Într-o declarație recentă care a stârnit deja controverse, prefecta județului Argeș, Ioana Făcăleață, a propus măsuri drastice pentru a gestiona interacțiunea dintre turiști și urșii care apar frecvent în zonele circulate. Reprezentanta Guvernului în teritoriu solicită nici mai mult, nici mai puțin, interzicerea fotografierii animalele sălbatice, o practică des întâlnită, în special pe Transfăgărășan.

Această inițiativă vine ca un răspuns la problema tot mai presantă a prezenței urșilor în apropierea comunităților și a drumurilor publice, o situație care, în opinia autorităților, este exacerbată de comportamentul turiștilor.

Declarația prefectei Ioana Făcăleață

Potrivit declarației sale, măsura are ca scop descurajarea apropierii animalelor de zonele locuite și prevenirea unor potențiale pericole. Prefecta de Argeș a fost fermă în privința necesității implementării acestor sancțiuni.

„Am cerut ferm sancționarea celor care hrănesc urșii sau opresc mașinile pentru a-i fotografia. Aceste comportamente favorizează prezența lor în zonele populate și pierderea instinctului de conservare al animalelor și le transformă în pericol public”, a declarat Ioana Făcăleață.

Un obicei turistic vechi, acum în vizor

Propunerea de a amenda fotografiatul urșilor de pe marginea drumului vizează direct unul dintre cele mai vechi și mai răspândite obiceiuri ale turiștilor care tranzitează zonele montane ale județului Argeș dar și de peste tot in lume. Mulți călători sunt atrași de posibilitatea de a vedea și fotografia aceste animale în habitatul lor natural, însă autoritățile avertizează că această practică are consecințe negative pe termen lung.

Această măsură, dacă va fi implementată, ar putea schimba fundamental dinamica turismului în regiune și ar forța o reevaluare a modului în care vizitatorii interagționează cu natura sălbatică. Rămâne de văzut care vor fi pârghiile legale pentru aplicarea acestor sancțiuni și care va fi reacția publicului și a operatorilor din turism la această propunere radicală.

La mai bine de patru luni de la începutul sezonului turistic și la trei zile după ce un cetățean italian și-a pierdut viața, ucis de o ursoaică pe Transfăgărășan, Instituția Prefectului Argeș a avut o primă reacție oficială. Jalnică dacă observam ca avem de-a face nu cu un comunicat de presă oficial ci cu o redistribuire a unei postari ce aparține unui cont privat. Astfel, într-o mișcare tardivă, prefecta Ioana Făcăleață a convocat luni o ședință de urgență, în urma căreia a reiterat o serie de măsuri și informații deja cunoscute publicului.

Tragedia care a șocat opinia publică a avut loc vineri, când un turist italian în vârstă de 48 de ani a fost atacat mortal de o ursoaică în timp ce, imprudent, încerca să o fotografieze de la mică distanță. Incidentul a readus în discuție problema gestionării siguranței pe faimosul drum montan, frecventat de urși obișnuiți cu prezența umană.

Într-o declarație publicată pe pagina sa personală de socializare, prefecta Ioana Făcăleață a anunțat măsuri ferme împotriva celor care contribuie la creșterea riscului. „Am cerut ferm sancționarea celor care hrănesc urșii sau opresc mașinile pentru a-i fotografia. Aceste comportamente favorizează prezența lor în zonele populate și pierderea instinctului de conservare al animalelor și le transformă în pericol public”, a declarat Făcăleață.

Cu toate acestea, anunțul prefectei vine în contradicție cu declarațiile recente ale Jandarmeriei, care a precizat că nu are în prezent pârghiile legale pentru a-i amenda pe cei care hrănesc animalele sălbatice, putând acționa doar pentru opriri neregulamentare. Această „mobilizare de formă”, cum a fost numită, a fost evidentă și în zilele de după atacul mortal, când patrulele au fost intensificate temporar, fără a avea însă un cadru legal clar pentru a descuraja comportamentul de turist al… turiștilor.

În ceea ce privește soarta celor trei pui ai ursoaicei care a fost eutanasiată în urma atacului, prefecta a confirmat informațiile care circulau deja în spațiul public. „În cazul celor trei pui, autoritățile au dus hrană, i-au monitorizat permanent și au declanșat procedurile legale pentru tranchilizare și relocare. Destinația lor este rezervația de la Zărnești, tocmai pentru ca aceștia să fie în siguranță și să primească îngrijirile de care au nevoie. Actele sunt transmise de ieri către Ministerul Mediului și așteptăm avizul pentru relocare”, a precizat Ioana Făcăleață. Soluția relocării la Zărnești a mai fost discutată și în anii precedenți pentru alți urși-problemă de pe Transfăgărășan, fără a se materializa însă într-o strategie pe termen lung.

Criticile la adresa Prefecturii Argeș vizează nu doar lentoarea reacției, ci și modul de comunicare. În ultimele luni, instituția nu a emis comunicate de presă proprii pe această temă sensibilă, mulțumindu-se să redistribuie postările de pe contul privat al prefectei. Această abordare ridică semne de întrebare cu privire la transparența și profesionalismul comunicării instituționale într-o situație de criză care necesită informări clare, oficiale și prompte.

Un puternic incendiu a cuprins, în urmă cu puțin timp, un apartament din Curtea de Argeș, strada Elena Cuza. Potrivit ISU Argeș, incendiul s-a manifestat în interiorul a două încăperi ale imobilului, respectiv hol și bucătărie, iar în urma evenimentului au fost afectate obiecte de mobilier, aparatura electrocasnică și materiale textile. Totodată, s-a degradat zugrăveala pereților din întregul apartament.

În urma evenimentului nu au rezultat victime.

Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost fumatul în locuri nepermise.

Datele oficiale transmise de Institutul Național de Statistică (INS) vin să confirme temerile și criticile aduse constant administrației județene: turismul argeșean se află într-un declin alarmant, apropiindu-se de nivelul minim înregistrat în pandemie. Ultimele date oficiale transmise de Institutul National de Statistica(INS) arată prăpădul în Argeș în ceea ce privește turismul. Potrivit datelor oficiale, Argesul este singurul judet subcarpatic in care turismul este în declin și tinde să se aproie la nivelul minim din pandemie. Asta in timp ce, de exemplu, judetul vecin Valcea, are o crestere semnificativă și constantă în ultimii 5 ani.

Documentul INS confirmă dezastrul: Turismul argeșean, în declin abrupt, la un pas de nivelul pandemiei

Perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2025 a adus cifre îngrijorătoare pentru Argeș:

• Capacitatea de cazare în funcțiune a fost de peste 349.000 locuri-zile, o scădere cu 33,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majoritatea acestei capacități a fost oferită de hoteluri (43,0%), pensiuni turistice rurale și agroturistice (23,6%), apartamente și camere de închiriat (11,4%) și pensiuni turistice urbane (9,3%).
• Numărul de sosiri ale turiștilor înregistrate în luna aprilie 2025 a fost de peste 67.000 de persoane, cu 19,5% (echivalentul a 16.300 de persoane) mai puține comparativ cu aprilie 2024. Din totalul sosirilor, 83,0% (55.700) au aparținut turiștilor români și 17,0% (peste 11.400) turiștilor străini.
• Hotelurile au înregistrat cel mai mare număr de sosiri (39,1% din total), iar majoritatea turiștilor s-au cazat în unități din zona montană (55,3%) și în cele clasificate cu 3 stele (51,5%).
• Numărul de înnoptări înregistrate în perioada analizată a fost de peste 119.000, dintre care 83,0% (98.800) au aparținut turiștilor români și 17,0% (20.300) turiștilor străini. Comparativ cu perioada similară din 2024, și numărul total al înnoptărilor a scăzut.
• Cauzele prăbușirii: O listă lungă de eșecuri administrative
• Acest declin, pe care unii analiști îl atribuie direct acțiunilor și inacțiunilor conducerii Consiliului Județean Argeș – persoane precum Ion Mînzînă și cei doi vicepreședinți, alături de alte figuri influente – este rezultatul unei combinații de factori:
• Infrastructura rutieră, cea mai proastă din țară: Starea deplorabilă a drumurilor județene descurajează turiștii și face accesul către obiectivele turistice extrem de dificil.
• Problema urșilor pe Transfăgărășan, nerezolvată: Prezența urșilor, fără soluții concrete de gestionare, creează un sentiment de insecuritate pentru vizitatori.
• Obiective turistice închise sau greu accesibile: Lipsa investițiilor și degradarea unor puncte de interes, precum și dificultatea de a ajunge la ele, reduc atractivitatea județului.
• Lipsa promovării: Argeșul este insuficient promovat la nivel național și internațional, în comparație cu alte județe care își valorifică potențialul turistic.
• Cifrele INS subliniază o criză profundă în turismul argeșean, o situație care necesită o analiză urgentă și măsuri concrete din partea autorităților pentru a stopa declinul și a valorifica potențialul imens al județului.

CLICK SI DESCARCA DOCUMENTUL OFICIAL

• .

Un cutremur politic se profilează în județul Argeș. Un sondaj recent realizat de Smart Political Consultancy, la comanda Ziarului PROFIT, indică o pierdere masivă de încredere a argeșenilor în Partidul Social Democrat (PSD). Este pentru prima dată în istorie când PSD nu mai ocupă primul loc în preferințele electoratului județean, clasându-se pe o poziție a doua rușinoasă, dar, potrivit analiștilor, deloc surprinzătoare.

Sondajul a fost desfășurat în perioada 25-30 iunie 2025 pe un eșantion de 824 de respondenți, reflectând opinia publică actuală și reflectând o tendință de scădere masivă a popularității partidului în județul considerat, în mod tradițional, un bastion PSD. Acest rezultat vine în contextul unor critici publice tot mai accentuate privind gestionarea infrastructurii locale, cazuri controversate și nemulțumiri legate de modul de administrare a județului.

AUR, lider surprinzător în preferințele argeșenilor

La întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dumneavoastră cu ce partid ați vota?”, rezultatele sunt șocante pentru scena politică locală:

1. 1. AUR – 24,7%
2. 2. PSD – 19,2%
3. 3. PNL – 11,5%
4. 4. USR – 9,4%
5. 5. SOS – 7,7%
6. 6. POT – 7,2%
7. 7. FORȚA DREPTEI – 5,1%
8. Nu știu, Nu răspund – 14,2%

Aceste cifre arată o ascensiune spectaculoasă a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care depășește PSD cu un avans considerabil. Pe de altă parte, PSD înregistrează un procent sub 20%, o premieră negativă pentru un județ considerat tradițional un fief al social-democraților.

Declinul PSD și ascensiunea forțelor noi

Rezultatele sondajului confirmă o tendință de dezamăgire a electoratului față de partidele tradiționale și o deschidere către noi forțe politice. De asemenea, situația dificila prin care trece țara și care a fost generata slaba guvernare PSD pare sa fi schimbat opțiunile electoratului argeșean. Declinul PSD, chiar și într-un județ în care a dominat decenii la rând, sugerează o nevoie de schimbare și o reevaluare a strategiilor politice locale dar mai ales a liderilor locali ai acestui partid.

După doi ani de dezbateri aprinse, regulamente ineficiente și pierderi financiare considerabile, administrația locală din Curtea de Argeș a adoptat un nou regulament pentru parcările publice. Într-o ședință care a durat mai bine de o oră, consilierii locali, sub conducerea primarului, au reușit să finalizeze un document care, deși se dorește a fi o soluție, lasă în continuare numeroase întrebări fără răspuns și generează noi costuri pentru bugetul local.

Un drum anevoios către o problemă simplă

Rezolvarea situației parcărilor din municipiu s-a dovedit a fi o adevărată piatră de încercare pentru aleșii locali. Deși Curtea de Argeș are o singură arteră principală unde parcarea este o problemă reală, elaborarea unui sistem funcțional a durat doi ani. În acest interval, două regulamente anterioare au eșuat, generând pierderi lunare consistente, încasările din taxe nereușind să acopere nici măcar costurile cu energia electrică și salariul unui angajat.

Criticii procesului subliniază că dificultatea de a gestiona o problemă relativ banală ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea administrației de a aborda provocări mult mai complexe. „S-au ciondănit o oră de parcă elaborau regulamentul pentru Chicago, Londra sau Tokyo, nu pentru o comună cu o singură stradă principală,” a comentat un localnic sceptic.

Noul regulament: mai multe cheltuieli, aceleași neclarități

Noul document, deși stabilește tarife și zone clare, omite aspecte esențiale. Unul dintre cele mai controversate puncte este decizia de a cheltui sume importante pentru dezvoltarea unei noi aplicații de plată, în condițiile în care majoritatea orașelor din România folosesc cu succes platforma TPARK, o soluție deja testată și implementată.

Mai mult, regulamentul nu oferă clarificări vitale pentru anumite categorii de vehicule:

• Vehiculele electrice: Deși orașul se mândrește cu statutul de „oraș verde european” în documente, nu există prevederi specifice pentru mașinile nepoluante.
• Locurile pentru persoanele cu dizabilități: Situația acestor locuri de parcare rămâne neclarificată.
• Autovehiculele de peste 3,5 tone: Regulamentul ignoră complet problematica parcării vehiculelor de mare tonaj, o problemă frecventă în zonele centrale.

Noile Tarife și Zonare

Sistemul de parcare a fost împărțit în două zone distincte, cu programe și tarife diferite:

Zonarea și Programul de Funcționare:

• Zona A:
  • Biserica Domnească: 03:00 – 22:00
  • Bulevardul Basarabilor: 08:00 – 22:00
• Zona B:
  • Platou Complex Sportiv: 08:00 – 20:00
  • Piața Centrală: 08:00 – 20:00
  • Str. Eroilor – Str. 1 Decembrie 1918 (zona Lukoil Nord): 08:00 – 20:00

Tarife:

• Zona A:
  • 0,6 euro + TVA prin SMS
  • 3 lei/oră prin aplicație, card bancar sau numerar la parcometru
• Zona B:
  • 0,2 euro + TVA prin SMS
  • 1 leu/oră prin aplicație, card bancar sau numerar la parcometru

Modalități de Plată:

Plata se va putea efectua prin SMS, aplicație mobilă dedicată, numerar la parcometrele nou instalate sau cu cardul bancar. Pentru plata prin SMS, șoferii vor trebui să trimită un mesaj la un număr scurt, în formatul: CodParcare + NumărOre + NumărMașină (Exemplu: A3TM14PAY pentru 3 ore de parcare în Zona A).

Rămâne de văzut dacă a treia încercare de reglementare a parcărilor va aduce ordinea mult așteptată sau dacă va reprezenta doar un nou capitol într-o sagă administrativă costisitoare și ineficientă pentru cetățenii din Curtea de Argeș