Conecteaza-te cu noi

DIVERSE

Povestea celui mai longeviv rege din istoria României

Publicat

in

     Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia şi a domnit între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, precum şi între 6 septembrie 1940 şi 30 decembrie 1947.

Este unul dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Fiu al principelui moştenitor Carol, Mihai a moştenit de la naştere titlurile de principe al României şi principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunţat mai târziu), scrie Ziarul Financiar.

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunţase în decembrie 1925 la tron şi rămăsese în străinătate, potrivit Wikipedia.

Minor fiind, atribuţiile regale erau îndeplinite de o regenţă, care nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieţii politice, întoarcerea inopinată şi ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistenţă. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia.

Deoarece Mihai avea doar 6 ani şi nu putea guverna, o regenţă a fost formată din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand şi unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie (până la 7 octombrie 1929 când a murit, fiind înlocuit cu Constantin Sărăţeanu, consilier la Curtea de Casaţie). Este notabilă absenţa Reginei Maria din regenţă, una din figurile de autoritate de până atunci. Jurământul a fost depus în faţa parlamentului de noul rege şi de regenţă pe data de 20 iulie 1927.

În septembrie 1940, Carol al II-lea i-a acordat puteri discreţionare generalului Ion Antonescu, care i-a impus sa abdice in favoarea fiului sau. Mihai (în vârstă de 18 ani) a fost proclamat rege fără depunerea vreunui jurământ pe constituţie (abrogată la acea dată) şi fără votul de aprobare al parlamentului (suspendat, redeschis abia în 1946). În schimb, Mihai a fost încoronat cu Coroana de Oţel şi uns rege de patriarhul României, Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din Bucureşti imediat după abdicarea lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940, mai scrie Wikipedia.

Legal, însă, Mihai nu putea exercita prea multă autoritate, în afara prerogativelor de a fi şeful suprem al armatei şi de a desemna un prim-ministru cu puteri depline, numit „Conducător”.

Regele Mihai I, în calitate de mareşal şi comandant suprem al armatei române, a fost decorat prin jurnalul Consiliului de Miniştri din 8 noiembrie 1941 cu toate cele trei clase ale Ordinului Mihai Viteazul, fiind singurul deţinător în această situaţie, alături de mareşalul Ion Antonescu.

Regele şi Regina s-au cunoscut pentru prima oară în Londra în 1947, cu ocazia căsătoriei principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh. Regele Mihai I i-a cerut mâna principesei Ana de Bourbon-Parma la numai o săptămână de la prima lor întâlnire. Devotamentul faţă de ţară, simţul datoriei şi sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe rege să se întoarcă în România după încoronarea reginei Elisabeta.

A urmat abdicarea forţată din 30 decembrie 1947, astfel încât Regina Ana a călcat pe pământ românesc abia la sărbătoarea de Paşti din 1992.

Căsătoria Regelui Mihai I şi a Reginei Ana a marcat şi începutul unui exil de 44 de ani. Nunta a avut loc pe 10 iunie 1948, în Grecia, la invitaţia regelui Pavlov şi a reginei Frederica ai Greciei. La ceremonie au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. Regina Sofia a Spaniei şi regele Constantin al elenilor, prezenţi la nunta de diamant din 10 iunie 2008, au fost paji la nunta regelui şi reginei, la Atena.

Regele Mihai I şi Regina Ana au cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta, Principesa Elena, Irina Walker, Principesa Sofia şi Principesa Maria.

Regele Mihai şi Regina Ana locuiau din 2004 la Aubonne, în Elveţia.

De marile sărbători creştine şi, în funcţie de angajamentele lor publice, Regele Mihai şi Regina Ana obişnuiau să fie alături de cei dragi, fie Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta.

Loading

ACTUAL

A murit Nicolae Diaconu, fostul primar al orașului Curtea de Argeș

Publicat

in

Veste tristă la Curtea de Argeș! Nicolae Diaconu, fostul primar al orașului Curtea de Argeș a încetat din viață cu prin timp in urmă., duminică seara. Ninel Diaconu, cum îl știau toți argeșenii, a pierdut lupta cu o boala cruntă.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Argeșenii se tem de noul PNL: „E același Boc care ne va tăia iar pensiile și salariile așa cum a mai făcut-o o dată”

Publicat

in

Un recent sondaj de stradă realizat de echipa Ziarului PROFIT a arătat un sentiment dominant de nesiguranță în rândul locuitorilor din Argeș cu privire la viitorul politic al Partidului Național Liberal (PNL) dar, mai ales, al familiilor lor. Astfel, după votul de duminică la prezidențiale, mulți argeseni consideră că noul PNL nu este decât o extensie a vechilor structuri controlate de lideri precum Klaus Iohannis și Traian Băsescu si a vechilor personaje Emil Boc sau Dan Motreanu.

Cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare de duminică, opiniile exprimate de cetățeni sunt clare: o mare parte dintre aceștia refuză să voteze PNL din teama că o administrație condusă de o echipă precum cea a lui Ilie Bolojan și Emil Boc, ar putea impune măsuri de austeritate care le-ar afecta pensiile și salariile. „Nu am încredere în noua echipă. Noul PNL cu Bolojan și Boc, susținuți de Iohannis și Băsescu, mă sperie. Îmi amintesc de debandada și haosul din 2010, de lovitura naprasnica data romanilor, când același Emil Boc anunța tăierea salariilor cu 25% și a pensiilor cu 15%”, a declarat Adriana D., o alegătoare locală.

Comentariile venite din partea cetățenilor reflectă o preocupare și mai amplă: compoziția actuală a listei de candidați PNL din Argeș este percepută ca fiind lipsită de reprezentativitate. Argesenii subliniază că este esențial ca parlamentarii să fie adevărați reprezentanți ai comunității și nu „sinecuriști” extrase dintr-un sistem politic vechi.

Temerile argesenilor subliniază, astfel, o frustrare profundă și o tendință evidentă de a se distanța de PNL din partea alegătorilor, care caută un viitor politic sigur și stabil. În condițiile în care încrederea în liderii actuali scade rapid, este clar că rezultatul alegerilor din acest weekend va depinde mult de capacitatea partidelor de a răspunde acestor neliniști.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

DE MAXIM INTERES! Amnistia fiscală prelungită pînă pe 19 decembrie – Doar până la această data se mai pot depune cereri de anulare

Publicat

in

Termenul-limită pentru plata principalului de către datornici și pentru depunerea cererii de anulare a accesoriilor, în cadrul noii amnistii fiscale generale, a fost mutat de pe 25 noiembrie pe 19 decembrie 2024. Totuși, este bine de știut că datornicii nu mai pot depune notificări privind intenția de a beneficia de amnistie în perioada de până la termenul nou, ci numai cereri de anulare.

Concret, prin OUG 132/2024, Executivul a modificat numai termenul-limită pentru plata principalului și pentru depunerea cererii de anulare, în cadrul noii amnistii fiscale generale. Acesta a lăsat, în mod expres, termenul pentru depunerea notificărilor pe 25 noiembrie.

„Termenul-limită pentru depunerea notificărilor prin care se transmite intenţia de a beneficia de facilitate rămâne 25 noiembrie, dar se prelungește termenul pentru depunerea cererii şi plată până la 19 decembrie. Este important de menționat că cei care nu depun notificarea pot beneficia de facilități dacă achită integral sumele datorate până la 19 decembrie 2024. În acest caz, banii aferenți penalităților vor fi restituiți ulterior”, au subliniat reprezentanții Ministerului Finanțelor într-un comunicat recent.

Asta înseamnă că, în perioada 26 noiembrie – 19 decembrie 2024, datornicii mai pot depune numai cererea de anulare a accesoriilor. Din moment ce noua ordonanță nu limitează depunerea cererii doar la contribuabilii care au apucat să depună notificarea, rezultă că inclusiv datornicii care depun direct cererea pot beneficia de mecanism până pe 19 decembrie. De altfel, noua amnistie fiscală a prevăzut din start că depunerea notificării este opțională.

Amnistia nouă a fost dată de Guvern prin OUG 107/2024. Aceasta se adresează atât persoanelor juridice și persoanelor fizice, cât și autorităților locale și instituțiilor publice. Asta în măsura în care vorbim de obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024, cu unele excepții.

Amnistia constă, mai precis, în anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale restante la 31 august 2024, cu condiția plății principalului în termenul din 19 decembrie 2024.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Cum se va vota la alegerile parlamentare 2024: 10 întrebări și răspunsuri importante legate de votul de duminică

Publicat

in

În acest weekend, de Ziua Națională a României, vor avea loc alegerile parlamentare. Alegătorii trebuie să se asigure că au acte de identitate valabile, știu secția de votare la care sunt arondați și îndeplinesc condițiile legale pentru vot. Cei care nu se pot deplasa la secție pot solicita urna mobilă (specială).

1. Ce se votează? 

Pe 1 decembrie 2024, conform HG 755/2024, vor avea loc alegerile parlamentare, în cadrul cărora cetățenii vor alege membrii Senatului și ai Camerei Deputaților. Alegerea senatorilor și deputaților se va face prin scrutin de listă.

2. Cine are dreptul la vot? 

Dreptul de vot este garantat tuturor cetățenilor majori. Nu au drept de vot persoanele aflate sub interdicție din cauza unor probleme mintale (puși sub interdicție), precum nici cele cărora dreptul de a alege le-a fost suspendat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Cetățenii care împlinesc vârsta de 18 ani în ziua alegerilor au dreptul de a vota.

3. Cum se desfășoară votul?

Potrivit Legii nr. 208/2015, la alegerile din 1 decembrie, votarea începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00. La ora 21:00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului de vot. 

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot chiar și după această oră. 

Alegătorii aflați în situația de mai sus pot vota până cel mult la ora 23:59. Doi membri desemnați din cadrul biroului electoral al secției de votare vor verifica la ora 21:00 dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și vor monitoriza ordinea în care aceștia au acces în localul de vot.

4. Cum pot vota românii din străinătate?

În străinătate, votarea se desfăşoară şi pe parcursul zilei de sâmbătă imediat anterioare datei votării.

În ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00.5. Unde se votează?

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa

În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Exemplu: Să presupunem că Ion locuiește în Cluj-Napoca și este arondat la o secție de votare din acest oraș. Dacă în ziua alegerilor, Ion se află în Turda, tot în județul Cluj (aceeași circumscripție electorală), el poate merge să voteze la orice secție de votare din Turda, nu neapărat la cea din Cluj-Napoca, unde este arondat în mod normal.

Astfel, Ion poate vota la o secție de votare din Turda pentru că se află în aceeași circumscripție electorală (județul Cluj), chiar dacă nu este în localitatea sa de domiciliu.6. Cum poți afla unde trebuie să votezi?

Pentru a afla la ce secție de votare sunt arondați, cetățenii pot accesa site-ul Registrului Electoral, unde, introducând datele personale, vor putea afla secția de votare la care sunt atribuiți, precum și adresa acesteia.

De asemenea, orice alegător poate solicita primarului unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședința, după caz, prin cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal și adresa de domiciliu, informații cu privire la propriile date cu caracter personal înscrise în Registrul electoral.

Românii care au domiciliul sau reședința stabilită legal în străinătate au avut posibilitatea de a se înregistra pentru a vota prin corespondență.
7. Ce trebuie să faci dacă nu te poți deplasa la secția de votare?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizată în țară, denumit în continuare alegător netransportabil, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei mobile (speciale)

Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la cea mai apropiată secție de votare, în preziua votării, între orele 18:00-20:00. Prin excepție de la aceste prevederi, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripție de la nivel județean sau la oficiul electoral de sector al municipiului București, cel mai târziu vineri, 29 noiembrie 2024, ora 17:00, fizic sau prin mijloace electronice. 

Cererea de vot prin intermediul urnei speciale poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată și semnată olograf de către alegătorul care solicită urna mobilă (specială) și cuprinde, în mod obligatoriu:

  • numele;
  • prenumele;
  • codul numeric personal;
  • domiciliul sau reședința alegătorului netransportabil (conform mențiunilor din actul de identitate ori din dovada de reședință, după caz);
  • adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei;
  • seria și numărul actului de identitate;
  • numărul de telefon. 

Lipsa numărului de telefon nu atrage respingerea cererii. 

Cererea de vot prin intermediul urnei mobile (speciale) trebuie să fie însoțită de copii ale oricărui act din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate.

Din conținutul înscrisurilor primite trebuie să se poată stabili lipsa posibilității alegătorului de a se autodeplasa la sediul secției de votare, nefiind necesar ca acestea să cuprindă în mod expres sintagma „persoană netransportabilă”.

Nu este obligatorie prezentarea unei adeverințe medicale care să fie eliberată de către medicul de familie al alegătorului. Alegătorii care în ziua alegerilor se află în străinătate nu își pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei mobile (speciale).

Alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internați într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea așezăminte sociale publice sau private, pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei mobile (speciale).

8. Cum vor arăta buletinele de vot? 

Pe buletinul de vot se vor regăsi patrulatere (casete dreptunghiulare), paralele între ele, în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidați și candidaturile independente, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ștampila de control. În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor regăsi listele de candidați. 

Candidații se identifică pe listă prin prenume, nume și, în cazul alianțelor, prin apartenența politică și se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică, alianța electorală sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care a depus lista.

9. Ce acte trebuie să ai asupra ta?

Cetățenii români care au domiciliul sau reședința în România și se află în țară în ziua votării pot vota la secțiile de votare din România, prezentând unul dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua respectivă:

  • cartea de identitate;
  • cartea electronică de identitate;
  • cartea de identitate provizorie;
  • buletinul de identitate;
  • pașaportul diplomatic;
  • pașaportul diplomatic electronic;
  • pașaportul de serviciu;
  • pașaportul de serviciu electronic;
  • carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Cetățenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înregistrați în Registrul electoral cu adresa de reședință în străinătate, își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare din străinătate, prezentând unul dintre următoarele acte de identitate valabile în ziua votării, împreună cu un document oficial emis de statul străin care atestă stabilirea reședinței.

  • cartea de identitate;
  • cartea electronică de identitate;
  • cartea de identitate provizorie;
  • buletinul de identitate;
  • pașaportul diplomatic;
  • pașaportul diplomatic electronic;
  • pașaportul de serviciu;
  • pașaportul de serviciu electronic;
  • pașaportul simplu;
  • pașaportul simplu electronic;
  • pașaportul simplu temporar.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot vota la secțiile de votare organizate în afacerea țării, prezentând unul dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:

  • pașaportul simplu, cu menționarea țării de domiciliu;
  • pașaportul simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu;
  • pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.

10. În ce situații este permis ca un alegător să fie însoțit de o altă persoană în cabina de vot?

Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare. 

Atenție! Legislația electorală impune reguli stricte pe care alegătorii trebuie să le respecte, iar nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni, inclusiv amenzi de mii de lei.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Agitație la Corbi: Fostul primar Virgil Baciu cere sprijinul cetățenilor cu privire la un proiect controversat inițiat de actualul primar

Publicat

in

Comuna Corbi din județul Argeș revine în centrul atenției după ce Virgil Baciu, fostul primar și actual consilier local PNL, a ridicat public semne de întrebare cu privire la un proiect de hotărâre controversat prezentat de actualul primar. Proiectul vizează modificarea organigramei și a statului de funcții al Primăriei Corbi, iar deciziile propuse ar putea avea un impact semnificativ asupra funcționării instituției și serviciilor oferite cetățenilor.

Conform detaliilor proiectului, se propune desființarea a două posturi existente: unul din cadrul Departamentului Registru Agricol, care este actualmente vacant, și postul de Consilier Juridic. În schimb, proiectul preconizează crearea a două noi posturi: Administrator Public și Consilier Personal, ambele urmând să fie ocupate prin numire directă de către primar.

Virgil Baciu subliniază că desființarea postului de Consilier Juridic ar putea afecta grav activitatea instituției și calitatea serviciilor destinate cetățenilor. „Această poziție a fost esențială pentru asigurarea unui cadru legal corespunzător în administrația publică locală. Înlăturarea ei fără o analiză aprofundată nu este o decizie înțeleaptă”, a declarat Baciu.

De asemenea, disfuncționalitățile asociate cu noile posturi propuse sunt de asemenea un motiv de îngrijorare. În opinia lui Baciu, crearea posturilor de Administrator Public și Consilier Personal ar putea fi interpretată drept o măsură favorizantă pentru anumite persoane, dar și o cheltuială suplimentară din bugetul local, în condițiile în care aceste funcții nu au fost ocupate timp de peste 12 ani.

Virgil Baciu consideră că cetățenii trebuie să fie implicați în această decizie importantă. „Este esențial ca locuitorii din Corbi să își exprime punctul de vedere, fie în privat, fie public, asupra acestui proiect. Fie că sunt pentru sau împotriva modificărilor, fiecare opinie contează și trebuie luată în calcul”, a adăugat Baciu.

Mai mult, Baciu acuza acum cateva zile lipsa de transparență și blocarea accesului la pagina publică a Primăriei Corbi. „Recent, mi-a fost blocat accesul la pagina oficială de Facebook a Primăriei Corbi, o platformă publică destinată informării și comunicării directe cu locuitorii comunei. Această acțiune reprezintă o încălcare a principiului transparenței și un tratament discriminatoriu. Solicit ca acest abuz să fie remediat și să se asigure acces egal tuturor cetățenilor și reprezentanților lor”, afirmă Virgil Baciu.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

E jale la Albeștii de Argeș! Călin Georgescu a câștigat detașat, Ciucă pe locul 4 – VEZI REZULTATE COMPLETE

Publicat

in

După numărarea a 100% din voturi, conform AEP, iată,

REZULTATE FINALE ALBEȘTII DE ARGEȘ


Locul I: CĂLIN GEORGESCU, 27.91% – Număr voturi: 688
Locul II: ION-MARCEL CIOLACU, 18.7% – Număr voturi: 461
Locul III: GEORGE-NICOLAE SIMION, 18.42% – Număr voturi: 454
Locul IV: NICOLAE-IONEL CIUCĂ, 14.16% – Număr voturi: 349
Locul V: ELENA-VALERICA LASCONI, 13.31% – Număr voturi: 328

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend