Locuitorii municipiului Curtea de Argeș și ai comunelor învecinate Valea Iașului, Valea Danului și Băiculești se confruntă cu o problemă majoră. Societatea Aquaterm SA a anunțat că, din cauza unei avarii apărute duminică, 6 iulie 2025, în Stația de tratare a apei Cerbureni, furnizarea apei potabile este sistată în toate aceste localități.

Avaria survine într-o perioadă de caniculă, amplificând disconfortul cetățenilor. Toate echipele Stației de tratare Cerbureni sunt mobilizate și lucrează intens pentru remedierea defecțiunii în cel mai scurt timp posibil.

Această situație nu este o premieră pentru Curtea de Argeș. De-a lungul timpului, cetățenii au semnalat în repetate rânduri probleme cu infrastructura de alimentare cu apă, întreruperile frecvente, mai ales în perioadele cu temperaturi ridicate, devenind o sursă constantă de frustrare și nemulțumire.

Aquaterm SA nu a comunicat încă o estimare a timpului necesar pentru remedierea avariei și reluarea furnizării apei. Locuitorii sunt sfătuiți să își ia măsuri de precauție și să își asigure rezerve de apă pentru perioada următoare.

.

.

.

În spatele fiecărui fum tras cu obișnuință stă o industrie în continuă transformare – una dintre cele mai reglementate, dar și dintre cele mai adaptabile din spațiul Uniunii Europene. Sectorul tutunului, privit adesea cu suspiciune de opinia publică și cu vigilență de autorități, trăiește de ani buni un paradox interesant: e ținut din scurt, dar nu duce lipsă de inovație.

Iar în această ecuație complicată, România ocupă un loc aparte. Între directivele europene, realitățile locale și obiceiurile culturale, apar modele de consum atipice – cum este cel al tutunului de rulat. Un model care scapă pe alocuri standardizării, dar câștigă teren printr-un alt tip de logică: cea a controlului personal, a costurilor reduse și a unei relații directe cu produsul.

Directivele UE: ce reglementează și ce lasă loc de interpretare?

Uniunea Europeană impune cadrul general prin Directiva 2014/40/UE, cunoscută și sub numele de TPD (Tobacco Products Directive). Aceasta stabilește standarde privind:

• Etichetarea produselor (avertismente vizuale și textuale obligatorii)
• Compoziția tutunului (interdicții asupra anumitor arome sau substanțe)
• Reguli de ambalare (standardizarea pachetelor)
• Publicitate, sponsorizare și vânzare transfrontalieră

Dar, interesant e că tutunul de rulat (denumit și RYO – „roll-your-own”) nu este tratat la fel de riguros ca țigările industriale. De exemplu, nu se impune ambalaj standard pentru tutun vrac, iar avertismentele vizuale nu sunt la fel de agresive sau uniforme. De aici și o zonă gri în care inițiativele antreprenoriale locale pot găsi spațiu de manevră.

„Fiecare-și-rupe” – un model cultural sau o reacție economică?

Tutunul de rulat nu e o invenție nouă. În satele din Ardeal, Moldova sau Oltenia, practica de a-ți rupe singur firicelele de tutun și a le înveli în foi de porumb, ziar sau hârtie subțire are o istorie veche. Era un gest de economisire, dar și un mic ritual de răgaz, înainte de muncă sau după o masă grea.

Astăzi, fenomenul revine, dar sub o formă updatată: găleți de tutun vrac, hârtii specializate, filtre biodegradabile și aparate compacte pentru rulare. În realitate, este un segment de business care crește constant în toată Europa Centrală și de Est.

Comparație între țigările industriale și tutunul de rulat

Cum reacționează piața din România?

În România, tot mai mulți consumatori aleg modelul de tip „fă-ți-singur” nu din nostalgie, ci din nevoie economică și neîncredere în produsele procesate. Potrivit datelor ANAF și INS, ponderea tutunului de rulat în totalul pieței legale a crescut de la 3% în 2018, la peste 10% în 2024. Această mutare a fost încurajată de două fenomene:

1. Scumpirea accelerată a țigărilor de serie – pe fondul accizelor crescute
2. Apariția platformelor online și a magazinelor specializate – care livrează tutun firicel la găleată, în pachete personalizabile

Oportunități pentru antreprenori

În acest context, au apărut modele de business noi care speculează golurile legislative și preferințele locale:

• Kit-uri DIY personalizabile: cu tutun, filtre, hârtie, aparat de rulat
• Abonamente lunare: livrare directă la domiciliu, ca la cafea
• Platforme de educare a consumatorilor: bloguri, ghiduri video, comparații între tipuri de tutun
• Magazine specializate în rural: acolo unde rețelele de distribuție clasice sunt rare

Un exemplu este un business local din județul Mureș care oferă „cutii complete pentru rulaj”, cu un branding inspirat din cultura locală și recomandări despre mixajul optim de umiditate, firicel și hârtie.

Ce poate face un antreprenor român în acest sector? Iată câteva dintre sugestii:

• Să cunoască reglementările UE și naționale
• Să evite arome și aditivi interziși
• Să investească în ambalaje corecte și informare clară
• Să creeze experiență de brand (nu doar vânzare)
• Să își construiască un public fidel – educat, nu doar curios
• Să respecte avertismentele legale (inclusiv în online)

Viitorul: între reglementare și adaptabilitate

Comisia Europeană discută deja despre o posibilă actualizare a directivei TPD, în special în contextul noilor produse de fumat și vaping. Nu este exclus ca și tutun galeata 1 Kg să intre într-un regim mai strict – în privința accizelor, a conținutului sau a modului de prezentare.

Dar tocmai această incertitudine oferă o fereastră de oportunitate pentru afacerile mici. În timp ce marile branduri sunt lente, rigide și dependente de aprobări, businessurile locale pot pivota rapid, pot testa idei și pot crea loialitate într-un segment în care încrederea și simplitatea contează.

Un model alternativ într-o Europă reglementată

Tutunul rulat nu e o soluție miraculoasă și nici o formă de protest. E, mai degrabă, o adaptare locală la o realitate europeană complicată: prețuri în creștere, reglementări stricte și o nevoie tot mai mare de autonomie a consumatorului.

Iar antreprenorii care înțeleg acest echilibru fragil – între directivele UE și practicile locale – au șansa nu doar să vândă un produs, ci să construiască un ecosistem nou. Unul în care consumul nu mai e impus, ci ales. Fie el și… rulat cu mâna ta.

O decizie de ultimă oră a Prefecturii Argeș la ordinul lui Ion Minzana a stârnit îngrijorare și acuzații grave din partea organizațiilor de mediu și a publicului, ridicând semne de întrebare cu privire la intențiile reale din spatele măsurilor de prevenire a incidentelor cu urși pe Transfăgărășan. Ordinul emis de Prefectură, sub semnătura controversatei me ncinoase Prefecte de Argeș, Ioana Făcăleață, prevede înființarea unei patrule înarmate cu arme letale de foc pentru tot restul anului pe Transfăgărășan, având ca scop declarat prevenirea interacțiunilor periculoase cu urșii și amendarea celor care încalcă legea hrănind sau pozându-se cu animalele. Prefecta a fost foarte supărată după ce ministra mediului a măturat pe jos cu feblețea PSD reprosandu-i că în Argeș nimeni nu a mișcat un băț in ultimii zece ani pentru a înlătura legal pericolul urșilor.

Deși intenția de a descuraja hrănirea urșilor este lăudabilă, criticii susțin că decizia Prefecturii ascunde un plan mult mai sinistru: un „masacru” al urșilor, menit să alimenteze industria vânătorii de trofee. Acuzațiile vin pe fondul omiterii deliberate din ordin a dotării patrulei cu arme neletale, cum ar fi cele cu bile de cauciuc, considerate singurele instrumente eficiente și umane pentru alungarea urșilor.

Iona Făcăleață dă cu făcălețul in lege -Încălcări Legislative și Acuzații de Abuz

Organizațiile care trag semnalul de alarmă subliniază că Prefectura Argeș încalcă multiple articole din legislația în vigoare, inclusiv OUG 81/2021, Legea 407/2006 și Legea 295/2004. Aceste acte normative obligă autoritățile să utilizeze personal tehnic specializat, dotat cu arme cu gloanțe de cauciuc, pentru intervențiile legate de urși. Ignorarea acestei prevederi sugerează, în opinia contestatarilor, o intenție premeditată de a recurge la măsuri extreme, letale.

Tacticile Speculate și Apel la Vigilență Publică

Există temeri că s-ar putea recurge la „metode clasice” de manipulare a situației, prin înfometarea urșilor capturați ilegal, care ar fi ulterior eliberați pe Transfăgărășan într-o stare de agitație extremă. Acest scenariu ar crea pretextul necesar pentru justificarea „acțiunilor dramatice pentru spectatori și tragice pentru urși”, în vederea obținerii unor cote de ucidere cât mai mari pentru vânătorii de trofee.

Apel către Public: Documentați și Filmați!

În fața acestor îngrijorări, publicul este îndemnat la vigilență maximă. Cei care vor tranzita Transfăgărășanul în acest an sunt rugați să fotografieze și să filmeze orice activitate a acestei patrule. Este crucial ca toate înregistrările să includă timpul și locația precise, precum și, pe cât posibil, fețele membrilor echipei de patrulă. De asemenea, orice urs observat în zonă ar trebui fotografiat sau filmat, cu mențiunea esențială de a face acest lucru fără a vă face simțită prezența de către animale.

Este o situație tensionată, care necesită o monitorizare atentă din partea publicului și a autorităților competente pentru a preveni posibile abuzuri și a asigura respectarea legii și a eticii în gestionarea faunei sălbatice.

Un cutremur politic de proporții zguduie scena politică argeșeană, pe măsură ce zeci de primari social-democrați, aflați la primul sau al doilea mandat, au decis să părăsească Partidul Social Democrat și să se alăture Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Această migrație masivă, confirmată prin discuții interne pe grupurile de WhatsApp ale edililor și confirmată de conducerea AUR , semnalează o prăbușire a încrederii în conducerea locală a PSD și o reorientare strategică a aleșilor locali în perspectiva alegerilor din 2028.

Nemulțumirea primarilor este profundă și vizează, în principal, modul în care județul a fost execrabil administrat sub conducerea trioului Mînzînă – Bughiu – Nicolaescu. Edilii acuză o stagnare a dezvoltării, o lipsă de viziune și o distanțare a conducerii județene de problemele reale ale comunităților locale. Potrivit surselor, aceștia sunt convinși că asocierea cu imaginea actuală a PSD Argeș le va compromite șansele de a-și păstra mandatele la viitoarele alegeri, motiv pentru care au ales să se alăture unei forțe politice percepute ca fiind în ascensiune.

Decizia primarilor de a migra către AUR nu este una întâmplătoare. Pe fondul unui val de nemulțumiri la nivel național și local, AUR a reușit să capitalizeze sentimentul de deziluzie față de partidele tradiționale. Pentru primarii aflați la început de drum, aflați în căutarea unui viitor politic stabil, AUR pare să ofere o alternativă viabilă și o platformă pe care își pot construi imaginea publică, desprinzându-se de asocierea cu problemele interne ale PSD.

Acest exod masiv reprezintă o lovitură puternică pentru PSD Argeș și ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea partidului de a-și menține influența în județ. Mișcarea primarilor ar putea declanșa un efect de domino, determinând și alți aleși locali să reevalueze alianțele politice și să caute noi direcții. În acest context, peisajul politic argeșean se anunță a fi unul extrem de dinamic și imprevizibil în anii premergători alegerilor din 2028.

În vremuri în care prețurile cresc mai repede decât pot ține pasul buzunarele, fiecare cheltuială contează. Românii sunt tot mai atenți la unde se duc banii lor lună de lună, iar în lista scurtă a „cheltuielilor care se simt” intră, fără îndoială, și țigările. Un obicei care, în multe cazuri, nu mai e doar un viciu – e un efort financiar.

Dacă în urmă cu câțiva ani un pachet de țigări părea scump, dar nu exagerat, acum a devenit o povară reală. Prețul a avansat în continuu, iar în 2024 a trecut de 25 de lei pe pachet. Când tragi linie la final de lună, costul poate ajunge ușor la 700–800 de lei pentru cine fumează regulat. Asta înseamnă, în unele orașe, mai mult decât o chirie decentă.

Așa se explică de ce mulți români încep să caute alternative – fie din rațiuni financiare, fie din dorința de control. Unii trec pe e-țigarete, alții revin la obiceiuri mai vechi, precum tutun vrac.

Prețul țigărilor – o escaladare lentă, dar constantă

Conform datelor de la INS și a estimărilor din piață, în 2014 prețul mediu al unui pachet era în jur de 12 lei. Zece ani mai târziu, aceeași marcă sare ușor de 24–25 de lei. E o dublare care s-a întâmplat fără să facă mare zgomot – dar care s-a simțit în portofel, lună de lună.

În județele unde salariile sunt mai mici – cum e cazul în sudul și estul țării – diferența devine și mai dureroasă. Pentru un consumator fidel, costul lunar al fumatului poate depăși 800 de lei. Nu e de mirare că unii încep să pună în balanță dacă mai merită sau nu.

E-țigaretele: între modă, percepții și costuri ascunse

Una dintre direcțiile populare în rândul tinerilor a fost trecerea la e-țigarete sau vape-uri. Sunt mai ușor de folosit, par mai moderne și sunt promovate frecvent drept „mai puțin nocive”. Însă această tranziție vine și cu provocări.

Cartușele de reumplere, lichidele speciale, bateriile și consumabilele adiacente transformă adesea fumatul electronic într-un hobby costisitor. Dacă un dispozitiv de nivel acceptabil costă între 100 și 200 de lei, cheltuielile lunare pot ajunge rapid la 300–500 lei per un utilizator. În plus, reglementările sunt în continuă schimbare, iar costurile de întreținere pot varia drastic în funcție de brand și tipul de lichid preferat.

Mai grav, e-țigaretele au fost recent supuse unor controverse privind impactul real asupra sănătății, iar studiile pe termen lung sunt încă insuficiente. Astfel, în ciuda aparentei modernități, acestea nu oferă întotdeauna o soluție mai bună – nici financiar, nici sanitar.

Tutunul firicel – alternativa economică care revine în prim-plan

În această ecuație economică, tot mai mulți români redescoperă tutunul de rulat. Cunoscut sub denumirea populară de tutun firicel, acest produs este vândut în cantități mari (adesea la găleată) și permite rularea manuală a țigărilor. Departe de a fi o noutate, acest obicei are rădăcini adânci în cultura rurală românească, dar a fost repus recent în circulație, mai ales în mediul urban.

De ce atrage tutunul firicel tot mai mulți fumători?

• Prețul per kg este mai mic față de cel al pachetelor: între 350 și 450 lei/kg, variind în dependență de brand și calitate.
• Dintr-un kilogram pot fi confecționate 1000 de țigări, ceea ce înseamnă 35–45 de bani pe țigară, sau economii de 4–5 ori mai mari.
• Fumătorul controlează cantitatea de tutun, dimensiunea țigării și tipul de filtru, eliminând surplusul inutil.

➡️ De exemplu, pe tutunfiricelvracgaleata.com, găsești o varietate mare de sortimente – de la branduri clasice precum Marlboro, Kent, Winston sau LM, până la game mai noi, precum Vogue sau Camel Black. Produsele sunt vândute ambalate ermetic, în format economic și pot fi livrate oriunde în țară.

Tabel comparativ – costuri lunare estimate (pentru un consum de 2 pachete/zi)

Ce urmează pentru piața produselor din tutun?

Dinamica actuală indică o clară polarizare: unii renunță complet la fumat, sub presiunea costurilor și din motive de sănătate, în timp ce alții aleg soluții intermediare. Tutunul firicel pare să fie una dintre ele – nu doar pentru că e mai ieftin, ci pentru că oferă control, personalizare și un sentiment de autonomie față de marile branduri din industrie.

Totuși, trebuie menționat că, indiferent de formă, fumatul rămâne un risc major pentru sănătate. Alternativele mai ieftine nu înseamnă mai sigure – doar mai accesibile.

⚠️ Acest articol are un scop informativ și nu încurajează fumatul sub nicio formă. Analiza este realizată exclusiv din perspectivă economică și comportamentală, reflectând tendințele reale ale pieței din România.

E taraboi mare între aleșii PSD de la Curtea de Argeș după ce consilierul (încă) PSD Ion Șerban și-a adus aminte- odată cu apropierea de AUR, cp slujește în primul rând cetățeanul și nu partidul. Acesta a sesizat Primăria și Consiliul Local cu privire la o punte peste canalul care separa cartierul Marina de restul orașului și care s-a șubrezit foarte mult punând în pericol siguranța cetățenilor din zonă.

„In atenția primăriei Curtea de Arges, primar, secretar, juriști, situații de urgență : dacă știți unde este această punte luați măsuri urgente să nu mai moară un om, așa cum s-a întâmplat pe pârâul Valea Iașului. Dacă nu știți va dau eu locația, a fost mesajul de bun simț al consilierului Șerban. Demersul său firesc a starnit revolta altui pesedist, marele isteric fost viceprimar Stefan Dumitrache. Acesta, în stilul tipic PSD, și-a etalat istericalele jignind alti cetateni care dezbateau subiectul. Mai mult acesta susține ca acea punte, construita cu zeci de ani in urma la solicitarea cetatenilor, trebuie distrusă complet in loc sa fie reparata pentru că nu ar avea autorizație. Amețt, probabil, de prabusirea rapida a PSD, istericul martalog Dumitrache nu a ezitat sa traseze sarcini si celor de la ISU și celor de la Hidroelectrica cu mesajul clar: demolati puntea!

Iata doar cateva dintre fragmente din mintea odihnita a martalogului PSD Dumitrache:

• – Sunt curios cine a construit-o, dacă a făcut-o legal și dacă Hidroelectrica le-a dat voie să o construiască pe proprietatea lor. Mie mi se pare o gravă ilegalitate…. Nelu Pana eu înțeleg că ai probleme cu etajul superior, că înțelegi greu pentru că ai chiulit la școală când erai mic. Dar acum ești ditamai omul, chiar exagerat de mare și tot nu înțelegi…. Nelu Pana bre te-am rugat să nu îți mai bați joc de limba română. Dacă nu ești în stare să scrii, abține-te! Chiar nu ai un pic de decență? Du-te neică la școală…. Este treaba celor de la ISU și Hidroelectrica să stabilească situația legală a acestei punți. Pentru că dacă a fost construită legal, proprietarii ei au cam dat de belea….