Dan Dungaciu a anunţat, după consultările cu Nicuşor Dan, că preşedintele a transmis clar că AUR nu poate să fie la guvernarere, AUR nu poate să susţină un guvern. „Democraţia nu mai funcţionează, asta este problema în România, preşedintele dictează Parlamentului ce să facă. Din păcate, preşedintele perpetuează un discurs care sporeşte spirala violenţei sociale. Din păcate, războiul intern va continua.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că partidul său nu îi va cere președintelui Nicușor Dan eliberarea lui Călin Georgescu din închisoare. Asta în condițiile în care liderul AUR George Simion a declarat că formațiunea nu va vota niciun guvern până când Georgescu nu iese din spatele gratiilor.

Sorin Grindeanu, după consultările de la Cotroceni: ”PSD a solicitat președintelui mandatul de premier, nominalizarea sunt eu” / ”N-avem ‘liniile roșii’ pe care alții le au”

Preşedintele AUR, George Simion, anunţă că nu va merge la consultările de la Cotroceni, convocate de către preşedintele Nicuşor Dan în vederea desemnării unui nou premier. ”Nu voi participa la consultările cu uzurpatorul de la Cotroceni. Nu merită prezenţa mea”, a transmis, luni, George Simion, adăugând că delegaţia AUR va cere alegeri anticipate.

Potrivit şefului statului, o prezenţă AUR la guvernare ar afecta relaţia cu partenerii noştri şi pe partea de securitate şi pe parte de Uniune Europeană.

Citește și Traian Băsescu: „Liberalii ar face ca taurii în arenă să-l vadă pe Grindeanu premier”

„România nu îşi permite asta în momentul ăsta şi ăsta e mandatul pe care cetăţenii mi l-au dat acum un an şi patru luni”, a mai declarat preşedintele.

Declaraţia i-a adus critici din partea reprezentanţilor AUR. Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, l-a acuzat pe preşedintele Nicuşor Dan de încălcarea Constituţiei, prin încercarea de a decide cine are şi cine nu are voie să participe la guvernare.

Petrişor Peiu avertizează că asemenea derapaje reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei şi o sfidare a votului exprimat de milioane de români.

Csoma Botond, despre scenariul alegerilor anticipate: „AUR va fi cam la 40%”

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat luni, în direct la Digi24, că nu vede rațiunea politică a organizării unor alegeri anticipate, în condițiile în care, în opinia sa, acestea nu ar modifica substanțial actualul raport de forțe din zona politică de centru. El estimează că AUR ar putea obține aproximativ 40% din voturi și susține că, într-un asemenea scenariu, partidul ar putea ajunge la guvernare, inclusiv alături de PSD.

Declarațiile vin după ce europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a susținut că alegerile anticipate reprezintă un mecanism democratic la care se poate recurge atunci când o criză politică nu mai poate fi depășită prin formulele parlamentare existente.

Mureșan a amintit că, în ultimii cinci ani, 10 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au organizat alegeri parlamentare anticipate, între acestea numărându-se Franța, Germania, Italia și Spania.

Întrebat la Digi24 dacă alegerile anticipate mai reprezintă o variantă în actualul context politic, Csoma Botond a spus că nu contestă rolul unui asemenea scrutin într-o democrație, însă consideră că acesta nu ar schimba fundamental situația politică din România.

„Eu nu contest spusele domnului Siegfried Mureșan, în sensul că, sigur, alegerile și alegerile anticipate, în acest sens, reprezintă o instituție fundamentală a unei societăți democratice, dar cred că am spus-o și la dumneavoastră în emisiune de mai multe ori. Nu știu dacă ar schimba fundamental situația, pentru că această fărămițare, fragmentare în zona centristă ar persista și după alegerile anticipate”, a declarat liderul deputaților UDMR.

În opinia sa, chiar și după un nou scrutin, partidele din actuala zonă de centru ar fi nevoite să negocieze între ele pentru formarea unei majorități, iar discuțiile ar putea deveni chiar mai dificile după o campanie electorală.

„Deci, tot aceste partide care se ceartă acum, PNL, PSD, USR și UDMR, ar trebui să ajungă la un acord și după alegerile anticipate, în condițiile în care va fi mult mai dificil să ajungi la un acord, pentru că vei fi după o campanie electorală. Și știți cum e discursul la noi, nu numai în campania electorală, din păcate, dar în campania electorală avem un discurs și mai contondent”, a explicat Csoma Botond.

El a avertizat că aceleași formațiuni ar trebui ulterior să găsească o formulă de guvernare dacă vor să împiedice venirea AUR la putere.

„Tot aceste partide care se vor afla într-o competiție electorală pentru alegerile anticipate, aceste partide vor trebui să formeze cumva un guvern, dacă nu vrem ca AUR să vină la putere. Deci eu de asta nu înțeleg rațiunea politică a alegerilor anticipate. Deci eu nu sunt împotriva alegerilor anticipate, să nu mă înțelegeți greșit. Ne putem reîntoarce la popor”, a adăugat liderul deputaților UDMR.

Csoma Botond a respins și scenariul avansat anterior de Siegfried Mureșan, potrivit căruia PNL și AUR ar putea fi „umăr la umăr” într-o eventuală campanie electorală și s-ar lupta pentru voturi.

„Eu cred că se înșală amarnic domnul Siegfried Mureșan dacă spune acest lucru. Eu cred că AUR va fi cam la 40% și, la redistribuire, va ajunge chiar la 44%, deși eu cred că am putea să avem o situație similară cum am avut în Saxonia, la alegerile în Germania, unde AfD a ajuns la 44% până la urmă”, a declarat acesta.

În ceea ce privește celelalte partide, liderul deputaților UDMR consideră că diferențele dintre formațiunile din zona de centru nu ar fi suficient de mari pentru a schimba radical actualul tablou politic.

„Și pe zona centristă eu cred că, nu știu, nu pot să dau procente exacte, dar nu vor fi diferențe mari. Cred că și PNL va fi la 15-16%, PSD nu știu exact cât, USR, UDMR… Deci nu se va modifica substanțial această poză politică”, a spus Csoma Botond.

Întrebat dacă, în urma unor alegeri anticipate, AUR și PSD ar putea obține împreună suficiente mandate pentru a prelua guvernarea, Csoma Botond a răspuns afirmativ.

„Absolut. Aritmetic ar avea toate mandatele și toate șansele să cucerească guvernarea. Depinde de PSD și de AUR dacă vor să guverneze împreună”, a declarat el.

Întrebat și despre perspectiva unei guvernări conduse de AUR în condițiile în care partidul ar obține un scor de aproximativ 40%, liderul deputaților UDMR a răspuns: „Eu cred că da. După un 40% AUR, ce să mai, ce pretenții să emiți”.

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă România în aceste zile încape într-o singură întrebare: Dacă pensiile și salariile trebuie indexate la 1 ianuarie, cu ce bani se va respecta această promisiune?

Chiar și în ziua consultărilor pentru desemnarea noului premier, declarațiile politice despre pensii și salarii se așază frumos în vitrină. Ilie Bolojan susține că pensiile și salariile trebuie indexate. Din tabăra social-democraților, Sorin Grindeanu spune că indexarea „trebuie” făcută și că este „obligatoriu”. Iar în încheierea promisiunilor, Alexandru Nazare vorbește despre o „creștere prudentă” a pensiilor de la 1 ianuarie. Între timp, românii ascultă și speră.

Cum promit politicienii pensii și salarii mai mari, chiar și peste Legea responsabilității fiscal-bugetare

• Bolojan: „Pensiile și salariile ar trebui indexate”

În ultimele sale declarații pe acest subiect, Ilie Bolojan nu a mai vorbit despre indexare ca despre o posibilitate îndepărtată. Pe 30 septembrie, premierul interimar a fost întrebat dacă viitorul Guvern va putea majora pensiile și salariile la începutul anului următor.

„Din punctul meu de vedere, pensiile și salariile ar trebui indexate. Indexarea trebuie să vină”.

Argumentul lui Bolojan are la bază inflația din ultimii doi ani care a erodat puterea de cumpărare. Premierul interimar susține că orice guvern va trebui să ia în calcul o indexare. Însă, în buget, verbul „trebuie” are nevoie de un substantiv: sursă de finanțare.

• Și promisiunile continuă. Nazare vorbește despre „O creștere prudentă”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu s-a hazardat la fel de mult pe subiect, însă gândește pozitiv privind ideea de a oferi mai mulți bani pentru pensii și salarii. Întrebat despre pensii, Nazare: „Cred că putem lua în calcul o creștere prudentă”, precizând că este vorba despre o indexare „de la 1 ianuarie”.

Cu toate acestea însă, ministrul Finanțelor a pus imediat indexarea lângă cealaltă realitate: România trebuie să facă ajustarea fiscală necesară pentru 2027. Tot în mesajul său, Alexandru Nazare a reiterat faptul că România are nevoie de resurse pentru ajustarea fiscală și că obiectivul pentru 2027 este o ajustare de până la 1% din PIB.

Cum prezintă politicienii până acum:

– Bolojan: trebuie indexat.
– Nazare: poate fi indexat, dar prudent.

Și undeva între cele două propoziții trebuie să încapă bugetul României care, momentan, nu poate fi recalculat, deoarece un Guvern interimar nu are aceste atribuții.

• Platoul promisiunilor este completat și de PSD. Grindeanu ridică miza: „E obligatoriu să le facem”

În stilul caracteristic inconfundabil, Sorin Grindeanu a ridicat miza și mai mult. Întrebat dacă pensiile și salariile vor fi indexate cu rata inflației dacă PSD ar ajunge să formeze Guvernul, liderul social-democrat a explicat că: „Astea trebuie să le facem la anul, e obligatoriu să le facem.” În continuare, el a mai transmis că „Nivelul de suportabilitate în România a atins punctul de fierbere.” În cazul social-democraților, indexarea nu este, așadar, doar o eventualitate bugetară, ci o necesitate pe care statul ar trebui să o aplice fără ezitare.

Și aici ne punem iar o întrebare bună în acest context: Cât costă acest „obligatoriu” și ce ne facem cu cei 60% din PIB?

Însă, așa cum trebuie să vedem și realitatea, în spatele acestor declarații stă o cifră ce nu poate fi mișcată de discursuri: datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. Legea 69/2010 obligă legal viitorul Guvern să taie sau să înghețe cheltuielile din cauza depășirii pragului guvernamental deja atins.

Înainte de a spune că țara noastră nu mai suportă nicio majorare de pensii și salarii, după ce datoria a trecut de 50%, putem să menționăm faptul că de moment aceasta nu este o prevedere constituțională. Legea stabilește praguri succesive pentru datoria publică: 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Așadar, după depășirea pragului de 50%, Guvernul trebuie să prezinte și să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB. La depășirea pragului de 55 de procente, ceea ce s-a și întâmplat, mecanismul devine mult mai amplu. Și, după ce se trece și de cei 60%, legea păstrează măsurile ce s-au aplicat pragurilor precedente, mai ales pe cele cu privire la controlul cheltuielilor de asistență socială. Iar marea problemă este că România deja este la pragul de îndatorare de 60%, iar Guvernul a transmis că depășirea impune prezentarea implicațiilor și măsurilor necesare., deficitul bugetar ESA pentru 2026 fiind estimat la 6% din PIB, după 7.9% în 2025 și 9.3% în 2024.

Mecanismul de alertă din Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare nr. 69/2010 (Articolul 13)

Actul normativ stabilește o scară graduală de măsuri de austeritate pe care Guvernul este obligat să le aplice automat în momentul în care datoria publică depășește anumite praguri critice raportate la Produsul Intern Brut (PIB):

• Pragul I (Datoria publică trece de 50% din PIB, dar se menține sub 55%): În această etapă, legea impune automat înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Impactul direct constă în blocarea majorărilor salariale la stat, însă indexarea pensiilor rămâne legal posibilă în acest interval.

• Pragul II (Datoria publică trece de 55% din PIB, dar se menține sub 60%): Guvernul este obligat să aplice măsuri suplimentare prin înghețarea cheltuielilor cu asistența socială din sectorul public. Acest pas restrânge sever măsurile de sprijin social și ajutoarele de stat.

• Pragul III (Datoria publică depășește 60% din PIB): Acesta reprezintă cel mai sever prag de alertă economică. Executivul este obligat prin lege să inițieze un program justificativ de reducere a datoriei publice și să adopte măsuri dure de consolidare fiscală, agreate pentru semestrul următor. În această fază, atât pensiile, cât și salariile din sistemul bugetar sunt direct amenințate de un îngheț total, pe fondul riscului de sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Promisiuni făcute cu legi în spate

Legea pensiilor despre care tot vorbesc politicienii face referire la mecanismul de majorare anuală a valorii punctului de referință. Schimbările la nivel legislativ aprobate pentru anul în curs au dus deja la aplicarea regulii începând cu 2027. Prin urmare, există nu doar declarații care promit majorarea de pensii, ci și un cadru legislativ care trebuie pus în relație cu actuala situație economică.

Și aici apare blocajul…Pentru că politicienii vorbesc despre cât trebuie să primească românii, iar Ministerul Finanțelor trebuie să ne spună de unde vor veni acești bani. O pensie majorată în ianuarie nu reprezintă o cheltuială care dispare luna următoare, iar un salariu majorat în sectorul public devine automat o cheltuială permanentă,

În acest context, Nazare avertiza asupra unei necesități de construcție a unui buget credibil, mai ales că indexarea poate fi o decizie politică, însă plata ei este mai mult decât o problemă matematică.

„Principalul lucru este să avem un buget credibil”, spunea Nazare.

În același moment în care Nazare vorbea despre un buget credibil, promisiunea făcută de Sorin Grindeanu era public dezbătută de edilul social-democrat al Buzăului, Constantin Toma.

„Domnul Grindeanu spune niște prostii, spune că va indexa cu inflația salariile din zona bugetară și pensiile, asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro. De unde iei acești bani? Pentru că dumnealui nu ne spune suma. În condițiile în care acești bani ar trebui împrumutați, cine te împrumută? Promisiuni populiste, probabil sunt făcute și în contextul în care ar fi alegeri anticipate, hai să alegem PSD-ul că ne mărește salariul și pensia.

Dacă țara nu livrează bani, ce trebuie făcut? Trebuie făcute aceste economii, ca acești bani economisiți să fie investiți în economia reală, nu investiți în salarii, în zona bugetară. Reforma administrativ-teritorială, care spune dumnealui că nu o face cu reduceri de posturi. Cum o face? Sau aia este reformă dacă nu reduci posturile? Aceste promisiuni n-au nicio acoperire. Sunt doar chestii populiste pe care, din păcate, partidul meu le-a făcut și până acum, le-a pus în aplicare și am ajuns la aceste deficite care sperie pe toată lumea, vorbesc de cei din exterior care ne asigură finanțarea”, a declarat, pentru AGERPRES, Constantin Toma.

Scenariul anticipatelor și AUR vs PSD la vârful Guvernului

În tot acest puzzle complex mai există o piesă: eventualitatea alegerilor anticipate și ascensiunea AUR în sondaje – un lucru care ar putea schimba viitorul indexării pensiilor. Un sondaj INSCOP publicat în septembrie indica 39,7% pentru AUR la întrebarea privind intenția de vot pentru alegerile parlamentare.

Pensiile și salariile din sectorul public ar trebui indexate în 2027, după doi ani în care au fost înghețate. Art. 84 din Legea 360/2023 spune că:

„Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut”.

Legea spune clar că pensiile ar trebui să crească cu 10% (inflația) plus 2% creşterea reală a câştigului salarial mediu brut = 12% indexarea pensiilor la 1 ianuarie 2027, potrivit legii.

Pensia medie pentru limită de vârstă este 3.100 lei. La 1 ianuarie 2027 pensia medie pentru limită de vârstă ar trebui să crească cu 370 de lei și să ajungă la 3.470 de lei.

În contextul negocierilor tensionate pentru formarea guvernului, liderul AUR, George Simion, a transmis ferm că partidul nu va susține nicio formulă de guvern propusă în Parlament (cum a fost respingerea premierului desemnat Siegfried Mureșan) și că insistă pentru organizarea de alegeri anticipate. AUR mizează pe faptul că instabilitatea politică și nemulțumirea populației i-ar putea ajuta să obțină mai multe voturi la un eventual nou scrutin.

Și aici ne gândim la 2027 iar. Pentru ca pensiile să fie indexate la 1 ianuarie 2027, este obligatorie adoptarea Legii Bugetului de Stat la finalul anului 2026. Dacă AUR și celelalte partide blochează validarea unui Guvern plin în Parlament, țara riscă să nu aibă un buget aprobat la timp, blocând așadar și indexarea veniturilor seniorilor.

Dacă se ajunge la alegeri anticipate chiar în preajma termenului limită, procesul legislativ de majorare a veniturilor riscă să fie amânat sau instrumentalizat politic în campania electorală.

Și social-democrații promit soluții dacă se ajunge la anticipate. Întrebat dacă vor fi indexate pensiile şi salariile cu rata inflaţiei, în situaţia în care ar putea fi desemnat premier al României, Sorin Grindeanu a răspuns că da.

„Lucrurile acestea trebuie să fie făcute fără niciun fel de ezitare şi fără niciun fel de nuanţe”. Mai mult, liderul PSD a precizat că scenariul anticipatelor este constituţional, deşi nu este de dorit pentru România.

„Sigur că scenariul anticipatelor e unul care este tot timpul pe masă, fiind un scenariu constituţional, noi nu fugim de acest scenariu, nu e unul de dorit pentru România, pentru că eu cred că încă patru luni, de acum încolo, nu pot fi organizate mai devreme de februarie din calculele pe care le-au făcut colegii mei, dacă s-ar porni rapid toate demersurile, încă patru luni de guvern interimar, de lipsa unui buget aprobat pentru 2027, de continuarea unui guvern interimar la Palatul Victoria care ia decizii proaste pentru români, chiar dacă e un guvern cu puteri reduse, ne va duce într-o situaţie critică în februarie, ăsta este motivul”, a mai precizat Sorin Grindeanu.

Ironia fină a momentului este dată fix despre faptul că politicienii discută despre indexare ca despre un gest de voință, dar bugetul țării are venituri și cheltuieli, rectificări și erori.

Iar dacă veniturile nu cresc suficient, fiecare leu în plus pentru pensii și salarii trebuie găsit în altă parte sau împrumutat. În timp ce politicienii doar promit acea indexare dar nu spun și de unde vor fi bani, România a ajuns în punctul în care până și calculatorul începe să aibă opinii.

De la 1 ianuarie 2027, pensiile și salariile pot avea o nouă cifră pe fluturaș. Întrebarea pe care statul încă trebuie să o lămurească față de toți românii este ce cifră va apărea pe nota de plată.

Csoma Botond este de părere că liberalii și social-democrații ”trebuie să facă concesii”, adică să renunțe la orgolii și ”linii roșii”, pentru a putea fi instalat un nou guvern și, implicit, pentru depășirea crizei politice majore pe care o traversează România.

”Mergem la Palatul Cotroceni în această după-amiază. Nu există altă cale: atât PNL, cât şi PSD trebuie să facă concesii, altfel, un guvern nu poate fi format decât cu extremiştii”, a scris, luni, pe Facebook, liderul deputaţilor UDMR.

Potrivit lui Csoma Botond, cetăţenii sunt, pe bună dreptate, nerăbdători: ”Este inacceptabil ca principalele partide din România să nu fi reuşit să ajungă la un compromis încă din luna mai”.

Citește și Sorin Grindeanu, după consultările de la Cotroceni: ”PSD a solicitat președintelui mandatul de premier, nominalizarea sunt eu” / ”N-avem ‘liniile roșii’ pe care alții le au”

Şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat atenţia că populația şi-a pierdut răbdarea în privința crizei politice. ”După 148 de zile, nu suntem în stare să învestim un guvern cu puteri depline şi acest lucru este inacceptabil”, spunea Kelemen, săptămâna trecută, în plenul parlamentului.

„Nu noi avem nevoie de guvern. Nu USR, nu PNL şi nu PSD are nevoie de guvern. România are nevoie de guvern. Omul când îşi pierde răbdarea, când societatea îşi pierde răbdarea, nu mai are încredere în instituţii, nu mai are încredere în politicieni şi îşi ia soarta în propriile mâini, iar reacţia va fi pe măsură. Va alege ceea ce este mai rău pentru ţara noastră, va alege extremele, va alege populismul, va alege ceva care poate arată bine, poate sună bine, dar este ca o poză a deşertului la răsărit, un kitsch politic”, a adăugat preşedintele UDMR, citat de news.ro.

Reprezentaţii UDMR sunt dispuşi să susţină mai multe variante de guvernare, cu excepţia unor guverne care ar fi investite cu ajutorul AUR, SOS sau POT.

Citește și EXCLUSIV Victor Ponta: „USR nu este un partid românesc, este o grupare impusă din afara țării, ca să spolieze România”. Ce spune de arestarea lui Georgescu şi noul premier

Trapperul Bogdan Anghel Georgian, cunoscut sub numele de scenă Ian, a fost pus luni sub control judiciar după ce a urinat pe scenă, potrivit unor surse judiciare citate de G4Media. Artistul are dreptul să susțină concerte în continuare.

@madalinamanea13 #ian #azteca #foryourpage #foryou ♬ sunet original – Oby INK

Ian va trebui să se prezinte la secția de poliție ori de câte ori este chemat de către organele judiciare.

Încălcare controlului judiciar poate atrage înlocuirea măsurii cu arestul la domicliu sau arest preventiv.

Citește și: Neti Sandu are o relație specială cu nepoata sa, voleibalista Alice Kapelovies: „Deși a crescut, pentru mine e tot cu dragul ăla din inimă”

Ian a urinat pe scenă în timpul unui concert

Cunoscutul trapper Ian a fost filmat în timp ce urina pe scenă, în fața a sute de spectatori. Momentul a avut loc în timpul concertului susținut alături de colegul său Azteca, primul din turneul național al celor doi artiști.

„Având în vedere imaginile apărute în spațiul public cu privire la comportamentul unui bărbat, în contextul unui eveniment public desfășurat în Capitală, facem următoarele precizări:

În urma imaginilor apărute în mediul online, polițiștii din cadrul Secției 14 Poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unei fapte susceptibile a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri.

În urma verificărilor efectuate, polițiștii au identificat persoana în cauză, aceasta fiind invitată la sediul Secției 14 Poliție, în vederea efectuării de verificări și audieri.

Citește și: Andreea Popescu dezvăluie cum se descurcă după ce a rămas fără cele trei bone: „La viața dinamică pe care o am, nu pot singură”

În continuare, polițiștii din cadrul Secției 14 Poliție efectuează cercetări pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun, sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4.

Precizăm că, pe parcursul cercetărilor, sunt respectate toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege”, se arată în comunicatul Poliției.

Prognoza ANM Banat

În perioada 5 – 8 octombrie valorile termice diurne se vor situa cu mult peste mediile multianuale specifice primei decade a lunii octombrie, cu maxime în general de 25…28 de grade. O răcire a vremii este probabilă în 9 și 10 octombrie (maxime ce ar urma să coboare până în jurul a 20 de grade), iar pentru a doua săptămână de anticipație, prezenta estimare indică o medie a temperaturilor maxime de 21…22 de grade. Media temperaturilor minime va fi în jurul a 6 grade în primele 3 nopți, dar va urca la 10…12 grade în data de 9 octombrie, iar pentru a doua parte a intervalului, caracteristice vor fi temperaturile în jurul a 8 grade.

Prognoza meteo. Toamnă frumoasă până în weekend, apoi ANM anunţă ploi

În zilele de 9, 10 și 11 octombrie, prezenta estimare indică ploi locale. Vor fi ploi și în a doua săptămână, cu o probabilitate mai mare în jurul date de 14 octombrie.

Prognoza ANM Crișana

În perioada 5 – 8 octombrie vremea va fi caldă în timpul zilelor, cu maxime în general de 25…28 de grade. O răcire a vremii este probabilă în 9 și 10 octombrie (maxime ce ar urma să coboare până în jurul a 20 de grade), iar pentru a doua săptămână de anticipație, prezenta estimare indică o medie a temperaturilor maxime de 20…21 de grade. Media temperaturilor minime va de 6…8 grade în primele 3 nopți, dar va urca la 10…12 grade în data de 9 octombrie, iar pentru a doua parte a intervalului, caracteristice vor fi temperaturile în jurul a 8 grade.

În zilele de 9, 10 și 11 octombrie, prezenta estimare indică ploi locale. Sunt prognozate ploi și în a doua săptămână, cu o probabilitate mai mare în jurul date de 14 octombrie și după 17 octombrie.

Transilvania

În perioada 5 – 9 octombrie vor fi zile calde, dar nopți și dimineți reci. Astfel, pentru această perioadă, media temperaturilor maxime va fi de 21…25 de grade, iar a celor minime de 3…5 grade. La finalul primei săptămâni este posibilă o răcire a vremii, încât pentru ziua de 11 octombrie, media temperaturilor maxime va fi de 18…19 grade, iar pentru a doua săptămână de anticipație, prezenta estimare indică o medie a temperaturilor maxime de 20 de grade. Media temperaturilor minime pentru finalul primei săptămâni și pentru perioada 12 – 18 octombrie va fi în jurul a 6 grade.
În zilele de 10 și 11 octombrie, prezenta estimare indică ploi locale. Sunt posibile perioade cu ploi locale și în a doua săptămână.

Prognoza ANM Maramureș

În perioada 5 – 8 octombrie vremea va fi caldă în timpul zilelor, cu maxime în creștere ușoară de la o zi la alta, ce vor atinge valori de 25…26 de grade. Deși predictibilitatea prognozei scade semnificativ spre finalul primei săptămâni (9-11 octombrie), o răcire a vremii este posibilă, încât media temperaturilor maxime ar urma să coboare până la 18…19 grade. Pentru a doua săptămână de anticipație, prezenta estimare indică o medie a temperaturilor maxime de 19…20 de grade. Media temperaturilor minime va de 4…6 grade în primele 3 nopți, dar va urca la 10…11 grade în 9 și 10 octombrie, iar pentru a doua parte a intervalului, caracteristice vor fi temperaturile în jurul a 7 grade.
Sunt prognozate ploi în zilele de 9, 10 și 11 octombrie. Vor fi perioade cu ploi și în a doua săptămână.
Vremea se schimbă radical în România, temperaturile urcă până la 26 de grade. Climatolog Roxana Bojariu: „Încălzirea globală nu doar aduce recorduri, dar accentuează severitatea multora dintre fenomene”

Moldova

În perioada 5 – 9 octombrie vor fi zile calde, dar nopți și dimineți reci. Astfel, pentru această perioadă, media temperaturilor maxime va fi de 22…24 de grade, iar a celor minime de 6…8 grade. La finalul primei săptămâni este posibilă o răcire ușoară a vremii, încât pentru ziua de 11 octombrie, media temperaturilor maxime va fi de 19…20 de grade. Pentru a doua săptămână de anticipație, prezenta estimare indică o medie a temperaturilor maxime de 20 de grade, posibil mai scăzută la finalul intervalului. Media temperaturilor minime pentru finalul primei săptămâni și pentru perioada 12 – 18 octombrie va fi de 8…9 grade.
Vor fi perioade cu ploi după 10 octombrie. Probabilitatea în prezenta estimare este mai mare în 10 și 11 octombrie, dar și după 15 octombrie, potrivit ANM.

Dobrogea

Media temperaturilor maxime se va menține în jurul a 22 de grade până pe 8 octombrie, va crește la 24…25 de grade în ziua de vineri (9 octombrie), iar ulterior va reveni la 22 de grade, ușor mai scăzută spre finalul intervalului de anticipație. Așadar, prezenta estimare nu indică schimbari majore în evoluția temperaturilor maxime, cu mențiunea că predictibilitatea scade tot mai mult după primele 4…5 zile de anticipație, iar eventuale situații extreme, nu sunt surprinse de acest produs meteorologic Temperaturile minime vor înregistra o creștere evidentă de la o noapte la alta, astfel de la o medie a acestora de 7 grade în prima noapte, se va ajunge la 14 grade în 10 octombrie, iar ulterior sunt estimate valori în jurul a 12 grade.
La nivelul acestei regiuni, probabilitatea pentru ploi va fi în creștere, mai ales după mijlocul lunii octombrie.

Prognoza ANM Muntenia

Media temperaturilor maxime se va menține la 24 de grade până pe 8 octombrie, va crește la 26 de grade în ziua de vineri (9 octombrie), iar ulterior sunt estimate valori în jurul a 22 de grade. Primele nopți din interval vor fi reci, cu o medie a temperaturile minime de 5…6 grade, însă până pe 10 octombrie se va înregistra o creștere evidentă de la o noapte la alta, astfel se vor atinge valori de 11…12 grade. În a doua săptămână prezenta estimare indică o medie a temperaturilor minime de 8…10 grade.
Probabilitatea pentru ploi va fi mai mare în zilele de 10 și 11 octombrie și spre mijlocul lunii.

Oltenia

În perioada 5 – 9 octombrie vor fi zile calde, cu maxime în general de 25…26 de grade. O răcire a vremii este probabilă în 10 octombrie (maxime ce ar urma să coboare până în jurul a 21 de grade), iar pentru a doua săptămână de anticipație, prezenta estimare indică o medie a temperaturilor maxime de 22 de grade (fără variații semnificatie). Media temperaturilor minime va fi în jurul a 6 grade în primele nopți, dar va urca la 10…12 grade în data de 9 și 10 octombrie, iar pentru a doua parte a intervalului, caracteristice vor fi temperaturile de 8…9 grade.
Probabilitatea pentru ploi va fi mai mare în zilele de 10 și 11 octombrie și spre mijlocul lunii (14 – 16 octombrie).

Prognoza ANM la munte

Vor urma zile calde și în zona de munte, unde în perioada 5 – 9 octombrie, media temperaturilor maxime se va menține la 15…16 grade. O răcire a vremii este estimată pentru 10 și 11 octombrie, când temperaturile maxime vor fi de 10…11 grade. Pentru a doua săptămână de anticipație, prezenta estimare indică o medie a temperaturilor maxime de 12 de grade. Media temperaturilor minime pe parcusul celor două săptămâni de anticipație, va oscila între 4 și 6 grade.

Probabilitatea pentru ploi va fi mai mare în zilele de 10 și 11 octombrie, dar perioade cu ploi pot să apară și în a doua săptămână (12 – 18 octombrie).

Liderul partidului francez Les Patriotes, Florian Philippot, suveranist și prorus, și-a anunțat public susținerea pentru Călin Georgescu. La un miting organizat sâmbătă, la Paris, politicianul francez a susținut că Georgescu vrea să scoată România din Uniunea Europeană, obiectiv pe care Philippot îl promovează și în cazul Franței.

Florian Philippot este fondatorul partidului Les Patriotes, fost europarlamentar și fost coleg de partid cu Marine Le Pen.

Miting pentru „FREXIT” în centrul Parisului

Câteva sute de persoane au participat la manifestația organizată de Les Patriotes în Place du Palais-Royal din Paris. Tema centrală a mitingului a fost ieșirea Franței din Uniunea Europeană, participanții afișând inclusiv un banner cu mesajul „FREXIT”.

În timpul discursului său, Philippot și-a declarat susținerea pentru Călin Georgescu și a lansat un atac dur la adresa Uniunii Europene.

„Călin Georgescu este român. Vrea să-și scoată țara din această închisoare europeană. Ar fi trebuit să fie astăzi președintele României, pentru că fusese ales în 2024. Astăzi este în închisorile sistemului, arestat de slugile Uniunii Europene. El este întemnițat, încătușat și pus în temnițele Ursulei von der Leyen. Astăzi vrem să susținem poporul român care luptă în spatele acestui steag (n.r. arborează drapelele României și Franței) și poporul francez este alături de el, în spatele steagului nostru. Iată drapelele națiunilor libere. Iată drapelele națiunilor rezistențe. Ridicați-vă! Acestea sunt adevăratele drapele ale luptelor noastre, ale vieților noastre, ale istoriilor noastre. Iată steagul speranței și al viitorului”, le-a spus Florian Philippot participanților.

Politicianul francez le-a cerut susținătorilor săi să contribuie la dărâmarea Uniunii Europene, până când nu va mai „rămâne nimic din ea”.

Philippot a fluturat drapelul României la miting

Discursul a fost distribuit ulterior și pe pagina de Facebook a liderului Les Patriotes, unde Philippot a reiterat mesajul de susținere pentru Călin Georgescu și a promovat ideea ieșirii României și Franței din Uniunea Europeană.

„Am fluturat drapelul românesc ?? în semn de susținere pentru Călin Georgescu, ținut în închisorile Ursulei von der Leyen, pentru că, asemenea francezilor liberi, el vrea să-și elibereze țara și să distrugă Uniunea Europeană!

Ce forță!

ROUMANEXIT

FREXIT ??”, a scris Florian Philippot.

Liderul Les Patriotes a promovat, totodată, o petiție în sprijinul lui Călin Georgescu. În textul acesteia, Philippot susține că s-ar încerca „neutralizarea” celui despre care afirmă că ar fi trebuit să fie în prezent președintele României.