Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

PPC a realizat anul trecut un profit net de 485 de milioane de euro, de la pierderi de 9 milioane de euro în 2022

Publicat

in

Grupul grec PPC, care a achiziţionat operaţiunile Enel din Romania, a anunţat că a realizat anul trecut un profit net de 485 de milioane de euro, de la pierderi de 9 milioane de euro în 2022.

”Profitul înainte de impozitare s-a ridicat la 622 de milioane de euro, comparativ cu pierderile de 26 de milioane de euro din 2022, în principal ca urmare a îmbunătăţirii profitabilităţii operaţionale. Rezultatele înainte de impozitare au fost, de asemenea, influenţate pozitiv de câştigul de 234 milioane de euro înregistrat în urma achiziţiei operaţiunilor Enel din România, evidenţiind evaluarea atractivă obţinută de PPC în tranzacţie. În plus, profitul înainte de impozitare din 2023 include câştigul de capital de 124 milioane de euro din vânzarea fostelor activităţi legate de cărbune către statul grec, care a fost înregistrat în rezultatele financiare din T2 2023. În 2022, rezultatele înainte de impozitare au fost influenţate pozitiv de 198 de milioane de euro, în principal legate de o reversare de177 de milioane de euro a deprecierii investiţiei în noua unitate de lignit Ptolemaida V. Profitul net s-a ridicat la 485 de milioane de euro de la pierderi de 9 milioane de euro în 2022”, arată grupul.

PPC a menţinut un grad de îndatorare (datorie netă/ EBITDA pro-forma) de 2x, cu mult sub plafonul autoimpus de 3,5x, datoria netă fiind de 3,2 miliarde de euro la 31.12.2023.

”PPC a continuat în 2023 tendinţa pozitivă din anii precedenţi, atingând repere cheie, în conformitate cu strategia sa de a valorifica oportunităţile care decurg din tranziţia energetică”, mai arată grupul

Investiţiile totale au ajuns la 2,6 miliarde de euro, inclusiv achiziţia operaţiunilor Enel din România, cu o creştere semnificativă înregistrată în nivelul investiţiilor CAPEX în energie regenerabilă şi în distribuţie. Capacitatea instalată a PPC în surse regenerabile a ajuns la 4,6 GW la sfârşitul anului 2023, având în prezent proiecte de 2,8 GW în total în stadiul “În construcţie” sau “Gata de construcţie”, o capacitate care corespunde cu aproximativ 70% din nivelul rezidual necesară pentru atingerea obiectivului stabilit pentru 2026.

În afară de creşterea organică, PPC a urmărit oportunităţi suplimentare în domeniul energiilor regenerabile, intrând într-un acord strategic cu Intrakat Group pentru dezvoltarea în comun a unui portofoliu de surse regenerabile de 2,7 GW, având în prezent un portofoliu brut de proiecte de aproximativ 18GW

Ca urmare a transformării majore care a început în 2019, PPC reîncepe distribuţia de dividende după 10 ani. Consiliul de Administraţie va propune Adunării Generale Anuale a acţionarilor un dividend de 0,25 euro/acţiune.

PPC a crescut capacitatea energiei regenerabile

În conformitate cu angajamentul său de a deveni un jucător principal în domeniul energiei curate şi al infrastructurii şi serviciilor critice din SEE, PPC şi-a crescut capacitatea de energie regenerabilă la 4,6 GW în 2023, în urcare cu 32%, investind în acelaşi timp 0,8 miliarde de euro în proiecte de energie regenerabilă şi distribuţie, o majorare de 61% faţă de 2022. În acelaşi timp, PPC şi-a redus şi mai mult emisiile de CO2 de tip Scope 1 cu 34%, de la 14,8 milioane de tone în 2022 la 9,7 milioane de tone în 2023, făcând un alt pas decisiv către un portofoliu de generare mai verde. Aceste eforturi s-au reflectat şi în ratingul CDP, care a crescut la B- în 2023, marcând o îmbunătăţire cu patru trepte.

Creşterea profitabilităţii operaţionale în 2023, cu EBITDA recurent de 1,3 miliarde de euro, în creştere cu 35%, determinată de contribuţia mai mare a activităţii de distribuţie şi de achiziţia operaţiunilor Enel în România din 25.10.2023. Pe o bază pro forma, luând în considerare contribuţia operaţiunilor din România pentru întregul an 2023, EBITDA recurentă a ajuns la 1,5 miliarde de euro.

Rezultatele din 2023 au fost afectate de elemente excepţionale de 32 de milioane de euro în total, legate în principal de provizioane pentru plăţi compensatorii, în timp ce rezultatele din 2022 au fost de 302 milioane de euro în total, în principal legate de contribuţia extraordinară impusă producătorilor de energie electrică pentru perioada 1.10.2021-30.6.2022 şi de provizioanele pentru plăţi compensatorii.

“2023 a fost un alt an crucial pentru PPC, cu rezultate puternice, progrese în planul nostru privind energia regenerabilă, reducerea amprentei noastre de carbon şi încheierea unei achiziţii majore care ne oferă oportunitatea de a deveni un jucător de top în Europa de Sud-Est pentru utilităţi curate şi infrastructură critică. Restabilim distribuirea dividendelor după 10 ani, ca urmare a transformării majore a PPC care a început în 2019. Acum am asigurat aproape 70% din capacitatea reziduală necesară pentru a ne atinge obiectivul pentru 2026 privind capacitatea de energie regenerabilă, reducând substanţial riscul de execuţie al planului nostru. Continuăm să profităm de poziţia noastră integrată, care a oferit rezilienţă în rezultatele noastre, având în acelaşi timp angajamentul natural pentru investiţiile noastre în domeniul energiilor regenerabile. Strategia pe care am urmat-o a început să dea roade şi suntem încrezători că îndeplinirea planului nostru va creşte în cele din urmă şi mai mult valoarea pentru acţionarii noştri, clienţii noştri şi societate”, spune Georgios Stassis, preşedinte şi director executiv al Public Power Corporation.

Perspective pentru 2024

Pentru 2024, PPC reiterează ţintele comunicate la Capital Markets Day din ianuarie 2024, în ciuda preţurilor mai mici de pe piaţa angro, având în vedere rezilienţa business-ului său integrat, aşa cum s-a întâmplat în condiţii extraordinare (covid, criză energetică). Mai exact, PPC se aşteaptă la un EBITDA recurent de 1,7 miliarde de euro.

Cererea de energie electrică în Grecia a crescut cu 1,5% în T4, comparativ cu T4 2022, ceea ce a dus la o limitare a reducerii cererii la 1,7% pentru întregul an 2023. În România, cererea de energie electrică a scăzut cu 5% în 2023.

Cota medie de piaţă cu amănuntul a PPC în Grecia a înregistrat o reducere la 56,5% în 2023 de la 62,4% în 2022. În Sistemul Interconectat, cota de piaţă respectivă a scăzut la 56,1% în decembrie 2023 (de la 63,3% în decembrie 2022), în timp ce cota medie de piaţă pe tip de tensiune a fost de 48% (de la 88,3%) la Înaltă tensiune, 40,7% (de la 44,2%) la Medie tensiune şi 63,2% (de la 63,7%) la Joasă tensiune. În România, cota medie de piaţă a PPC în vânzările de energie electrică a fost de 18%.

În ceea ce priveşte producţia, cota medie de piaţă a PPC în Grecia a scăzut la 39,1% în 2023 de la 43,4% în 2022, în principal din cauza producţiei mai mici din unităţile pe bază de gaze naturale, dar şi din lignit din cauza ieşirii treptate a PPC din activităţile legate de cărbune. În România, cota medie de piaţă a PPC în generarea din SRE (eolian/solar) a ajuns la 14,1%, aproape de nivelul din 2022 (13,5%).

Tranziţia către surse de energie mai curate a continuat cu reducerea capacităţii instalate a unităţilor de lignit cu 0,9 GW, care a fost compensată cu mult de creşterea capacităţii instalate SRE cu 1,1GW. Totodată, reducerea emisiilor de CO2 (Scope 1) cu 34% a condus la îmbunătăţirea intensităţii emisiilor de CO2 la 0,5 tone per MWh generat de la 0,66 tone per MWh generat în 2022.

”Activitatea de distribuţie continuă să crească în conformitate cu strategia noastră de modernizare a reţelelor noastre. Îmbunătăţirea a fost înregistrată în 2023 la aproape toţi indicatorii de performanţă din ambele ţări principale în care PPC este activ, determinată de creşterea capexului şi accelerarea adoptării digitale. Mai exact, SAIDI a scăzut la 137 de minute (de la 138 de minute) în Grecia şi la 89 de minute (de la 91 de minute) în România. SAIFI a rămas stabilă în Grecia la 1,8 ori, iar în România a scăzut la 2,5 ori în (de la 2,6 ori)”, precizează grupul.

Rata de penetrare a contoarelor inteligente a fost destul de mare în România, crescând la 47 % (de la 41%) şi se preconizează că va creşte în Grecia de la nivelul actual de 10%, odată ce va începe introducerea pe scară mai largă a contoarelor inteligente.

Integrarea energiilor regenerabile din Grecia a arătat semne de stabilizare în 2023, după o creştere majoră în anii precedenţi, cu un nivel aproximativ 1 GW în unităţi conectate la reţea, comparativ cu 1,1 GW în 2022. În România, s-a înregistrat o creştere semnificativă, cu 0,4 GW în 2023 faţă de 0,1 GW în 2022.

În implementarea Fiber-to-the-home, planul merge mai departe, ajungând în Attica, Grecia, la 140.000 de gospodării până la sfârşitul anului 2023 şi la 185.000 până la sfârşitul lunii martie 2024. Obiectivul este de a ajunge la 500.000 de gospodării şi întreprinderi până la sfârşitul anului 2024 şi la 1,7 milioane în 2025. Lansarea comercială angro este aşteptată în 2024 cu furnizarea unui serviciu bitstream angro cu viteze de până la 10 Gbps sau lansarea serviciului de fibră întunecată (dark fiber), cu ajutorul căruia fiecare furnizor poate alege serviciile pe care le va oferi clienţilor finali.

În domeniul mobilităţii electrice, la sfârşitul anului 2023, PPC, prin filiala sa PPC blue, se bucura de o cotă de piaţă de lider de 35% în punctele publice de încărcare din Grecia, având 2.015 puncte, aproape dublu faţă de sfârşitul anului 2022. PPC blue a introdus în 2023 un indice de sustenabilitate al emisiilor de CO2 evitate pentru utilizatorii care aleg să încarce la punctele de încărcare publice ale PPC blue, care sunt deservite 100% de surse regenerabile.

PPC este cea mai mare companie de utilităţi electrice din Europa de Sud-Est, cu activităţi în domeniul producerii, distribuţiei, operării reţelei şi vânzării de produse şi servicii energetice avansate în Grecia, România şi Macedonia de Nord.

PPC are o capacitate totală instalată de 10,7GW, constând din instalaţii termale, hidro şi SRE cu o producţie anuală totală de peste 20TWh, în timp ce în reţele, baza totală de active reglementate se ridică la aproximativ 4,3 miliarde de euro.

Grupul PPC este principalul furnizor de energie electrică din Grecia şi România, deservind 8,7 milioane de clienţi în total, oferindu-le peste 35TWh de energie şi o gamă largă de produse şi servicii energetice.

PPC a fost fondată în 1950 şi este listată la Bursa din Atena din 2001.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Sebastian Burduja, despre întâlnirea cu Klaus Iohannis de la Cotroceni: ‘Mi-a urat succes’

Publicat

in

Candidatul PNL la Primăria Capitalei Sebastian Burduja a vorbit miercuri, la Antena3 CNN, despre întâlnirea pe care a avut-o cu Klaus Iohannis la Cotroceni, precizând că a fost „o întâlnire programată”. Discuția s-a axat pe subiecte din sectorul energetic, potrivit lui Burduja.

„Avem întâlniri periodic în acest format. Sunt chestiuni importante pentru România, pentru români, pentru securitatea națională”, a spus Burduja.

Sebastian Burduja a afirmat că întâlnirea a avut loc la invitația lui Klaus Iohannis.

„E o plăcere, pentru că sunt subiecte importante pentru țară. Mi-a urat succes pentru campania pentru București”, a mai spus Burduja.

Iohannis: “Sebastian Burduja – un candidat redutabil la Primăria Capitalei”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, la începutul lunii aprilie, că Sebastian Burduja, actualul ministru al Energiei, este un „candidat redutabil” la Primăria Capitalei.

„Nu vreau să dau calificative, dar cred că domnul ministru Burduja este un candidat redutabil”, a spus şeful statului.

Istoria se repetă?

Amintim că în 2020 Nicușor Dan a fost chemat de Klaus Iohannis la Cotroceni, înainte de alegeri.

„Administrația Prezidențială confirmă că Președintele României, preocupat fiind de  problemele cu care se confruntă zilnic bucureștenii, s-a întâlnit astăzi cu Nicușor Dan. În cadrul discuțiilor, la care a participat și premierul Ludovic Orban, au fost abordate soluțiile necesare remedierii urgente a acestor probleme, precum și proiectele de dezvoltare a orașului pe termen mediu și lung. Președintele Klaus Iohannis a apreciat că soluțiile propuse de Nicușor Dan sunt fezabile și pot conduce la rezolvarea deficiențelor grave existente la nivelul Capitalei”, preciza Administrația Prezidențială. 

Citeste mai mult

NATIONAL

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Publicat

in

Ascensiunea apreciabilă a speranței de viață la naștere în anul 2023, în țara noastră nu schimbă însă poziția României printre țările din Uniunea Europeană, poziție aflată în subsolul clasamentului. Și în celelalte țări au existat recuperări după anii Pandemiei. Ceea ce apare nou și plin de semnificație este doar plasarea României și sub poziția Albaniei la femei și sub Albania și Turcia la bărbați. Este rezultatul stagnării indicatorului de mai multă vreme la noi și progreselor consistente din cele două țări.

Vasile GhetauFoto: Hotnews

În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie Covid-19. Redresarea a avut loc în anul 2022 dar mortalitatea a purtat încă amprenta prezenței deceselor provocate de virusul SARS-CoV-2. Numărul deceselor prin virus a fost în anul 2022 de 8653 [2].

Între timp Eurostat a publicat date asupra speranței de viață la naștere în anul 2023 în țările UE-27 și în alte câteva țări iar Institutul Național de Statistică se află în faza de finalizare a datelor asupra distribuției deceselor din anul 2023 pe sexe, vârste și grupe mari de cauze de deces după publicarea rezultatelor provizorii [3]. Avem acum informații noi pentru anul 2023 și care ne permit să examinăm modul în care recuperările din anul 2022 au continuat în anul 2023 și cum au modelat evoluția speranței de viață la naștere și la alte vârste într-un context în care infecții și decese prin SARS-CoV-2 au continuat și continuă să fie înregistrate [4].

De interes particular este examinarea măsurii în care recuperarea anul 2023 se înscrie pe linia așteptatei continuări a ascensiuni de lungă durată a speranței de viață după stagnarea instalată în anul 2014 la bărbați și progresul minor la femei. Nu trebuie să omitem, ne aflăm în Europa aproape de atingerea în câteva țări dezvoltate a unui nivel al indicatorului apropiat de 87 ani la femei. Faptul că în aceste țări progresul speranței de viață în ultimii 10 ani a fost în jur de doar 1 an ar putea însemna apropierea de limita duratei medii a vieții rezultată din întreaga dezvoltare economică, socială, culturală și din remarcabilele progrese ale tehnologiilor și științelor medicale de până astăzi, în cel de la treilea deceniu al secolului XXI. Stagnarea creșterii ori progrese anuale minime în unele țări în ultimii 10 ani după multe decenii de progres spectaculos pot fi expresia acestei apropieri. Nivelul și dezvoltările indicatorului în țara noastră sunt însă departe de astfel de realități.

Evoluții ale numărului de decese pe sexe și cauze de deces

Două evoluții sunt prezentate sintetic în continuare: cea a dinamicii relative a numărului de decese pe sexe în anii 2019-2023 și cea a creșterii/scăderii relative a numărului de decese prin principalele grupe de cauze de deces în anul 2023.

Privirea generală asupra marilor schimbări survenite în numărul deceselor după anul 2019 se oprește mai întâi la creșterile mari și apropiate din anii 2020 și 2021, la regresul masiv din anul 2022 și la continuarea acestuia la scară mia mică în anul 2023. Dacă privim schimbările numai raport cu anul 2019, dinaintea Pandemiei, reținem numărul apreciabil mai mare de decese în anii 2020 și 2021 dar și în anul 2022. Schimbarea apare în anul 2023 cu un număr mai mic de decese decât în anul 2019. Poate mai important este faptul ca numărul deceselor din anul 2023 este ușor inferior celui din anul 2013, anul după care speranța de viață la naștere s-a înscris pe o curbă ușor descendentă la bărbați și modest ascendentă la femei. Rămâne de văzut dacă mișcarea descendentă va continua și în anul 2024 pentru a se confirma reluarea progresului speranței de viață după anul 2013.

Schimbările menționate la nivelul ansamblului deceselor au particularități la bărbați și la femei, evidențiate în figurile 1A și 1B. Creșterea anuală a numărului deceselor a fost mai importantă la bărbați în anul 2020, indicând o fragilitate mai mare la agresiunea virusului. Raportul este invers în anul 2021 și ca o compensare în raport cu majorările din anul 2020. Se știe că în context sanitar normal mortalitatea bărbaților este mai mare decât cea a femeilor. Regresul numărului de decese în anul 2022, prin Covid-19 în cea mai mare parte, a fost considerabil, de aproape 20 la sută, și la femei și la bărbați. El a continuat în anul 2023 cu valori mai mici însă.

Dacă privim dinamica din anii 2020-2023 doar în raport cu anul 2019, dinaintea Pandemiei, în figura 1B, creșterile din anul 2021 apar surprinzător de mari, de aproape 30 la sută, dezvăluind forța cea mai ridicată a Pandemiei. Dacă în anul 2022 numărul deceselor a fost mai mic decât în anul 2021, comparativ cu anul 2019 el a fost mai ridicat, evidențiind prezența încă importantă a deceselor prin virus. Abia dezvoltările din anul 2023 așază decesele la un nivel mai mic decât cel dinaintea Pandemiei.

Din analiza evoluției numărului de decese prin principalele grupe de cauze de deces în anul 2023 față de anul precedent și față de anul 2019 (figura 2) două constatări pot fi evidențiate. Prima, regresul din anul 2022 a continuat ferm in anul 2023 la aproape toate grupele de cauze de deces, cu valorile relative cele mai ridicate la decesele prin boli ale aparatului respirator, în primul rând, și apoi prin boli ale aparatului circulator. Infecția cu virusul SARS-Cov-2 este boală a aparatului respirator. Să ne amintim, pe de altă parte, că masiva creștere a deceselor prin boli ale aparatului circulator în anii 2020 și 2021 a avut loc în bună măsură la persoane infectate cu virusul amintit. Cu alte cuvinte, regresul de aproape 30 la sută al mortalității prin bolile aparatului respirator în anul 2023 a favorizat și declinul mortalității prin bolile aparatului circulator. Creștere a numărului de decese în anul 2023 constatăm doar prin boli infecțioase și parazitare, moderată, și minoră la decesele prin tunuri. Privind cealaltă dinamică în timp, a numărului de decese în anul 2023 față de anul 2019, observăm regres la decesele prin cele mai multe cauze dar sunt două excepții, creștere consistentă – 20 la sută, a mortalității prin boli infecțioase și parazitare, boli ale mizeriei, și prin boli ale aparatului respirator. Ecoul mortalității prin virus s-ar putea să fie prezent în anul 2023 față de anul 2019. Datele finale detaliate vor putea clarifica ipoteza. Privind comparativ figurile 1A și 2 se poate observa originea regresului mortalității din anul 2023 din prima figură: scăderea mortalității prin aproape toate grupele de cauze de deces din figura a 2-a și îndeosebi prin boli ale aparatului respirator și boli endocrine, de nutriție și metabolism (unde se află și diabetul).

O evoluție descendentă și în anul 2022 și în anul 2023 au avut decesele prin leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe. Potrivit Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății, în această grupă de cauze de deces se includ și decesele prin accidente de transport, căderi, înec, expunere la fum, foc și flăcări, intoxicație prin expunere la substanțe nocive, leziuni autoprovocate, agresiune.

Recuperarea neașteptat de viguroasă a speranței de viață la naștere

Considerabila reducere a numărului de decese în anul 2023, de 11 la sută, a dus în mod automat la ascensiunea speranței de viață la naștere față de anul anterior, de la 79,2 la 80,5 ani la femei și de la 71,3 la 72,9 ani la bărbați. Creșteri într-un singur an de 1,3 și, respectiv, de 1,6 ani sunt neobișnuite ca dimensiune și nu pot avea loc în context de evoluții normale, neafectate de fracturi ale mortalității pe vârste. Suntem însă după Pandemie și efectele compensatorii domină în schimbările pozitive. Cele două valori ale creșterii speranței de viață în anul 2023 sunt cele mai ridicate în UE-27. La nivelul întregii populații din Uniune creșterile au fost de 0,9 ani la femei și 1 an la bărbați [5]. Găsim însă valori similare celor din România în țările din Europa de Est, acolo unde virusul a avut cele mai grave efecte asupra mortalității populațiilor.

Oricum, atingerea nivelului de 80 ani la femei se cuvine a fi salutată. Cu speranța că este și început de drum nou.

Ce înseamnă creșterile de excepție din anul 2023 privite în tabloul evoluției speranței de viață în raport cu nivelul din anul 2019 dinaintea Pandemiei și cu nivelul din anul 2013 dinaintea instalării stagnării creșterii speranței de viață la bărbați și creșterii minore la femei? În figura 3 găsim răspunsurile. Nivelul din anul 2023 este net superior celui din anul 2019. El este însă superior și celui din anul 2013. Dacă valorile din anul 2023 nu ar avea caracter de compensare am putea constata o situație de reluare a tendinței de creștere durabilă a nivelului indicatorului dinaintea anului 2014. O vom putea judeca în anul 2025 după analiza datelor și caracteristicilor din anul 2024.

Ascensiunea apreciabilă a speranței de viață la naștere în anul 2023 nu schimbă poziția României printre țările din Uniunea Europeană, poziție aflată în subsolul clasamentului. Și în celelalte țări au existat recuperări după anii Pandemiei. Ceea ce apare nou și plin de semnificație este doar plasarea României și sub poziția Albaniei la femei și Albaniei și Turciei la bărbați. Este rezultatul stagnării indicatorului de mai multă vreme la noi și progreselor consistente din cele două țări. Iar stagnarea speranței de viață la valori mici înseamnă stagnarea mortalității pe vârste la valori mari.

Nivelul scăzut al speranței de viață la naștere provine ca mecanism demografic din mortalitate pe vârste foarte ridicată. –Continuă să citești articolul pe Contributors.ro

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend