedea carburanți de 10 lei pe litru, ci cât de repede se va întâmpla și cât timp va dura această fază a pieței. Estimarea AEI este ca la sfărșitul lunii martie să avem o motorină de 10 lei/l”, mai punctează președintele Asociației Energia Inteligentă.

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Vine criza imobiliară? Au scăzut vânzările apartamentelor, ce se întâmplă cu prețul locuințelor

Published

on

Vine criza imobiliară? Potrivit datelor ANCPI analizate de jurnaliștii de la Economica.net, la început de 2026 s-au vândul aproape 17.500 de apartamente, cu 21% mai puține față de anul trecut.

Vine criza imobiliară? Ce se întâmplă cu prețurile apartamentelor după ce au scăzut vânzările

Confor celor mai recente date publicat de ANCPI, dacă în ianuarie 2026 s-au vândut cu 25% mai puține apartamente față de aceeași lună a anului trecut, în februarie s-au vândut cu 20% mai puține față de februarie 2025. Această tendință de scădere vine odată cu reducerea consumului, care în ianuarie a fost de aproape 10%.

Analiștii se așteaptă la o nouă scumpire, odată ce prețul carburanților va ajunge la 10 lei pe litru. Inflația și salariile înghețate i-ar putea face pe români să amâne cumpărarea unui locuințe.

Citește și Cutremur pe piața imobiliarelor din România. Dezvoltatorii au ajuns să aibă datorii uriașe

În ce județe vânzările de apartamente s-au înjumătățit

Doar în cinci județe s-au vândut mai multe apartamente față de începutul lui 2025. Este vorba despre Alba, Ialomița, Olt, Sălaj și Vâlcea. În restul județelor, inclusiv în București, vânzările au scăzut dramatic în primele două luni ale anului.

În Constanța și Prahova vânzările de apartamente s-au înjumătățit la început de an. De exemplu, în Constanța, în primele două luni ale anului 2025 s-au vândut 1.729 de apartamente, în timp ce anul acesta s-au vândut numai 838.

În Prahova au fost vândute 239 de apartamente, față de 484 în lunile ianuarie și februarie din 2025.

În Suceava și Cluj vânzările au scăzut cu 35%, iar în Satu Mare și Timiș cu 20%. De asemenea, și în București s-au vândut cu 18% mai puține apartamente față de 2025, în timp ce în Neamț vânzările au scăzut cu 17%, iar în Brașov cu 14%. În Ilfov s-au vândut cu 10% mai puține apartamente, mai arată datele analizate de Economica.net.

Citește și Garsonieră de 11 metri pătrați, vândută cu 22.000 de euro. Anunțul unei agenții imobiliare a ajuns rapid subiect de glumă pe internet: ”Bucătăria e în baie”

Loading

Continue Reading

DIVERSE

STUDIU: Care este cel mai romantic oraș din Europa. Nu este Paris și nici Veneția

Published

on

Cercetătorii au analizat în studiu date din zeci de orașe europene, luând în calcul viața de noapte, populația de celibatari, gradul de incluziune și fericire, evaluările romantice de pe TripAdvisor și vizibilitatea apusului de soare. Madridul a ieșit pe primul loc în fața unor destinații consacrate precum Paris, Veneția sau Roma.

Citește și: STUDIU – Jumătate dintre români ies mai rar în oraș, iar consumul s-a prăbușit. Valoarea medie a notei de plată a scăzut cu 13%

STUDIU: Madrid, cel mai romantic oraș din Europa

Capitala spaniolă seduce prin combinația dintre farmec istoric și atmosferă intimă. Restaurante confortabile, baruri elegante, hoteluri boutique și spectacole de flamenco pline de energie compun un decor greu de egalat. Străzile orașului sunt împodobite cu grafitti colorate, flancat de cafenele și completate de o arhitectură impresionantă.

Una dintre cele mai apreciate activități este închirierea unei bărci cu vâsle pe lacul din Parcul El Retiro. De asemenea, plimbările prin parcul El Capricho sau prin grădinile Sabatini de la Palatul Regal sunt la fel de captivante.

Madridul se mândrește cu unele dintre cele mai spectaculoase puncte de observație pentru apusul de soare din Europa. Cel mai iubit loc rămâne Templo de Debod, un templu egiptean antic, în jurul căruia bazinele reflectante creează efecte vizuale de neuitat.

Potrivit aceluiași studiu, unul din zece britanici consideră călătoriile cea mai bună modalitate de a-și găsi un partener și că foarte mulți s-au îndrăgostit în timpul unui zbor.

Primele cinci orașe din clasament sunt Madrid, Praga, Lisabona, Barcelona și Zurich. Urmează Amsterdam, Helsinki, Viena, Copenhaga și Roma. Atena, Geneva, Oslo, Berlin și Reykjavik completează lista celor mai romantice destinații europene.

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Salariul minim brut se majorează de la 1 iulie 2026. Guvernul a aprobat deja măsura, câți bani vor lua românii în mână

Published

on

Salariul minim brut pe țară va fi majorat! Ministerul Muncii informeazăcă în luna luna iulie 2026, tariful orar va fi de 25,949 lei/oră pentru un program complet de lucru de 166,667 ore, în medie, pe lună. Majorarea reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută în seamnă 275 de lei în sumă brută. În valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei, majorarea pe net fiind de 125 de lei.

Citește și: Bolojan anunță că proiectul de buget va pleca vineri dimineață la parlament, pentru dezbatere și adoptare. ”Am propus un buget echilibrat”. S-au aprobat și creșterea salariului minim de la 1 iulie, și schema de ajutor pentru transportatori

„Am luptat pentru creșterea salariului minim pentru că știu că, pentru sute de mii de români, acesta nu este doar un indicator economic, ci venitul de care depinde viața de zi cu zi. Vorbim despre oameni care muncesc cinstit și care merită să trăiască cu demnitate din munca lor.

Majorarea salariului minim înseamnă mai multă siguranță, o putere de cumpărare mai mare și o barieră împotriva abuzurilor și a muncii la negru. Am susținut această măsură pentru că eu cred că munca trebuie respectată, nu exploatată.

Iar rolul nostru este să fim de partea celor care muncesc, să le oferim protecție și șansa la un trai mai bun”, a declarat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, într-un comunicat.

De majorarea salariului minim de bază brut pe țară vor beneficia 1.759.027 salariați.

Citește și: Culmea austerităţii la Guvern: Ce angajaţi primesc spor de 12,5% la salariu ca să fie cinstiţi

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Prognoza meteo. Cum va fi vremea de Paște, date de ultimă oră anunțate de meteorologii ANM

Published

on

Prognoza meteo. În următoarea perioadă vremea va fi frumoasă în toată țara. Se anunță temperaturi ușor mai ridicate decât cele specifice datei din calendar.

Prognoza meteo. Cum va fi vremea în următoarele săptămâni

Săptămâna 16.03.2026 – 23.03.2026

Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile vestice, nordice, precum și la munte, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țări.

Citește și Prognoza meteo. Val de căldură în weekend, vreme de drumeţii şi plimbări în parc. Romica Jurca a citit ultimele hărţi ANM

Săptămâna 23.03.2026 – 30.03.2026

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării. Excepție vor face regiunile sudice și sud-estice, unde valorile termice vor fi apropiate de cele normale.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile vestice, nordvestice și centrale, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Săptămâna 30.03.2026 – 06.04.2026

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.
Regimul pluviometric se va situa în jurul celui normal pentru această perioadă, în toate regiunile.

Săptămâna 06.04.2026 – 13.04.2026

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.
Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi apropiate de cele normale în majoritatea regiunilor.

Citește și Revin ninsorile în România. Localitățile în care va ninge 5 zile la rând, începând de săptămâna viitoare. Prognoza meteo actualizată pentru București

Loading

Continue Reading

DIVERSE

CTP laudă discursul lui Nicușor Dan de după întâlnirea cu Volodimir Zelenski: „Cu economie de gesticulații și fără ăăă-uri și râsete mânzești”

Published

on

„Două întrebări

1) Ce s-ar fi întâmplat cu Ucraina dacă i-ar fi fost președinte Nicușor Dan în locul lui Volodimir Zelenski?

2) Ce s-ar fi întâmplat cu România dacă președinte i-ar fi fost G. Simion în locul lui Nicușor Dan?”, a scris Cristian Tudor Popescu, pe Facebook, după întâlnirea dintre președintele României și omologul său ucrainean.

Gazetarul a ținut să puncteze și faptul că discursul lui Nicușor Dan s-ar fi îmbunătățit, asumându-și într-o oarecare măsură meritele pentru această evoluție. CTP e de părere că președintele ar fi ținut cont de observațiile făcute de el în mediul online.

„P.S. Îmi îngădui să cred că președintele Dan a ținut seama de observațiile sussemnatului, deoarece am fost singurul de bună-credință care le-a făcut în spațiul public. Discursul rostit alături de Zelenski a fost al doilea consecutiv mult mai fluid, cu economie de gesticulații și fără ăăă-uri și râsete mânzești”, a mai scris Cristian Tudor Popescu.

Citește și: VIDEO Șoșoacă, mesaj incendiar pentru Zelenski: ”Te potrivești cu Nicușor…ia-l acasă! Ține-te bine ce urmează…”

Concluziile întâlnirii dintre Nicușor Dan și Volodimir Zelenski

Nicușor Dan s-a întâlnit joi, 12 martie, cu Volodimir Zelenski, la Palatul Cotroceni.

Cei doi au semnat documente esențiale privind colaborarea dintre cele două țări, care prevede, printre altele, colaborări de natură economică vizând inclusiv domeniul energiei.

Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat trei documente – unul referitor la parteneriatul strategic dintre cele două țări și două privind cooperarea în domeniul energiei și al producției comune de armament.

În declarația comună privind stabilirea parteneriatului strategic, România și Ucraina se angajează să cooperareze mai susținut în domeniul politic, al apărării și securității, economiei, energiei și infrastructurii, al mediului, al culturii și educației.

De asemenea, cele două țări vor lucra împreună în eforturile internaționale pentru a se ajunge la o pace justă și durabilă pentru Ucraina, pedepsirea crimelor de război comise de Rusia, obținerea de compensații din partea Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei.

Cele două țări se angajează de asemenea să protejeze minoritatea română din Ucraina și pe cea ucraineană din România.

Citește și: DOCUMENTE Ce prevede exact parteneriatul strategic dintre România și Ucraina, semnat de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski. Este vizată și colaborarea pentru stocarea gazelor din proiectul Neptun Deep!

De asemenea, România va sprijini Ucraina să-și continue procesul de reforme.

În ceea ce privește dialogul strategic și politic, cele două țări vor lansa o Comisie Strategică la nivel înalt și vor organiza anual ședințe de guvern comune, consultări la nivel de Parlament și miniștri de Externe.

În domeniul securității și apărării, cele două țări vor coopera „pe baza convingerii ferme că viitorul Ucrainei este în NATO”.

România se angajează să sprijine și să promoveze în rândul aliaților aderarea Ucrainei la NATO imediat ce aceasta va îndeplini condițiile.

Cele două țări își vor întări cooperarea în domeniul securității cibernetice și al combaterii dezinformării, vor face transfer de expertiză, în combaterea criminalității organizate, al securității frontierelor și traficului de arme și persoane.

România va ajuta totodată Ucraina să-și alinieze legislația la cea a UE în domeniul protecției infrastructurii critice.

Un alt capitol privește sprijinul pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, la care Ucraina vrea de asemenea să adere cât mai curând posibil.

Parteneriatul strategic mai prevede acțiuni de colaborare în domeniul securității regionale, transportului, energiei, comerțului și tranzitului de mărfuri, agriculturii, mediului de afaceri, legislației și mediului.

Loading

Continue Reading
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend