Ministerul Afacerilor Externe (MAE) afirmă, de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, că, în contextul actual, pe fondul intensificării rasismului, xenofobiei, discursului instigator la ură, cât şi al conflictelor aflate în desfăşurare, este necesară identificarea unor răspunsuri eficiente, pe termen lung, pentru contracararea acestor fenomene.

”Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea, la 10 decembrie, a Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului şi marcarea a 75 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe reafirmă angajamentul său pentru promovarea şi protejarea tuturor drepturilor omului şi condamnă orice formă de alterare şi de încălcare a acestora. În contextul internaţional actual, marcat de provocări multiple, atât pe fondul intensificării rasismului, xenofobiei, discursului instigator la ură, cât şi al conflictelor aflate în desfăşurare, este necesară identificarea unor răspunsuri eficiente, pe termen lung, pentru contracararea acestor fenomene”, arată reprezentanţii MAE, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, celebrarea Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului contribuie la conştientizarea faptului că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului trebuie să fie protejate la toate nivelurile de sistemele de drept şi de către toţi participanţii la viaţa publică.

”Ansamblul de acţiuni de politică externă ale României, precum şi priorităţile statului român la nivelul organismelor internationale în cadrul ONU, inclusiv din perspectiva calităţii de membru în Consiliul Drepturilor Omului, permit României să demonstreze ataşamentul său la valorile democraţiei, statului de drept, dreptului internaţional şi drepturilor omului”, subliniază MAE.

Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat, în 10 decembrie 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, completată ulterior cu alte documente: Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (1965), Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Politice şi Civile (1966), Convenţia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor (1979), Convenţia Împotriva Torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheid-ului (1985), Convenţia Drepturilor Copilului (1989) şi altele. Disponibilă în peste 500 de limbi, Declaraţia pentru Drepturile Omului este în prezent cel mai tradus document din lume.

Spania și Italia, pe vremuri, destinațiile preferate, au pierdut teren în preferințele românilor. Totuși, specialiștii în recrutare spun că nu pot să stabilească cifre exacte, pentru că destui români încă apelează la cunoștințe și nu la firme ca să obțină un contract, conform ProTV.

Olimpiu Boța a lucrat 12 ani în spitale din Germania. S-a specializat acolo în chirurgia mâinii și microchirurgie reconstructivă. La începutul anului s-a întors acasă, iar acum este chirurg la Spitalul Județean din Cluj-Napoca.

Dr. Olimpiu Boța, medic primar chirurgie plastică și estetică: „Factorul emoțional, părinți, familie, care sunt aici și m-au atras înapoi, și în același timp e și factorul profesional. Consider că pot să aduc mai mult aport aici, într-un sistem medical care se dezvoltă.”

Alți români nici nu mai iau în calcul un loc de muncă în străinătate

Nicolae Dina are o firmă de construcții și servicii în Spania și nu mai găsește conaționali dornici să lucreze la el. Nicolae Dina, român stabilit în Spania: „Aseară am dat un anunț, în zece minute am primit peste 20 și ceva de solicitări de la cetățeni din Sud America, niciun român. Înainte, la biserică când mergeam, nici nu stăteam o jumătate de oră și eram asaltat de 5-10 persoane care voiau de muncă.”

Cu aproape 50.000 a scăzut numărul românilor care au aplicat pentru un loc de muncă în străinătate pe una dintre platformele mari de recrutare, față de acum trei ani

Ana Călugăru, director comunicare platformă recrutare: „Îi vedem pe români tot mai puțin dornici să plece în afara țării. Majoritatea aplică pentru domenii care angajează din zona entry-level. Mai puțini specialiști pleacă la muncă în străinătate anul acesta.”

Italia, una dintre țările în care acum câțiva ani ajungeau cei mai mulți dintre conationali are nevoie acum de aproximativ 68 de mii de muncitori domestici. Ca să acopere deficitul, guvernul a decis să ofere mai multe permise celor din afara Uniunii Europene.

Giorgia Gollino, manager agenție de recrutare Italia: „Am observat că vin mai puțini români să muncească aici. Unii au lucrat câțiva ani, au economisit și s-au mutat înapoi în România.”

Totuși, românii care nu își caută locuri de muncă pe platforme de recrutare, ci apelează la rude sau cunoștințe, nu intră în aceste statistici.

Magnoliu Stan, consultant resurse umane: „Nu cred că se poate estima numărul exact al celor plecați la muncă în străinătate. Prin platformă aplică cei care fie nu au mai fost, fie încearcă să facă o schimbare sau să identifice o oportunitate mai bună.”

S-au schimbat și țările în care merg ai noștri să lucreze. Anul acesta, cele mai căutate au fost Germania, Olanda și Belgia

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că inclusiv numărul celor care își stabilesc temporar domiciliul afară a scăzut, de la 242 de mii in 2017, la 201 mii in 2022.