Brenda Fricker, prima actriţă irlandeză recompensată cu un premiu Oscar, pentru rolul din filmul „My Left Foot” (1989), în care a jucat alături de Daniel Day-Lewis, şi cunoscută publicului larg şi pentru interpretarea Doamnei cu porumbei din „Home Alone 2: Lost in New York” (1992), a murit joi, la Dublin. Avea 81 de ani.

Decesul a fost confirmat oficial de agentul său

Decesul a fost confirmat vineri pentru BBC de agentul său, Phil Belfield.

„Nu vom mai vedea niciodată pe cineva ca ea, iar lumea este mai săracă fără prezenţa ei. A fost o onoare să o cunosc, să o iubesc şi să lucrez cu ea. Va avea întotdeauna un loc în inima mea şi în inimile a atât de mulţi fani ai filmului şi televiziunii din întreaga lume”, a declarat Belfield.

Actriţă apreciată atât pe scenă, cât şi pe marele ecran, Fricker a primit numeroase distincţii de-a lungul carierei. În 2008, a fost prima laureată a Premiului Maureen O’Hara, acordat de Festivalul de Film Kerry femeilor care au avut realizări remarcabile în cinematografie. În 2020, publicaţia The Irish Times a clasat-o pe locul 26 în topul celor mai mari actori irlandezi din toate timpurile.

Începuturile carierei: de la visul în jurnalism la primele roluri

Brenda Fricker s-a născut la 17 februarie 1945, la Dublin, fiind fiica profesoarei de limbi străine Bina Murphy şi a jurnalistului Desmond Frederick Fricker, care a lucrat la The Irish Times.

Înainte de a deveni actriţă, şi-a dorit o carieră în jurnalism şi a lucrat la The Irish Times ca asistentă a editorului de artă. A debutat în cinematografie la vârsta de 19 ani, cu un rol minor, fără menţionare pe generic, în drama „Of Human Bondage” (1964). În acelaşi an a avut o scurtă apariţie în serialul irlandez „Tolka Row”.

În anii ’70 şi ’80 a interpretat numeroase roluri secundare în seriale britanice şi filme, printre care „Coronation Street”, „The Quatermass Conclusion”, „The Music Machine”, „Bloody Kids” şi „Cockles”.

Succesul în televiziune și consacrarea istorică la Premiile Oscar

Fricker a devenit cunoscută publicului odată cu distribuirea în serialul medical al BBC „Casualty”, lansat în 1986. Ea a interpretat rolul asistentei Megan Roach, unul dintre personajele principale ale primelor cinci sezoane, revenind ulterior în mai multe episoade speciale.

Consacrarea internaţională a venit odată cu filmul biografic „My Left Foot”, regizat de Jim Sheridan şi inspirat din autobiografia scriitorului şi pictorului irlandez Christy Brown, născut cu paralizie cerebrală.

Brenda Fricker a interpretat-o pe Bridget Fagan Brown, mama devotată a lui Christy, rol pentru care a câştigat în 1990 Premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, devenind prima actriţă irlandeză laureată a Academiei Americane de Film.

În discursul său, ea i-a dedicat premiul femeii pe care a interpretat-o, spunând: „Oricine naşte de 22 de ori merită aşa ceva”.

Rolul legendar din „Singur Acasă 2” și ultimele apariții

După succesul filmului „My Left Foot”, Brenda Fricker a apărut în mai multe producţii importante.

În 1990 a jucat în „The Field”, iar doi ani mai târziu a devenit cunoscută unei noi generaţii de spectatori prin rolul Doamna cu Porumbei din „Home Alone 2: Lost in New York”, personaj aparent înfricoşător, dar de o mare bunătate, care îl ajută pe Kevin McCallister, interpretat de Macaulay Culkin.

Au urmat roluri în filme precum „So I Married an Axe Murderer” (1993), „Angels in the Outfield” (1994) şi „A Time to Kill” (1996).

După anii ’90, actriţa a lucrat în principal în producţii irlandeze şi britanice. A primit trei nominalizări la Irish Film & Television Academy Awards pentru rolurile din „Veronica Guerin” (2003), „Inside I’m Dancing” (2004) şi „Albert Nobbs” (2011). Alte filme importante din cariera sa includ „Closing the Ring” (2007) şi „Cloudburst” (2011).

Deşi s-a retras în mare parte din actoria de film în 2015, Brenda Fricker a revenit ulterior în câteva producţii de televiziune şi şi-a împrumutat vocea filmului „The Miracle Club”.

Pe lângă activitatea cinematografică, Fricker a avut o îndelungată carieră teatrală, evoluând pe scene precum Royal National Theatre, Royal Court Theatre şi Geffen Playhouse.

Brenda Fricker a fost căsătorită cu regizorul de film şi televiziune Barry Davis între 1979 şi 1988. Cei doi au rămas apropiaţi şi după divorţ. Davis a murit în 1990.

Un puternic incendiu a izbucnit sâmbătă noaptea în curtea unui depozit de reciclare a deşeurilor de mase plastice şi polietilenă din localitatea Zorile, comuna Grădinari, judeţul Giurgiu, focul manifestându-se pe o suprafaţă de 5000 de metri pătraţi. A fost transmis mesaj RO-ALERT şi a fost sesizată Garda de Mediu, informează news.ro.

Mesaj RO-ALERT emis de urgență din cauza norului uriaș de fum

”Pompierii au fost solicitaţi să intervină, în această noapte, pentru stingerea unui incendiu în curtea unui depozit de reciclare a deşeurilor de mase plastice şi polietilenă din localitatea Zorile, comuna Grădinari.

Incendiul se maniestă pe o suprafaţă de aproximativ 5000 mp. Având în vedere cantitatea mare de fum degajată, a fost transmis şi un mesaj RO-ALERT pentru locuitorii din Grădinari şi Buturugeni, fiind sesizată Garda de Mediu”, informează sâmbătă dimineaţă ISU Giurgiu.

Mobilizare uriașă de forțe: Roboți de stingere și echipaje din București-Ilfov

La faţa locului au fost direcţionate şapte autospeciale de stingere, două cisterne, o autospecială prevăzută cu instalaţie de hidroperforare, o descarcerare din cadrul ISU Giurgiu şi ISU Bucureşti-Ilfov, autospeciala cu roboţi, o ambulanţă SMURD, un echipaj SAJ şi poliţia.

A fost folosit şi un buldoexcavator, pentru a elibera căile de acces în zonele afectate.

Incendiul a fost localizat, dar pericolul persistă din cauza maselor plastice

Acţiunea de atingere se desfăşoară pe mai multe sectoare de intervenţie, protejându-se inclusiv zonele din apropierea locuinţelor.

În prezent, incendiul este localizat.

Operaţiunile vor continua până la stingerea completă a incendiului şi eliminarea riscurilor, fiind vorba despre o cantitate mare de deşeuri din plastic.

Cetăţenilor li se recomandă să evite zona, să închidă ferestrele şi să nu se expună la fum.

Dacă plănuiești o escapadă pe nisipul fin din Sardinia, s-ar putea să ai o surpriză neplăcută dacă pleci la drum fără o rezervare online făcută din timp. Ca să evite supraaglomerarea, autoritățile italiene au pus lacătul pe unele dintre cele mai spectaculoase plaje.

Nisip cu porția în Sardinia

Pe celebra plajă La Pelosa nu mai poți intra oricum și oricând. Între mijlocul lunii mai și mijlocul lunii octombrie, accesul este permis doar pentru 1.500 de oameni pe zi. Pentru asta, ai nevoie de un cod QR primit pe telefon și trebuie să plătești o taxă de 3,50 euro, scrie Forbes.

La momentul actual, toate locuri s-au epuizat până la jumătatea lunii septembrie. Singura șansă a turiștilor rămâne o mică parte de bilete care se deblochează cu doar 48 de ore înainte de vizită.

Situația este similară și la Cala Goloritzé. Acolo regulile sunt și mai stricte. Doar 250 de oameni au voie pe plajă în același timp, biletul costă 7 euro, iar rezervarea se poate face cu cel mult trei zile înainte.

Natura versus turismul de masă

Măsura nu a apărut din senin. Italia este pur și simplu asaltată de vizitatori, iar hotelurile și pensiunile sunt mai pline ca niciodată. Activiștii de mediu au susținut faptul că dacă nu se pun limite, aceste colțuri de paradis vor fi distruse.

„Doar o altă corvoadă de vacanță”

Măsurile au împărțit turiștii în două tabere pe internet. În timp ce unii înțeleg nevoia de a proteja mediul, mulți sunt revoltați de birocrația care le strică spontaneitatea concediului. Pe rețelele sociale, oamenii se plâng că plajele publice devin un lux greu accesibil și că planificarea unei zile la mare a început să semene mai degrabă cu o zi la birou decât cu o relaxare.

Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, dezvăluie care sunt funcțiile pentru care s-au certat PNL, PSD, USR și UDMR , în cadrul discuțiilor pentru formarea unei majorități necesare pentru învestirea unui nou guvern.

Care a fost cea mai mare presiune

Consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan, Eugen Tomac, spune că cea mai mare presiune din negocierile pentru guvernul de tehnocrați a vizat funcțiile de secretari de stat și prefecți. Declarația a fost făcută la emisiunea OFF The Record, difuzată de Mediafax.

Potrivit lui Tomac, în timpul negocierilor, reprezentanții partidelor au ridicat în repetate rânduri problema conducerii celui de-al doilea eșalon din administrație, scrie Mediafax.

„La PSD au fost puncte de vedere diferite pe principiu: Ok, guvern tehnic, dar ce faceți cu secretarii de stat? Domnul Bolojan la fel a spus: Am înțeles, propuneți o echipă de specialiști, ce faceți cu secretarii de stat, dar și cu prefecții?”, a declarat Eugen Tomac, primul premier desemnat de președintele Nicușor Dan după căderea Guvernului.

Tomac spune că, în acel moment, a devenit clar că tocmai aceste funcții reprezentau principala miză a negocierilor. „Am văzut că există foarte multă presiune pe acest subiect. M-am consultat și cu domnul președinte și inclusiv cu oamenii pe care i-am invitat să facă parte din echipa mea”, a afirmat politicianul.

Pentru a debloca negocierile, Tomac spune că a propus ca atât miniștrii, cât și secretarii de stat și prefecții să fie persoane fără apartenență politică, iar numirile să fie făcute după consultarea formațiunilor care urmau să susțină guvernul în Parlament.

„Am spus că, pentru a avea credibilitatea necesară în relația cu partidele, trebuie să fim cât mai flexibili și să-i asigurăm, dacă este nevoie și printr-un acord în scris, că toți membrii cabinetului vor fi oameni din afara partidelor care se află în Parlament. Toți secretarii de stat urmau să fie numiți de mine după ce voi consulta toate partidele care susțin guvernul la învestire. Secretarii de stat urmau să fie apolitici. Din afara partidelor politice. Inclusiv prefecții”, a explicat Tomac.

El a precizat că le-a cerut și liderilor politici să propună specialiști din afara partidelor, pentru ca alegerea să se facă pe criterii profesionale. „Mi s-a părut de bun-simț să spun: Eu nu cunosc atât de mulți specialiști în această țară încât să cred că îi pot găsi singur pe cei mai potriviți. Vă rog să propuneți oameni în care aveți încredere, din societatea civilă, din corporații, din companii”, le-a transmis Tomac liderilor partidelor implicate în negocieri.

50 de interviuri cu tehnocrați

Potrivit acestuia, ulterior au fost organizate peste 50 de interviuri, iar pentru aproape fiecare minister au fost analizate două sau trei variante.

Eugen Tomac spune că negocierile au inclus și discuții informale privind profilul unor candidați, unele dintre ele fiind, în opinia sa, surprinzătoare. „Au fost două abordări. Unii erau: Dom’le, ăștia au înjurat prea mult PSD-ul, deci nu puteți să veniți, pentru că la grup nu vor avea suport. Aici am găsit un compromis, garantându-le tuturor că oamenii pe care îi propun vor fi extrem de onești și responsabili în relația cu toate partidele. Nu vor avea o agendă politică”.

Dar au existat și situații paradoxale. „A fost mult mai comică uneori situația: Dom’le, pe ăsta nu îl puteți propune că n-a înjurat niciodată PSD-ul. Acestea erau unele dintre discuțiile informale”, a relatat europarlamentarul.

Pentru a crește șansele ca Executivul să obțină votul de învestitură, Tomac a precizat că toți miniștrii propuși au fost de acord să se retragă, dacă acest lucru ar fi ajutat la deblocarea negocierilor.

„Am avut inclusiv înțelegere din partea tuturor miniștrilor propuși că, atunci când lucrurile se blochează în negocierile cu partidele în ceea ce privește votul, să putem să înlocuim orice nume din lista propusă, a declarat Eugen Tomac, explicând că a informat și partidele despre această disponibilitate pentru a facilita un compromis.

Reacție controversată a cunoscutului protestatar Marian Ceaușescu la o întrebare pusă de un bărbat. Marian Ceaușescu e celebru pe rețelele de socializare pentru faptul că urmărește politicienii cu probleme penale acolo unde sunt audiați de instituțiile care îi cercetează și le strigă: „Dă înapoi banii, borfașule!”

Întrebat din ce trăiește el, Marian Ceaușescu a răspuns obraznic

Ia, zi, mă, cum este? Dacă ai vrea să știi cine mă plătește, întreab-o pe nevastă-ta, poate îți spune ea, a spus Marian Ceaușescu.

Acesta și-a explicat apoi reacția

„Alex un ins care are libertatea de a face ce vrea, a injura etc. Datorita celor care in 89 ne-am pus viata, sanatatea si libertatea în pericol”, a scris Ceaușescu pe Facebook.

Recent, Marian Ceaușescu l-a urmărit cu o cușcă de șobolani pe Ilie Bolojan

Momentul inedit, filmat pe stradă

Momentul a fost filmat și publicat de Marian Ceaușescu pe Facebook. Ilie Bolojan nu a răspuns întrebărilor și și-a continuat drumul, însoțit de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, care a zâmbit în timp ce asculta discursul activistului, scrie Mediafax.

„Bună seara! Uitați aici, am adus o cușcă pentru toți șobolanii din toate partidele politice. Ce spuneți? O luați ca să-i prindeți pe toți? Dar din toate partidele politice”, i-a spus Marian Ceaușescu.

În timp ce Ilie Bolojan continua să meargă fără să intre în dialog, activistul l-a întrebat dacă scandalurile politice nu îi afectează pe români.

România va intra, din 2030, în rândul statelor care produc elicoptere militare de ultimă generație, în urma unui acord negociat odată cu achiziția a 12 aeronave Airbus H225M și a 12 sisteme radar THALES. Proiectul prevede construirea unei linii finale de asamblare la IAR Brașov, transfer de tehnologie, investiții în industria locală și pregătirea specialiștilor români, astfel încât o parte din echipamentele destinate Armatei Române să fie fabricate în țară și livrate inclusiv la export.

Achizițiile au fost legate de investiții în România

Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a anunțat că programul de achiziție, estimat la peste un miliard de euro și finanțat prin mecanismul SAFE, nu se rezumă doar la cumpărarea de echipamente militare.

Înaintea semnării contractelor la Paris și București au fost negociate două acorduri de cooperare industrială, care obligă companiile implicate să investească în România și să transfere tehnologie către industria națională.

În cazul THALES, compania își va extinde activitatea în România și va ajunge la aproximativ 1.000 de angajați cu înaltă calificare, implicați în dezvoltarea de soluții software și hardware pentru sisteme radar moderne.

Tot în România vor fi fabricate antenele radarelor, iar integrarea acestora pe platformele auto se va realiza, de asemenea, în țară.

IAR Brașov va produce elicoptere H225M din 2030

O componentă importantă a proiectului vizează fabrica IAR Brașov, unde va fi amenajată o linie finală de asamblare pentru elicopterele Airbus H225M destinate Armatei Române.

În următorii cinci ani, specialiștii companiei vor urma programe de pregătire în Franța, iar unitatea de producție de la Ghimbav va fi modernizată pentru fabricarea noului tip de aeronavă.

Potrivit lui Mihai Jurca, primele elicoptere H225M produse în România vor ieși pe poarta fabricii începând cu anul 2030 și vor fi destinate atât înzestrării Armatei Române, cât și pieței externe.

„După mai multe decenii în care activitatea IAR Brașov s-a bazat în principal pe producția și mentenanța elicopterelor PUMA, România face trecerea către o nouă generație de aeronave și se integrează în lanțul global de producție al Airbus pentru unul dintre cele mai performante elicoptere medii-grele din lume”, a scris pe Facebook șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Burse pentru viitorii ingineri și transfer de tehnologie

Conform oficialului, acordurile semnate includ și măsuri pentru dezvoltarea resursei umane din România.

Airbus și THALES vor finanța anual burse, stagii de practică și programe de pregătire dedicate studenților și tinerilor ingineri din domeniile aeronautic, electronic și IT.

Mihai Jurca susține că aceste investiții reprezintă o schimbare de strategie în modul în care România își dezvoltă capacitățile de apărare.

„Aceste două proiecte marchează o schimbare de paradigmă în politica de înzestrare a României: nu mai achiziționăm doar echipamente militare, ci negociem investiții, transfer de tehnologie, dezvoltarea industriei naționale și formarea unei noi generații de ingineri români.

Obiectivul este ca o parte tot mai importantă din tehnologia utilizată de Armata României să fie proiectată, produsă și integrată în România, consolidând atât securitatea națională, cât și competitivitatea economiei românești”, a adăugat Mihai Jurca.