Locuitorii din Galicia dau în judecată statul spaniol pentru poluarea provocată de fermele de porci, într-un proces fără precedent în Europa.

Mai multe organizaţii de mediu şi persoane fizice au dat în judecată statul spaniol şi regiunea Galicia într-un dosar care se anunţă a fi unul de referinţă cu privire la mai multe decenii de proastă gestiune a poluării create de creşterea intensivă a porcilor, a anunţat miercuri organizaţia ClientEarth, transmite Reuters.

Dosarul, care susţine că lipsa de acţiune a autorităţilor celui mai mare producător de carne de porc din Europa a încălcat legislaţia naţională şi cea europeană, a fost demarat la Curtea Supremă de Justiţie din Galicia, o regiune din nord-vestul Spaniei care adăposteşte o treime din toate fermele de porci din Spania.

Scandal ecologic în Galicia

ONG-ul de mediu ClientEarth, care a demarat acţiunea alături de subsidiara din Spania a ONG-ului Prietenii Pământului, a subliniat că este pentru prima dată când un tribunal din Europa va judeca un dosar care vizează impactul operaţiunilor de creştere intensivă a animalelor asupra surselor de apă şi, în consecinţă, asupra drepturilor oamenilor, potrivit Agerpres.

Oamenii din zona A Limia din regiunea Galicia spun că viaţa lor a devenit imposibilă din cauza sutelor de ferme care se ocupă cu creşterea intensivă a porcilor şi păsărilor, care pun în pericol sănătatea comunităţilor lor. Mirosul pestilenţial, care împiedică rezidenţii să deschidă fereastra locuinţelor, este doar una dintre probleme, susţin rezidenţii. Substanţele chimice, precum nitraţii, care sunt frecvent utilizate în creşterea intensivă a animalelor, ajung în apele subterane şi rezervoarele de apă. Aproximativ 20.000 de persoane locuiesc în zonele afectate.

Procesul secolului în Spania: Porcii dați în judecată pentru poluare

Reclamanţii susţin că un „nivel extrem de ridicat al nitraţilor”, care prezintă un risc de cancer şi alte boli, a fost înregistrat în rezervoarele locale, unde studiile au identificat de asemenea bacterii rezistente la antibiotice şi o substanţă extrem de toxică denumită hepatotoxină.

„Suntem atât de îngrijoraţi cu privire la poluare încât chiar şi ideea de a ne plimba în apropiere de rezervoare a devenit nefezabilă”, spune Pablo Alvarez Veloso, preşedintele unei asociaţii a localnicilor.

Guvernul regional din Galicia a anunţat că lucrează cu industria şi municipalităţile locale pentru a veni cu soluţii şi a subliniat că Guvernul naţional nu ar trebui să ignore responsabilităţile care îi revin.

Guvernul „lucrează la un proiect de economie circulară pentru creşterea sustenabilă a animalelor care implică transformarea reziduurilor în resurse”, a transmis Executivul într-un comunicat de presă.

Hoții strigă hoții, de la Moscova! După reținerea guvernatoarei Găgăuziei, fugarul Ilan Șor a venit cu o reacție, de la Moscova, acolo unde se ascunde de justiția din Republica Moldova.

Penalul Ilan Șor a reacționat după arestarea Evgheniei Guțul

”Dulăii de pază ai PAS s-au năpustit din nou asupra Evgheniei Guțul cu o forță mortală. Percheziții minuțioase, interogatoriu, umilire, la toate acestea este supus acum bașcanul legal ales al Găgăuziei și persoana care, conform Constituției, ar trebui să facă parte din Guvern. Fărădelegi și acțiuni criminale cu care Moldova nu se poate obișnui. Deși Sandu lasă să se înțeleagă că aceasta este norma. Cerem încetarea acestor persecuții rușinoase și cinice! Aceste fărădelegi trebuie înfruntate și despre ele trebuie să se vorbească pe toate platformele internaționale posibile. Nu există nicio justificare pentru josnicia și fărădelegile PAS”, a spus Șor, citat de Ziarul de Gardă.

Precizăm că Evghenia Guțul a fost reținută, în seara zilei de marți, pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce voia să plece din țară. Guțul urma să ajungă la Istanbul ”într-o deplasare în interes de serviciu”. Se întâmplă după ce procurorii anticorupție au anunțat, tot marți, că au finalizat prezentarea probelor ”în susținerea învinuirii în privința Evgheniei Guțul și a unei secretare de la oficiul central al fostului partid Șor în comiterea infracțiunii de complicitate la finanțarea ilegală a partidului politic și a unui concurent electoral din partea unui grup criminal organizat”.

Cauza penală, în 68 de volume, a fost expediată în instanța de judecată pe 23 aprilie 2024. Procuratura Anticorupție susține că, în cadrul a 54 de ședințe de judecată au fost audiați peste 20 de martori, au fost cercetate probe materiale conținute în 66 de volume. În continuare urmează să fie examinate probele apărării.

Se anunță o perioadă cu ploi până sâmbătă seară.

O informare meteo fără cod spune că vor fi intervale în care va ploua în toate regiunile, până pe 29 martie, la ora 18:00; în vestul țării și în Carpații Meridionali, cantitățile de apă căzute pot ajunge la 50 70 de litri pe metrul pătrat.

Începând din această după-amiază, vântul va avea intensificări în jumătatea de sud a țării, mai arată informarea citata de RRA.

În paralel, este în vigoare și un cod galben de ploi, activ până mâine la prânz.

Astfel, în sudul Banatului, în vestul și nordul Olteniei și în vestul Carpaților Meridionali vor fi ploi cu caracter de aversă, iar cantitățile de apă căzută pot ajunge și la 60 de litri pe metrul pătrat.

Jandarmii au întocmit un act de sesizare a organelor de urmărire penală și au aplicat sancțiuni contravenționale în valoare de 700 de lei, după mitingul de ieri din Piața Constituției, relatează Rador Radio România.

Potrivit Jandarmeriei, în mulțime au fost scoase două persoane.

Este vorba despre o persoană care a fost violentă la protestele anterioare și pentru care exista un mandat de aducere.

De asemenea, a fost identificat un bărbat care flutura un steag cu însemne legionare.

În paralel, în fața Autorității Electorale Permanente a avut loc un alt miting inițiat de AUR, la care s-a cerut organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale de anul trecut.

După ce au protestat în fața sediului AEP, oamenii au plecat în marș spre Piața Victoriei, unde manifestația s-a desfășurat fără incidente.

Un ofițer de poliție se numără printre mai multe persoane rănite, după ce o mașină a intrat în pietoni – și un zid de cărămidă – în Berlin noaptea trecută.

????BREAKING: Several injured in Berlin after a man rams car into a large group of people on the sidewalk

Germany is not okay. pic.twitter.com/bzWw9WMYTJ

— Inevitable West (@Inevitablewest) March 26, 2025

Serviciile de urgență au invadat strada din zona Gesundbrunnen a capitalei germane, în apropiere de centrul istoric al orașului, după ceea ce pompierii au descris ca fiind un „incident cu victime în masă”.

Mai multe persoane au fost transportate de urgență la spital, inclusiv cel puțin o persoană cu răni care îi pun viața în pericol.

Departamentul de pompieri din Berlin spune că mașina, despre care se crede că este un taxi sau un vehicul privat închiriat, „s-a clătinat brusc de pe carosabil pe trotuar”, când poliția a oprit-o pentru inspecție noaptea trecută.

A intrat în zidul clădirii și a lovit pietonii pe Brunnenstrasse, un drum principal care leagă Gesundbrunnen de centrul orașului.

„Un pieton a fost prins sub vehicul și a suferit răni care i-au pus viața în pericol”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Pompieri din Berlin. Ei au adăugat că poliția și oamenii au reușit să salveze pietonul de sub dărâmături și să acorde primul ajutor până la sosirea paramedicilor.

Accidentul a fost atât de grav încât centrul de control al Departamentului de Pompieri din Berlin a clasificat incidentul ca fiind „un incident cu victime în masă”, la care au fost trimiși aproximativ 20 de vehicule de pompieri și 60 de persoane.

Poliția și paramedicii au fost, de asemenea, prezenți.

Nu există nicio sugestie că incidentul este legat de terorism.

Pe măsură ce Europa se pregăteşte să injecteze miliarde de euro în domeniul apărării, liderii regionali insistă ca aceste fonduri să fie cheltuite la nivel local.

Totuşi, analiştii de piaţă susţin că este inevitabil ca marile companii americane din domeniul apărării să beneficieze de pe urma acestui val de investiţii în securitate, relatează CNBC, informează News.ro.

Săptămâna trecută, Germania a deschis calea pentru creşterea cheltuielilor de apărare printr-un vot istoric privind reforma datoriei publice.

În paralel, premierul britanic Keir Starmer a promis majorarea bugetului naţional pentru apărare, iar Uniunea Europeană a anunţat un plan de mobilizare de până la 800 de miliarde de euro (867 miliarde de dolari) pentru a creşte rapid capacităţile de securitate ale blocului.

UE: ”Prioritate companiilor europene”

Strategia actualizată ”ReArm Europe” a UE solicită statelor membre „să cheltuie mai eficient, să colaboreze şi să acorde prioritate companiilor europene”.

Planul de achiziţii prevede că majoritatea ţărilor non-UE, inclusiv SUA şi Regatul Unit, vor fi excluse de la licitaţii, cu excepţia cazului în care semnează acorduri speciale de parteneriat în domeniul securităţii şi apărării.

CEO-ul Thales, Patrice Caine, a declarat recent că Europa ar trebui ”să îşi ia soarta în propriile mâini” şi să păstreze noile bugete militare în interiorul regiunii.

”Este vorba de voinţă politică. SUA îşi achiziţionează sistemele de apărare de la companiile lor naţionale, Australia la fel, Marea Britanie la fel — de ce Europa ar trebui să procedeze altfel?”, a spus el.

Decuplarea de SUA, ”extrem de dificilă”

În ciuda intenţiei UE de a cheltui cât mai mult la nivel intern, o separare completă de furnizorii americani ar fi complicată.

Giganţi americani precum Lockheed Martin, Northrop Grumman şi Raytheon (RTX) sunt deja profund integraţi în lanţurile de aprovizionare militare europene.

Lockheed Martin colaborează cu Rheinmetall pentru furnizarea de sisteme de artilerie Germaniei, produce lansatoare de rachete pentru Polonia şi a vândut rachete JASSM Olandei. Northrop Grumman este furnizor major pentru sistemele de comandă şi control ale NATO şi ale Ministerului britanic al Apărării de peste 25 de ani. Raytheon a câştigat recent contracte de sute de milioane de dolari pentru a livra sisteme de apărare antiaeriană în Olanda şi România.

Profesorul Michael Witt de la King’s College London a declarat pentru CNBC că o decuplare a apărării între Europa şi SUA ”va fi extrem de dificilă pe termen scurt”. El a subliniat însă că, pe termen lung, Europa trebuie să devină autonomă din punct de vedere al securităţii, inclusiv în domeniul armamentului nuclear.

Un exemplu este programul britanic Trident de descurajare nucleară, care se bazează pe rachete americane şi pe mentenanţa realizată în SUA. Potrivit unui raport recent al Chatham House, continuarea dependenţei de SUA pentru descurajarea nucleară ”pare o alegere riscantă”, mai ales în contextul incertitudinilor privind politica externă americană, în eventualitatea unui al doilea mandat Trump.

Probleme de capacitate şi presiuni comerciale

Un alt obstacol este capacitatea redusă de producţie a industriei europene de apărare. Thierry Wizman, strateg la Macquarie Group, avertizează că ”s-ar putea să nu existe suficientă capacitate în Europa” pentru a absorbi toate noile fonduri fără implicarea firmelor americane. Interoperabilitatea cu sistemele NATO şi americane este, de asemenea, un factor crucial.

Chiar şi în cazul în care problemele de capacitate ar fi rezolvate, companiile americane ar putea adopta o strategie agresivă de achiziţii pentru a pătrunde pe piaţa europeană. Bill Farmer, director la banca de investiţii BGL, spune că ”există o oportunitate uriaşă” pentru investiţii şi fuziuni în Europa. Printre ţintele potenţiale se numără giganţi europeni precum Leonardo, Rolls-Royce, Airbus, Safran şi Thales.

”Cred că vom vedea companiile americane discutând cu aceste firme despre oportunităţi de investiţie sau despre divizarea unor active care să le asigure accesul la această piaţă”, a concluzionat Farmer.