Stai conectat...

NATIONAL

Prima iarnă fără gaz rusesc în Germania: Cum se vede moștenirea energetică a Angelei Merkel

Publicat

la

Germania a intrat joi în prima sa iarnă fără gaze naturale importate din Rusia după ce Gazprom a tăiat complet livrările, o situație de neimaginat în urmă cu doar un an atât pentru industria germană, cât și pentru germanii de rând, date fiind politicile energetice ale fostului cancelar Angela Merkel în cei 16 ani în care s-a aflat la putere.

Angela Merkel Foto: John MacDougall / AFP / Profimedia Images

La scurt timp după ce Gazprom a anunțat pe 2 septembrie că suspendă pe termen nelimitat livrările de gaze naturale prin gazoductul Nord Stream 1, datele publicate de BDEW, cea mai mare asociație industrială din Germania, arătau o cifră neverosimilă în dreptul importurilor din Rusia: zero.

Apoi, înspre sfârșitul lunii septembrie au urmat exploziile de la cele două gazoducte Nord Stream ce trec pe sub Marea Baltică, a căror sursă rămâne deocamdată neelucidată deși fac obiectul mai multor investigații.

Detonările care au tras pe linie moartă cele două conducte de gaz care legau energetic Rusia de Germania au reprezentat practic punctul culminant al unor evenimente începute în luna noiembrie a anului trecut, când autoritățile de reglementare germane au suspendat certificarea gazoductului Nord Stream 2.

Apoi, pe 22 februarie, cu două zile înainte de declanșarea invaziei rusești în Ucraina, noul guvern german condus de cancelarul Olaf Scholz a decis suspendarea proiectului Nord Stream 2, o măsură cerută de ani de zile de aliații NATO din Europa de Est și Statele Unite.

Mulți au văzut situația drept un eșec răsunător al politicilor energetice duse de fostul cancelar Angela Merkel, considerată timp de ani de zile drept cel mai puternic om din Europa. Cancelarul Olaf Scholz a dat însă asigurări săptămâna trecută că securitatea energetică a țării este asigurată pentru iarna aceasta.

HotNews.ro a discutat despre aceste lucruri cu Tudor Dan Ancuța, un tânăr analist politic român specializat pe probleme legate de Germania și bursier internațional al Bundestagului anul acesta, pentru a vedea cum au fost ele percepute de către clasa politică germană și opinia publică din Germania.

Lucrări la gazoductul Nord Stream 2 (FOTO: Odd Andersen / AFP / Profimedia Images)

Probleme cu Nord Stream în Germania

Cum a fost văzută suspendarea autorizării gazoductului Nord Stream 2 în parlamentul german? Începuse să se construiască un consens sau măcar o majoritate favorabilă în această direcție, țînând cont că procesul de certificare a fost pus pe pauză încă de anul trecut?

Trebuie să ne uităm în primul rând la evoluția discursului. Încă de la sfârșitul anului 2020 existau voci care cereau oprirea NS2, apărute în principal după otrăvirea lui Alexei Navalnîi. Voci din toate partidele s-au întrebat atunci dacă este sau nu momentul întreruperii NS2, cele mai vocale în favoarea măsurii fiind cele de la Grüne (Verzii germani) și FDP (Partidul Liber Democrat), pe atunci în opoziție.

Consensul în guvernul Merkel rămăsese însă că NS2 trebuie să meargă mai departe, lucru care s-a și întâmplat. Apoi au venit alegerile și s-a schimbat coaliția guvernamentală după 8 ani, fiind prima dată când a venit iar un cancelar SPD după mai bine de 16 ani.

Acest guvern nou, format din social democrați, ecologiști și liberali, a avut o misiune grea de a crea un program de guvernare care să fie pe placul tuturor, mai ales din perspectiva politicii externe. De aceea, în programul de guvernare Rusia apare menționată de doar 6 ori în secțiunile privind combaterea schimbărilor climatice, denuclearizarea și ca partener necesar de discuție pentru păstrarea păcii în Europa.

Când s-a luat decizia de a opri certificarea proiectului de către instituțiile germane (încă era Merkel cancelar în luna noiembrie a anului trecut), lucrul a fost văzut că un șoc la Berlin. Percepția legată de proiect nu se schimbase încă, deoarece Scholz când a preluat mandatul în decembrie a repetat o frază deja devenită celebra în legătură cu proiectele NS și anume că „proiectul este unul pur economic”.

Se simțea însă potențialul ca retorica să se schimbe dacă Rusia începe un război cu Ucraina.

Atât actori importanți din SPD (Partidul Social Democrat german) cât și președintele CDU (creștin-democrații lui Merkel), Friedrich Merz, spuneau încă din luna ianuarie că oprirea NS2 ar fi o greșeală economică majoră, dar că în cazul unei invazii rusești nu există altă opțiune decât oprirea proiectului.

Până și acei politicieni considerați prea apropiați de Moscova au acceptat decizia lui Scholz, cel puțin în public, zicând că trebuie să existe consecințe, chiar dacă acestea o să afecteze economic Germania. Interesant a fost și că mari susținători ai NS2, precum Sigmar Gabriel, fost ministru federal al economiei, au ieșit public și au declarat că NS2 este mort.

Clasa politică germană și gazele rusești

Cum au evoluat apoi lucrurile în Bundestag pe măsură ce Rusia a redus treptat livrările de gaze naturale, totul culminând cu oprirea lor la începutul lunii septembrie?

S-au format în mare două tabere în sistemul politic german: o tabără care cerea ca Germania să oprească activ importul de gaze pentru a forța Rusia să pună capăt războiului, cealaltă tabăra care spunea că nu trebuie amestecat ajutorul oferit Ucrainei pentru a se apăra cu necesitatea Germaniei de a importa gaze din Rusia.

Iar cu timpul, mai ales începând cu vara lui 2022, au apărut și vocile care cereau deschiderea NS2. Argumentul era că este nevoie de NS2, pentru a compensa fluxul scăzut din NS1, care, potrivit părții ruse, avea niște defecțiuni și deci nu mai putea susține cantitatea necesară de gaz de care avea nevoie Germania.

Desigur, după cum știm, NS2 nu a fost pornit, gazul a continuat să curgă până în momentul în care Rusia a închis cu totul robinetul, iar Germania s-a grăbit să își construiască propriul terminal de gaz lichefiat pentru a putea importa atât din SUA, cât și din Qatar gazul de care avea nevoie.

Bundestag-ul de la Berlin (FOTO: Tobias Schwarz / AFP / Profimedia Images)

Care a fost reacția în parlamentul german la exploziile de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică? Mai sperau/speră încă unii deputați la reluarea livrărilor de gaze rusești după încheierea războiului din Ucraina?

Au existat suficienți parlamentari federali, mai ales de la partidele aflate la marginile spectrului politic, AfD și Linke, care au cerut deschiderea NS2 chiar și după explozii.

Asta se întâmpla imediat după ce Dmitri Peskov a spus că NS2 nu este avariat și că ar putea începe să livreze gaz în Germania, lucru pe care NS1 nu îl mai poate face.

Politicienii regionali, chiar și cei din Mecklenburg – Vorpommern, landul german unde ajungeau conductele Nord Stream în Germania, n-au ieșit în față în momentul de după explozii, excepția fiind chiar prim ministra landului, Manuela Schwesig (SPD), care a cerut o anchetă cât mai rapidă și exhaustivă pentru a afla ce s-a întâmplat.

Desigur, politicienii aceștia regionali aveau toate interesele că NS2 să pornească și au spus-o de nenumărate ori în lunile dinaintea exploziilor, dar fiind atât de aspru criticați în acest ultim an, nu au mai abordat subiectul prea mult.

Cancelarul Olaf Scholz a atacat-o de mai multe ori după izbucnirea războiului pe Angela Merkel, acuzând-o că a făcut Germania dependentă de gazele rusești. E un atac oportunist postfactum ținând cont că el a fost ministrul ei de finanțe și SPD s-a aflat într-o formă sau altă la guvernare aproape încontinuu din 1998, sau reflectă o schimbare de mentalitate reală pe scenă politică germană?

S-au făcut multe afirmații, mai ales în presă străină, că Scholz ar fi atacat-o pe Merkel. În dezbaterea generală din Bundestag, la care se face referire când se vorbește despre faptul că Scholz a atacat-o pe Merkel, Scholz de fapt a atacat partidul ei.

E drept că a zis cu subiect și predicat că de vină pentru situația proastă din domeniul energetic e guvernarea trecută, el adresându-se direct grupului parlamentar care a susținut-o pe Merkel, dar aici trebuie privit relativ nuanțat.

Scholz a dat și exemplu în acea critică că cei de la CDU/CSU (Uniunea Creștin-Socială, aliații din Bavaria ai partidului lui Merkel) au eșuat în dezvoltarea energiei regenerabile și că au purtat un război cu fiecare eoliană în parte – aici sunt atacuri directe la guvernarea CSU. Pe Merkel însă nu a menționat-o explicit în discurs.

De altfel, Scholz la mijlocul lui noiembrie recunoștea într-un speech la „RedaktionsNetzwek Deutschland” că el se consultă constant cu Merkel și că are o relație bună cu aceasta. Dar atacul este bineînțeles unul oportunist, un atac demn de o dezbatere în plen. Dezbaterile din plenul Bundestagului sunt de foarte multe ori doar show.

Angela Merkel și succesorul ei, Olaf Scholz, la ceremonia de predare a puterii (FOTO: Markus Schreiber / Associated Press / Profimedia Images)

Merkel și decizia de a renunța la energia nucleară

Să ne întoarcem puțin în trecut la decizia lui Merkel de a renunța la energia nucleară după dezastrul de la Fukushima. A fost o decizie care a șocat la nivel internațional la momentul respectiv și încă îi nedumerește pe mulți. Ce ne poți spune despre ea?

Cum a fost văzută în Bundestag dezbaterea ce a urmat după dezastrul de la Fukushima nu vă pot spune decât tot ca observator extern, deoarece mai aveam ceva ani până să ajung să lucrez acolo. Dar decizia a fost recepționată și în Germania la fel cum a fost recepționată în străinătate.

La sfârșitul anului 2009, când au fost alegerile federale în Germania, atât CDU/CSU, cât și FDP, au avut trecut în programele politice faptul că o să întoarcă decizia luată de Schröder de a închide centralele nucleare. La nici un an de la alegeri, guvernul Merkel II, format din CDU/CSU și FDP, treceau o lege care practic anula decizia luată de Schröder.

Se vorbea atunci ironic în presă de „ieșirea din ieșirea din energia nucleară”. La doar 5 luni după decizia de a prelungi folosirea energiei nucleare a venit însă dezastrul de la Fukushima iar doar trei zile mai târziu, Merkel dădea un moratoriu în domeniul energiei nucleare, lucru care a însemnat că toate centralele nucleare urmau să se închidă temporar, pentru trei luni, pentru a se parcurge controale de securitate la toate acestea.

S-a speculat mult care au fost motivațiile dar până când nu își va scrie Merkel memoriile probabil că nu o să știm concret. Cert este că la doar câteva zile după decizia de a închide temporar centralele urmau alegerile din landul Baden Württemberg, un land care fusese aproape 60 de ani condus de prim-miniștri CDU.

Mulți susținători ai CDU și FDP, dar și alegătorii în general, au simțit că Merkel a luat decizia asta numai din considerente electorale, deoarece sondajele arătau că s-ar putea să nu mai poată guverna în BW și că guvernul va fi preluat de un prim ministru ecologist.

Iar această problemă de încredere a fost probabil un factor important pentru faptul că CDU chiar a pierdut acele alegeri (deși au fost pe locul 1, nu au avut cu cine să facă o coaliție de guvernare, așadar ecologiștii și social-emocrații au format împreună un guvern).

Într-un final, Merkel a arătat că pentru ea nu a fost o decizie luată doar din considerente electorale, mergând până la capăt cu ieșirea din energia nucleară (proces numit ironic de presă germană „ieșirea din ieșirea din ieșirea din energia nucleară”).

În vizită la o centrală nucleară în 2010 (FOTO: Carmen Jaspersen / AFP / Profimedia Images)

Au existat de-a lungul anilor voci proeminente în Germania care s-au opus deciziei de a renunța la energia nucleară sau la strategia de creștere a importurilor de gaze rusești?

Au existat multe voci care s-au opus deciziei de renunțare la energia nucleară, mai ales înainte de Fukushima, ca dovadă că Merkel și luase inițial decizia să nu se mai renunțe. Post-Fukushima nu au mai existat aproape deloc voci disidente în politica din Germania.

Iar populația pro-nucleară, chiar dacă exista, era prea liniștită pentru a se face auzită în comparație cu mișcările anti-nucleare care erau extrem de vocale.

Strategia de creștere a importului de gaze rusești nu prea a avut mari disidenți din simplul fapt că era nevoie de ceva ce să înlocuiască toată energia pierdută din zona nucleară, iar până în acel moment Rusia (și URSS înainte) s-au dovedit parteneri de încredere pentru Germania în domeniul energetic.

Decizia de a crește importurile de gaze din Rusia oricum nu fusese o decizie luată doar de Merkel, era politică de stat a Germaniei încă din anii ’70.

Angela Merkel își apără moștenirea

Merkel a avut mai multe intervenții după izbucnirea războiului din Ucraina în care și-a apărat practic toate deciziile luate, de la blocarea aderării Ucrainei la NATO în 2008, la politicile față de Putin și Rusia, la strategia energetică. Cum au fost privite aceste declarații ale ei în parlamentul german, dar și în rândul opiniei publice din Germania?

În Bundestag declarațiile ei au fost văzute relativ negativ, atât de către foștii ei colegi de partid, precum Schäuble, cât și de către celelalte formațiuni politice. Principalul argument adus de aceștia este faptul că nu reușește să fie sinceră cu ea și să recunoască că a făcut greșeli.

În același timp, Merkel este în continuare văzută pozitiv de către populație. În ultimul sondaj care i-a măsurat popularitatea, înainte de începerea invaziei rusești, era de departe cea mai apreciată persoană dintre politicienii de top ai Germaniei.

Desigur, popularitatea ei urma să scadă, atât din cauza războiului, cât și din simplul fapt că nu mai deține o funcție politică și în mare a fost foarte retrasă de la începutul anului până acum, având doar câteva evenimente publice la care a participat.

Putem vedea însă că este în continuare văzută pozitiv de către electoratul german. Deși o majoritate considerabilă de oameni spun că nu își mai doresc ca ea să fie cancelar, tot aceștia o consideră o persoană mai decisă și mai abilă politic decât Scholz.

Până și votanții SPD din sondaje spun că ea este un politician mai hotărât decât actualul cancelar. Cred însă că în timp o să putem discuta concret ce a făcut bine și ce a făcut rău în mandatele ei, fiind totuși cancelar pe o perioadă de 16 ani, atât cu eșecuri, cât și cu victorii impresionante și semnificative.

Merkel și fostul președinte francez Nicolas Sarkozy s-au opus intrării Ucrainei în NATO la summitul de la București din 2008 (FOTO: Eric Feferberg / AFP / Profimedia Images)

Dacă tot ai menționat de el, te-aș întreba puțin și despre fostul cancelar Gerhard Schröder, artizanul proiectului Nord Stream, dat fiind tot scandalul din jurul acestuia în ultimele luni. Este el acum o sursă de stânjeneală pentru Germania?

Cu certitudine el este în prezent o sursă de stânjeneală, atât pentru Germania ca țară, cât și pentru mulți dintre apropiații lui. Imediat după începerea războiului își dădeau demisia toți angajații lui din cadrul biroului, care îi era pus la dispoziție de guvernul federal ca privilegiu pe care îl primesc toți foștii înalți demnitari (cancelari și președinți federali).

O lună mai târziu la Berlin se lua decizia să i se retragă privilegiile acestea post-funcție: birou, angajați, șofer/mașină de serviciu șamd. S-a pus problema inclusiv dacă să i se taie pensia, dar decizia nu a mai fost luată din motive de constituționalitate.

Având în vedere toate aceste lucruri, cum ai zice că privește clasa politică germană, dar și germanul de rând, „moștenirea energetică” a lui Merkel? E ea încă „Mutti” sau a început lumea să îi reevalueze politicile și moștenirea în Germania?

Moștenirea energetică a lui Merkel este cu siguranță văzută negativ. Întrebarea e dacă alternativele la Merkel ar fi făcut ceva diferit. Cum ziceam, Merkel nu a inventat politica asta, ci doar a continuat-o exact cum au făcut și Schröder și Kohl înaintea sa.

Imaginea i-a fost cu siguranță afectată, dar nu cred că putem vorbi încă de o reevaluare a ei ca politician, mai ales că în multe alte domenii ea încă este văzută foarte bine.

Tudor Dan Ancuța este jurist, absolvind studiile juridice de la Freie Universität Berlin. A fost unul din cei doi bursieri IPS români ai Bundestagului în anul 2022 iar în prezent lucrează că analist politic pentru deputatul federal Philipp Hartewig (FDP), urmând totodată un Master în studii est-europene, cu specializarea „științe politice” în cadrul aceleiași universități.

Loading

Click si Comentează

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DIVERSE

Iulian Stanciu, cofondatorul eMAG, devine asociat în firma NIBIRU Real Estate, dezvoltatorul noului proiect de divertisment din Costinești

Publicat

la

Iulian Stanciu a realizat această mutare prin intermediul Inspire Asset Management, compania sa de investiții, urmând ca un anunț oficial să fie lansat în perioada următoare. Pentru ca tranzacția să fie complet finalizată, este necesară doar primirea undei verzi din partea Consiliului Concurenței.

Citește și: Iulian Stanciu continuă investițiile în energie. A vândut recent toate acțiunile la eMAG şi acum pregătește o tranzacție de 9,5 milioane de euro

Iulian Stanciu intră în acționariatul NIBIRU

Lansat pe 16 iulie de Andrei Șelaru (Selly) și o echipă de investitori, proiectul Nibiru reprezintă o investiție de circa 50 de milioane de euro desfășurată pe mai bine de 20 de hectare între Costinești și Tuzla. Stațiunea a dat rapid lovitura: doar în primul sezon a adunat peste două milioane de vizite, iar impactul total al ecosistemului creat alături de festivalul Beach, Please! a sărit de 2,6 milioane de vizitatori.

Planurile pentru 2027 sunt și mai ambițioase, vizând extinderea infrastructurii, lansarea unor noi concepte de entertainment și întărirea rețelei de parteneri din jurul destinației.

Iulian Stanciu a strâns o avere de jumătate de miliard de euro după ce și-a vândut acțiunile eMAG către grupul Prosus, punând punct unei povești de succes de 17 ani. Banii nu vor rămâne însă în conturi, prin firma sa Inspire Asset Management, unde a plasat deja peste 100 de milioane de euro, celebrul investitor vrea să dea lovitura. El a mărturisit că vrea să ajungă la un portofoliu de un miliard de euro în doar doi-trei ani, iar în zece ani să gestioneze un fond mamut de 5 miliarde de euro, deschis și pentru alți jucători din piață, potrivit ZF.

Portofoliul lui Iulian Stanciu este extrem de diversificat, variază de la brandul de lactate Artesana și până la clinica de fertilizare in vitro Embryos. Prin intermediul Inspire Asset Management, antreprenorul controlează direct participații în trei companii strategice: Foraj Sonde Videle (firmă de foraj listată pe piața AeRO), Embryos (cea mai mare clinică de profil din țară, unde a intrat alături de fondul Integral) și Argenta, o companie din Năvodari specializată în construcții metalice pentru industria de petrol și gaze.

Iulian Stanciu mai controlează Network One Distribution (NOD), un gigant de sute de milioane de euro pe piața distribuției IT. Puterea sa financiară se extinde însă și mai departe, investind bani în nouă fonduri de investiții de top—precum Morphosis, Booster, BoldMind, V7, Underline, Growceanu, Integral, CEECAT și Endeavor.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Cristina Trăilă, la DNA Iași. Fostul secretar general adjunct al Guvernului, audiată din nou în dosarul Fănel Bogos

Publicat

la

Fostul secretar general adjunct al Guvernului Cristina Trăilă a fost audiată din nou, vineri, la sediul DNA Iaşi, în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos. Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA Iaşi ar urma să îi comunice schimbarea calităţii din suspect în inculpat. Cristina Trăilă a venit la sediul DNA din Iaşi însoţită de avocat şi nu a dat declaraţii la sosire.

Pe 16 septembrie, după audierea sa la DNA Iaşi, Cristina Trăilă a afirmat că dosarul omului de afaceri Fănel Bogos nu are legătură cu premierul Ilie Bolojan şi că în declaraţiile sale date în faţa procurorilor nu a menţionat numele lui Bolojan. Ea a precizat că a fost solicitarea sa să dea declaraţii în faţa procurorilor.

„Acest dosar nu are nicio legătură cu premierul Ilie Bolojan şi nici nu au fost aspecte despre acesta în declaraţia mea. Nu este niciun element penal în ceea ce îl priveşte pe Ilie Bolojan”, a precizat Cristina Trăilă.

Totodată, Trăilă a afirmat că acuzaţia privind „traficul de influenţă” nu este la adresa sa, ci se referă la fostul lider al PNL Vaslui Mihai Barbu.

„Influenţa nu este a mea, ci a lui Mihai Barbu, care este autorul. Eu sunt complice, încă nu am elucidat cum”, a adăugat Cristina Trăilă.

Procurorii DNA au dispus, la finalul lunii august, urmărirea penală faţă de Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului la acel moment, pentru complicitate la folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

În 26 august, Cristina Trăilă a demisionat din funcţia de secretar general adjunct al Guvernului. Ea a afirmat atunci că este total nevinovată şi că nu are nici cea mai mică îndoială că acest lucru va fi lămurit încă din faza de urmărire penală. Potrivit lui Trăilă, acest scandal mediatic este unul artificial, deloc întâmplător şi fără îndoială speculat în detrimentul imaginii premierului Ilie Bolojan, a Guvernului României şi a PNL.

Fosta deputată Cristina Trăilă (PNL), secretar general adjunct al Guvernului, a fost audiată la sediul DNA Iaşi în 25 august, în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos, ajuns, anul trecut, alături de fostul preşedinte PNL Vaslui Mihai Barbu, în biroul lui Ilie Bolojan.

Anchetatorii o acuză că „ar fi sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de exercitare a influenţei asupra preşedintelui A.N.S.V.S.A., în scopul înlocuirii din funcţie a directorului D.S.V.S.A. Vaslui” cu o persoană agreată de Bogos.

În acelaşi dosar a fost audiat joi şi europarlamentarul PNL Rareş Bogdan, în condiţiile în care potrivit unor surse numele său apare în mai multe interceptări existente la dosar. La ieşirea de la audiere, Rareş Bogdan a precizat că a avut un dialog civilizat.

Pe 9 octombrie premierul demis Ilie Bolojan s-a prezentat la sediul DNA Iaşi, unde a fost audiat ca martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos, care în 23 septembrie 2025 a fost în audienţă în biroul său. Bogos este acuzat de instigare la şantaj şi cumpărare de influenţă. Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a ieşit din sediul DNA Iaşi după aproape două ore şi jumătate.

Nici Bolojan, şi nici avocatul său nu au făcut declaraţii şi nu au răspuns întrebărilor jurnaliştilor.

În afară de omul de afaceri Fănel Bogos şi de Cristina Trăilă, în acest dosar au mai fost audiaţi la DNA şefii CJ Vaslui şi CJ Botoşani.

Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada martie – august 2025, Fănel Bogos ar fi promis şi i-ar fi dat unei persoane 200.000 de lei, în schimbul cărora aceasta ar fi promis că, împreună cu alte persoane, vor apela la oameni influenţi pentru a determina conducerea ANSVSA să-l înlocuiască pe şeful DSVSA Vaslui şi pentru a promova ilegal interesele financiare ale societăţii sale, în sensul primirii unor despăgubiri în valoare totală de aproximativ trei milioane de euro.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Iarna se apropie, iar Ucraina are nevoie de o soluție acum. Administrația Trump convoacă NATO, UE și Ucraina la discuții

Publicat

la

Autor

Administrația de la Washington a preluat din nou inițiativa și a reunit la Miami, în Florida, reprezentanți de rang înalt din Ucraina, Franța, Germania, Marea Britanie, alături de oficiali ai NATO și Uniunii Europene.

Negocierile sunt programate să se desfășoare pe parcursul a două zile și au în centrul atenției un nou pachet de propuneri menit să deblocheze conflictul și să ofere Ucrainei garanții de securitate pe termen lung.

Venirea iernii pune presiune pe negociere

Europa se teme că iarna care stă să vină va fi una grea, cu facturi uriașe la energie și o presiune financiară greu de dus pe termen lung. Nimeni nu mai vrea ca oamenii de rând să sufere de frig și lipsuri doar pentru că războiul bate pasul pe loc.

Situația pare scăpată de sub control, iar tragedia recentă de la Kramatorsk, unde zeci de civili nevinovați și-au pierdut viața după ce două autobuze au fost lovite pur și simplu de bombe, arată că terenul devine tot mai periculos.

Tocmai de aceea, secretarul de stat american Marco Rubio a atras atenția că starea actuală de blocaj este o bombă cu ceas. Dacă diplomația nu se mișcă mai repede, crește riscul ca ambele tabere să riposteze și mai violent.

Care ar fi următorul pas

Obiectivul principal al Washingtonului este crearea unei front comune între Ucraina, SUA și partenerii europeni, înainte de o eventuală reluare a dialogului direct cu Moscova.

„Echipa de negocieri ucraineană urmează să se întâlnească mâine în SUA cu Jared Kushner și Steve Witkoff ”, a declarat Zelenski. „Întâlnirea este așteptată să dureze două zile. De asemenea, contăm pe o echipă europeană care să se alăture grupului nostru de negocieri”, spune Volodimir Zelenski, conform dw.com.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Zimbru de peste 800 de kilograme, ucis de braconieri la Bistriţa. Fusese recolat din Suceava VIDEO

Publicat

la

Un zimbru de peste 800 de kilograme a fost găsit mort și decapitat în zona localității Măgura Ilvei din Bistrița-Năsăud. Lipsa capului indică faptul că animalul ar fi fost ucis de braconieri. Zimbrul este specie protejată în România, dar și la nivel european.

4 elani vor putea fi admirați în Parcul Natural Vânători Neamț. Un proiect a reintrodus specia pe teritoriul țării

Descoperirea a făcută joi seară, a intrat imediat în atenția autorităților. Echipe ale Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud și ale DSVSA Bistrița-Năsăud s-au deplasat la fața locului pentru a stabili împrejurările în care animalul și-a pierdut viața. Lipsa capului ridică suspiciuni serioase privind posibilitatea unei acțiuni de braconaj, însă ancheta urmează să stabilească ce s-a întâmplat. Zimbrul este o specie strict protejată prin lege.

Ultimele imagini cu zimbru înainte de a fi găsit mort:

Trupul animalului a fost descoperit joi seară, incidentul fiind confirmat pentru Bistriteanul.ro de prefectul județului Bistrița-Năsăud, Stelian Dolha. Polițiștii IPJ Bistrița-Năsăud și o comisie a DSVSA Bistrița-Năsăud s-au deplasat de urgență la fața locului.

Citește și: Legea care dublează numărul urşilor ce pot fi împuşcaţi a fost votată de Parlament şi merge la promulgare. Aproape 1.000 de urşi ar urma să fie omorâţi în România, în 2026

Zimbrul, specie protejată de lege, devenise cunoscut la Lunca Ilvei, fiind zărit prima dată pe 23 septembrie, iar animalul a păscut liniștit prin gospodăriile oamenilor. Ulterior, zimbrul a ajuns și la Măgura Ilvei, zonă în care a fost găsit mort.

Animalul a ajuns în Bistrița- Năsaud dintr-o rezervație din județul Suceava, de unde mai multe exemplare au fost eliberate în sălbăticie. Cei care l-au văzut spun că era un animal blând și nu părea o amenințare.

Din informațiile Bistrițeanul.ro, ieri, reprezentanții DSVSA Bistrița-Năsăud au intervenit și l-au sedat, pentru că animalul părea să nu fie bine și avea spume la gură. I s-au recoltat probe pentru analize, iar medicii veterinari au verificat dacă starea lui nu era cauzată de faptul că mâncase prea multe mere din livezile din zonă. După sedare, zimbrul și-ar fi revenit fără probleme. La mai puțin de o zi, zimbrul a fost găsit mort, în aceeași zonă.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Dunărea atinge noi recorduri negative în zona Cernavodă. Ar putea urma restricţii de navigaţie

Publicat

la

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pregăteşte mai multe măsuri de intervenţie după ce Dunărea a ajuns la cote de avarie. Sunt luate în calcul şi posibile restricţii de navigaţie.

Timpul nu curge deloc în favoarea centralei nuclearelectrice de la Cernavodă: Dunărea a atins joi un nou record negativ în zonă, de -256 cm, iar prognoza indică o continuare a scăderii de la -260 cm vineri la -267 cm, pe 13 octombrie. Precedentul record, de -255 cm, este din 20 septembrie.

Starea de alertă în energie în România se prelungește. Centrala de la Cernavodă va rămâne oprită în octombrie

Cota negativă e raportată la aşa-numita „cotă zero” – nivelul de referinţă convenţional stabilit la fiecare staţie hidrometrică, faţă de care se măsoară înălţimea sau nivelul apei fluviului.

Pe fondul scăderii debitelor Dunării, la începutul lunii august au fost începute ample lucrări de intervenţii tehnice, necesare pentru răcirea reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă, care  produc 20% din necesarul de consum al României.

Pe 1 octombrie a avut loc o nouă întrunire a Comitetului Interministerial Bala – Cernavodă. „pentru a stabili recomandările privind distribuţia debitului de la bifurcaţia canalului Bala cu Dunărea Veche”, după cum transmitea atunci, la solicitarea News.ro, un reprezentant al departamentului de presă al Guvernului. „Este în stadiul elaborării raportului final, cu recomandările aferente”, adăuga, fără a oferi alte precizări.

Nouă zile mai târziu, Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) este redactată, dar neadoptată, a declarat pentru News.ro un reprezentant al Guvernului.

Ce intervenţii prevede Hotărârea CNSU

„Pentru asigurarea resursei de apă necesară Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, se aprobă constituirea în regim de urgenţă a unui sistem de intervenţie temporar, modular, etapizat şi reversibil pe Canalul de derivaţie (de legătură) către CNE Cernavodă constând în realizarea unei închideri modulare temporare cu barje/ gabara lestate şi pontoane pe o secţiune transversală de aproximativ 170 m pusă în operă progresiv, precum şi operaţionalizarea unor sisteme de pompare de mare capacitate, care să suplimenteze volumul de apă din bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă”, se arată în proiectul Hotărârii CNSU pregătit pentru adoptare, document consultat de News.ro.

Centrala de la Cernavodă rămâne închisă. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi: „În următoarele zece zile nu vom avea suficientă apă”

Amplasarea barjelor, gabarei şi a pontoanelor se va realiza progresiv, pe baza unui plan tehnic operativ prin care se stabilesc poziţia, pescajul, distanţele dintre corpuri, sistemele de amarare, secţiunile libere de curgere şi succesiunea amplasării.

În plus, ar urma să fie folosite sisteme de pompare de mare capacitate, acţiune realizată de Administraţia Naţională „Apele Române”, în colaborare cu Societatea Naţională „Nuclearelectrica” S.A., Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Compania Naţională „Administraţia Canalelor Navigabile” S.A..

„Sistemele de pompare de mare capacitate se dimensionează astfel încât să poată asigura transferul unui debit suplimentar în bazinul de distribuţie al CNE Cernavodă de cel puţin 6,5 mc/s”, se arată în schiţa Hotărârii CNSU.

„Cota de 1,58 m dMB la CNE Cernavodă prevăzută în prezenta hotărâre reprezintă un prag operativ preventiv pentru declanşarea măsurilor hidraulice şi de mobilizare logistică şi nu modifică limitele, condiţiile de exploatare, cerinţele de securitate nucleară sau obligaţiile stabilite prin autorizaţiile şi reglementările aplicabile CNE Cernavodă”, se mai arată în Hotărârea CNSU, redactată dar neadoptată.

Sistemul de barare şi cel de pompare de mare capacitate vor fi folosite până când prognoza va indică o creştere sustenabilă a nivelurilor pentru minimum 72 h, nivelul măsurat la CNE Cernavodă va confirma ieşirea din zona critică, măsurătorile amonte–aval ale platformelor lestate nu vor indica efecte hidraulice sau morfologice adverse iar aportul natural şi manevrele de exploatare vor putea menţine alimentarea fără pompare.

CNE Cernavodă trebuie să asigure combustibilul şi celelalte resurse necesare pentru funcţionarea continuă a sistemului de pompare de mare capacitate, pentru motopompele şi drăgile angrenate în intervenţia operativă.

Posibile restricţii de navigaţie

„La atingerea pragului de 1,58 m dMB la CNE Cernavodă, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A., Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi şi Autoritatea Navală Română, fiecare potrivit competenţelor legale, dispun şi pun în aplicare fără întârziere măsurile necesare pentru restricţionarea sau sistarea temporară a navigaţiei şi a ecluzărilor pe Canalul Dunăre Marea Neagră şi pe sectoarele Dunării Vechi afectate de operaţiunile de intervenţie”, se mai arată în Hotărârea CNSU, neadoptată încă.

Reluarea navigaţiei şi retragerea ori reconfigurarea elementelor temporare se realizează etapizat, după constatarea unei marje hidraulice suficiente şi a unei tendinţe hidrologice stabile.

Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi va continua lucrările de dragaj de adâncire/lărgire a canalului dragat în zona Caragheorghe-Turcescu, la confluenţa cu Gura Bala, până la echilibrarea adâncimilor din zonă.

Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, precum şi Autoritatea Navală Română vor asigura desfăşurarea în condiţii de siguranţă a măsurilor de intervenţie, prin restricţionarea şi, după caz, relocarea ambarcaţiunilor ancorate, precum şi prin restricţionarea traficului fluvial în zonele de intervenţie aferente realizării măsurilor prevăzute în respectiva hotărâre.

Ministerul Apărării Naţionale este şi el implicat: „sprijină efortul instituţional prin efectuarea de măsurători topobatimetrice, hidrografice şi geodezice, asigurarea capabilităţilor navale şi de geniu necesare instalării şi operării platformelor şi podurilor de pontoane, sprijin cu scafandri şi participarea la operaţiunile tehnice necesare amplasării, stabilizării în amplasament şi retragerii celorlalte elemente temporare”.

Hidroelectrica trebuie să asigure, în măsura disponibilităţilor volumelor de apă, în perioada critică, suplimentarea debitelor defluente în Dunăre cu cca. 50 – 100 mc/s.

Hotărârea CNSU ar urma să intre în vigoare odată cu publicarea ei în în Monitorul Oficial.

News.ro a întrebat reprezentanţii Guvernului când va fi adoptată Hotărârea CNSU referitoare la noile măsuri hidrotehnice necesare în zona Cernavodă şi de ce, la nouă zile de la întâlnirea comitetului Interministerial, nu a fost adoptată această hotărâre, deşi Dunărea a stabilit noi recorduri negative în zonă iar prognoza este de scădere?

Până la ora transmiterii ştirii. nu a fost furnizat un răspuns.

 

Loading

Citește tot

DIVERSE

Răsturnare de situație în disputa dintre Steaua și FCSB! ”Eu zic că vom recupera acea sumă de 36 de milioane de euro” / ”Mergem înainte”

Publicat

la

Răsturnare de situație în disputa dintre Steaua și FCSB!

În mai, instanța a anulat expertiza în baza căreia Steaua a cerut plata unui prejudiciu de 36 de milioane de euro.

Acum însă, datele problemei se schimbă radical, pentru că judecătorii au hotărât, miercuri, că trebuie făcută o nouă expertiză judiciară, pentru a fi stabilit eventualul prejudiciu suferit de Steaua București din cauza clubului patronat de Gigi Becali, prin folosirea fără drept a mărcii.

Avocații părților implicate au reacționat după decizia luată săptămâna asta de instanță.

Reprezentantul CSA Steaua, Florin Talpan, se declară încrezător în recuperarea celor 36 de milioane de euro de la FCSB.

Talpan mai spune că FCSB nu a fost niciodată Steaua și ar fi trebuit retrogradată.

”Astăzi, 7 octombrie, în litigiul privind prejudiciul pretins ca urmare a utilizării fără drept a mărcii ‘STEAUA’ de către FCSB, am solicitat instanței încuviințarea unei expertize judiciare în specialitatea contabilitate/evaluare economică, pentru stabilirea obiectivă a întinderii prejudiciului.

Am arătat că raportul de expertiză extrajudiciară existent la dosar nu a fost valorificat ca probă, iar în aceste condiții expertiza judiciară este necesară pentru ca prejudiciul să poată fi cuantificat pe baza documentelor și datelor relevante din cauză. Totodată, am solicitat desemnarea unui expert parte și ca cheltuielile expertizei să fie suportate de ambele părți, având în vedere că proba cu expertiză judiciară a fost solicitată și de pârâtă.

Am cerut instanței să dispună administrarea acestei probe pentru aflarea adevărului și stabilirea în mod obiectiv a prejudiciului. S-a fixat un nou termen pentru 3 februarie 2027. Sunt mulțumit că instanța a desemnat acel expert să se facă o expertiză. Sunt convins că această expertiză va determina tot prejudiciul pe care FCSB l-a cauzat CSA Steaua prin folosirea cu rea credință a mărcii din 2004-2016.

Dar ei și din 2018 au folosit această denumire. Eu zic că vom recupera acea sumă de 36 de milioane de euro. Chiar domnul Becali a declarat că a câștigat 200 de milioane de euro. Să-și ia gândul că ei se numesc Steaua, niciodată nu s-au numit.

Dacă nu se folosea de acest nume, să mintă jucătorii că ei joacă la Steaua, el în acest moment nu mai era în nicio divizie. Nu se poate ca acest Becali să răspundă odată pentru tot ce face în țara asta? Ei nu sunt continuatori, nu au fost niciodată Steaua și nu vor fi. Trebuiau retrogradați în 2017”, a declarat Florin Talpan, citat de Fanatik.

Citește și Nicușor Dan atacă la CCR legea ce permite primăriilor să dea un milion de euro pe an cluburilor sportive private. Ce argumente are șeful statului

”A ucis Steaua”

De cealaltă parte, avocatul celor de la FCSB, Adrian Căvescu, spune că Florin Talpan are doar ”o marcă în sertar”, este interesat doar de propria persoană și va pierde procesul privind prejudiciul pe care îl invocă.

”Tribunalul București a considerat că proba cu interogatoriul ca fiind administrată și a continuat procesul cu administrarea probei cu expertiză contabilă cerută de FCSB. Instanța va stabili obiectivele în funcție de ce au cerut părțile și a desemnat un expert acordând un termen pentru realizarea expertizei la data de 03.02.2027.

Spre surprinderea reprezentantului convențional al CSA, am depus în original celebra tranzacție extrajudiciară din 24 ianuarie 2003, când Asociația Fotbal Club Steaua București a transferat toate drepturile și obligațiile echipei istorice Steaua către actualii acționari. Numai să o scoatem de la notar ne-a costat 2.400 de lei. Actul cu semnătura lui Păunescu, a lui Pițurcă.

Mergem înainte și ne facem datoria în instanță. Sunt convins că vom câștiga și că se va respinge acțiunea lor. Eu am luat acest proces pentru Steaua. Băiatul meu plângea noaptea după ce s-a întâmplat. Pe domnul Talpan îl interesează strict persoana lui. Are o marcă în sertar, nu vând nimic, nu o să mai joace nici în play-off, deci practic a ucis Steaua”, a spus Căvescu.

Citește și Echipa Națională de Fotbal a României, cea mai slabă clasare din istorie în topul FIFA. „Tricolorii” au ajuns pe locul 58

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend