Biroul Electoral Central (BEC) pentru pentru alegerea preşedintelui României din anul 2024 a respins joi înregistrarea candidaturii independente a lui Miron Cozma la prezidenţiale, informează Agerpres.

Potrivit deciziei BEC, Miron Cozma a depus, în termen, doar o cerere de admitere a candidaturii independente.

BEC a menționat în decizie că Miron Cozma a susţinut că lista susţinătorilor necesară în vederea înregistrării candidaturii la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024 a fost lăsată în custodia Autorităţii Electorale Permanente şi a Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019 şi a precizat că aceasta cuprinde 311.436 de semnături organizate în 50 de dosare.

Miron Cozma a solicitat valorificarea acestei liste din 2019, iar BEC menţionează că lista susţinătorilor depusă la scrutinele precedente nu poate reprezenta îndeplinirea condiţiei prevăzută de lege.

De asemenea, Miron Cozma nu a depus, pe lângă lista susţinătorilor, nici declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere, declaraţia de interese, declaraţia pe propria răspundere în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţi sau de colaborator al acesteia, se mai arată în decizie.

Miron Cozma, supranumit „Luceafărul huilei”, are drept să depună contestaţie la Curtea Constituţională (CCR) în termen de 24 de ore de la momentul publicării deciziei BEC.

Candidatul independent la alegerile prezidențiale Mircea Geoană a afirmat joi seară că donația de 14.000 de euro pe care au făcut-o Rareș și Ramona Mănescu către Fundația Renașterea, condusă chiar de Mihaela Geoană, reprezintă „un gest făcut de oameni onorabili”.

„Acum un an de zile a existat o gală de fund raising cu 120 de oameni. S-au licitat 12 obiecte, au fost cumpărate, au plecat acasă și banii au fost donați fundației. (…) Doamna Ramona Mănescu sau familia Mănescu a cumpărat atunci, a licitat și a cumpărat”, a declarat Geoană, în emisiunea moderată de Cosmin Prelipceanu, la Digi24, potrivit site-ului acestei televiziuni.

„Dacă mie îmi spune cineva (…) că un gest făcut de niște oameni onorabili în acel moment de a face un gest frumos care se duce către femeile de la țară care au nevoie de sprijin medical din partea fundației pe care o soția mea a înființat acuma 23 de ani, dacă asta este o problemă și este o acuză din partea presei, înseamnă că suntem pe două planete diferite”, a continuat fostul secretar general adjunct al NATO.

Geoană a precizat și că în prezent nu mai are are legături cu Rareș Mănescu.

Fundația Renașterea, a cărei președinte este Mihaela Geoană, a primit în 2023 suma de 14.200 de euro printr-un contract de donație de la soții Ramona Mănescu, conform digi24.ro.

În cadrul evenimentului au fost licitate 16 produse. Soții Mănescu au licitat două obiecte, pentru care au plătit acești bani, potrivit sursei citate. 

„Ca urmare a acestei licitații s-a făcut o donație de 14200 euro, reprezentând ambele obiecte licitate, având ca temei contractul de donație 350/09.10.2023”, se arată într-un răspuns transmis Digi24.ro.

De asemenea, soția lui Mircea Geoană sublinia că Fundația nu a primit „donații, sponsorizări cash sau prin virament bancar” de la cetățeni ruși.

Jurnaliștii rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project, din care face parte și Context.ro, au dezvăluit recent că Rareș Mănescu, fostul primar al Sectorului 6, a înființat o firmă alături de un om de afaceri rus, în timp ce se ocupa de campania lui Geoană pe când acesta era încă adjunct la NATO.

Ancheta jurnalistică arată o serie de ramificații care duc chiar și la un mercenar care a luptat în Donbas de partea rușilor.

Cum răspunde Geoană dacă există bani pe filieră rusească pentru campania lui electorală

Anterior în cursul zilei de joi, Mircea Geoană a susținut că Rareş Mănescu nu a avut nicio contribuţie financiară la campania sa electorală.

„Nu există nicio contribuţie a domnului Mănescu la campania prezidenţială şi acest lucru este extrem de clar”, a spus fostul număr 2 din NATO, întrebat despre finanţarea campaniei sale.

De asemenea, Geoană a catalogat drept „tendenţioasă” o întrebare a unui jurnalist care l-a chestionat dacă există bani pe filieră rusească pentru campanie.

„Există un fel de capacitate a Federaţiei Ruse care să creeze aparenţe care să conducă la comentarii de acest gen”, a adăugat Geoană, în acest context, citat de News.ro.

Tot joi, după depunerea candidaturii sale pentru funcţia de preşedinte al ţării, Mircea Geoană a vorbit și despre relaţia lui cu soţii Rareş şi Ramona Mănescu.

El a explicat că Rareş Mănescu a avut „o relaţie episodică cu Mişcarea România Renaşte din care o fost solicitat să o părăsească, după o anumită perioadă”.

„Relaţia domnului Mănescu cu aşa-zişi oameni de afaceri, reali sau imaginari, este problema dânsului şi dacă există vreun lucru necurat în relaţia domniei sale cu cineva din Rusia este obligaţia statului român şi voi veghea să fim siguri că dacă există ceva necurat voi fi primul care voi acţiona în această direcţie. Ceva îmi spune că este parte dintr-o acţiune de compromitere pe model FSB”, a mai afirmat Geoană.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susţine că este nevoie de o intervenţie a Comisiei Europene în privinţa importurilor ucrainene de ouă şi carne de pasăre, în contextul în care  crescătorii de păsări din România au solicitat interzicerea importurilor de produse avicole din Ucraina, relatează Agerpres.

El a argumentat faptul că fermierilor autohtoni le sunt impuse anumite condiţionalităţi cu privire la creşterea păsărilor. 

„Este nevoie de o intervenţie a Comisiei Europene în privinţa importurilor ucrainene de ouă şi carne de pasăre, ţinând cont de faptul că fermierilor noştri le sunt impuse anumite condiţionalităţi cu privire la creşterea păsărilor, care presupun costuri mult mai mari în comparaţie cu cele ale fermierilor din afara Uniunii Europene. Aşteptăm o decizie rapidă a Comisiei Europene, însă le transmit fermierilor că noi suntem pregătiţi să aplicăm mecanismul de licenţiere a importurilor, pe care deja l-am aplicat cu succes în cazul importurilor de cereale, zahăr şi făină” a declarat ministrul Barbu, citat în comunicatul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Precizările vin ca urmare a solicitării crescătorilor de păsări din România cu privire la interzicerea importurilor de produse avicole din Ucraina.

Potrivit MADR, ministrul Florin Barbu a susţinut încă din data de 23 septembrie a.c., în Consiliul AgriFish, propunerea Bulgariei cu privire la interzicerea importului de ouă din Ucraina şi a solicitat deja Comisiei Europene o soluţie pentru protejarea fermierilor europeni de preţurile de dumping practicate de Ucraina.

Ministerul reaminteşte că Uniunea Europeană a ridicat restricţiile de import pentru produsele agricole din Ucraina, ca urmare a ofensivei militare declanşate de Rusia, cu precizarea că, pentru statele membre aflate la graniţa cu Ucraina au fost stabilite excepţii şi derogări, inclusiv introducerea licenţierii pentru anumite categorii de produse agroalimentare.

Fermierii români cer interzicerea produselor avicole din Ucraina

Crescătorii de păsări din România au solicitat autorităţilor interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea acestei ţări, în condiţiile în care aceste importuri pun fermierii din ţara noastră într-o situaţie dificilă, diminuându-le competitivitatea, precum şi viabilitatea fermelor.

Potrivit unui comunicat al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), transmis miercuri AGERPRES, măsura este necesară pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung.

Fermierii reclamă, totodată, faptul că unele produse avicole, dar şi material biologic (ouă de incubaţie sau păsări vii), ridică suspiciuni şi pot pune în pericol întreaga industrie avicolă prin răspândirea de zoonoze.

Potrivit UCPR, liberalizarea totală a importului de carne de pasăre şi ouă consum încă din anul 2022 a dus la o creştere semnificativă a cantităţilor importate. Conform datelor Eurostat, importul total de ouă de găină proaspete pentru consum din Ucraina spre UE, în perioada ianuarie – iunie 2024, a crescut cu 42,7% anual.

Cât a crescut importul de ouă și carne de pasăre din Ucraina

Astfel, importul de ouă de consum proaspete în România din Ucraina, în primele şase luni din 2024, a atins 534 tone, 48% creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, cu preţuri de import sub cele ale ouălor româneşti, dar cu o tendinţă descrescătoare pe parcursul perioadei, de la o medie de 0,12 eurocenţi pe ou în luna ianuarie 2024 la circa 0,6 – 0,7 eurocenţi pe ouă în lunile iulie – august 2024, din informaţiile primite de la fermieri.

Totodată, volumul în creştere al importurilor de ouă din Ucraina, la preţuri scăzute şi de calitate slabă, exercită presiuni grave asupra preţurilor la poarta fermei.

Potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări, importul de carne de pasăre, refrigerată şi congelată, în România din Ucraina, în primele 6 luni din anul 2024, a ajuns la circa 4.000 tone, faţă de 78 tone importate în aceeaşi perioadă a anului 2021, cu potenţial de creştere semnificativă în semestrul II 2024. 

Ministerul de Externe din Ungaria a convocat-o joi pe ambasadoarea Germaniei la Budapesta, Julia Gross, acuzând-o că a „încălcat” suveranitatea ţării după unele comentarii critice pe care le-a făcut mai devreme în cadrul unei recepții, scrie AFP.

„S-a amestecat grav în afacerile interne ale Ungariei şi a încălcat suveranitatea ţării noastre”, a afirmat ministrul de externe, Peter Szijjarto, într-un mesaj publicat pe Facebook, referindu-se la ambasadoarea Julia Gross.

„Ne aşteptăm la respect din partea ambasadorilor detaşaţi în ţara noastră, motiv pentru care discursul ei este total inacceptabil”, a adăugat șeful diplomației ungare, potrivit News.ro.

Vorbind cu ocazia Zilei unităţii germane, Julia Gross a declarat că „încrederea” pe care Ungaria a câştigat-o istoric în cadrul UE şi NATO „a fost erodată tot mai mult în ultima vreme”.

„Mă refer (…) la o serie întreagă de incidente, teorii, măsuri şi provocări care nu par să aibă alt scop decât să pună la îndoială fiabilitatea Ungariei”, a spus ea.

Ambasadoarea s-a referit la „misiunea de pace” autoasumată de premierul naţionalist Viktor Orban, care a „provocat iritare în cadrul UE”.

De asemenea, Gross a criticat guvernul ungar pentru întârzierea cu luni de zile a ratificării candidaturii Finlandei şi Suediei la NATO, numind atitudinea o „farsă”.

„Presupun că pentru voi – alegătorii maghiari, indiferent de convingerile voastre politice – acest lucru duce din ce în ce mai mult la întrebarea: cum îmi serveşte asta interesele şi cum îmi îmbunătăţeşte asta viaţa de cetăţean?”, a adăugat Julia Gross.

În ciuda legăturilor economice strânse, relaţiile politice dintre cele două ţări au devenit recent tensionate.

Pe 5 iulie, Ungaria a amânat o vizită a ministrului german de externe, Annalena Baerbock, cu trei zile înainte de termen, invocând „motive tehnice”.

Anularea a avut loc în aceeaşi zi în care Viktor Orban s-a deplasat la Moscova pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat joi că, în opinia lui, informaţiile privind investiţiile făcute la vila prezidenţială de protocol de la Neptun trebuie să fie desecretizate.

Şeful Guvernului a participat la recepţia de Ziua Naţională a Germaniei. Ulterior, el a fost întrebat referitor la posibilitatea constituirii unei comisii de anchetă în Parlament la care şeful RA-APPS să dea detalii privind investiţiile făcute la respectiva vilă de protocol, unde presa a relatat că a fost amenajat un teren de golf, scrie Agerpres.

„În primul rând, cred că nu vorbim despre infractori. Vorbim de bani publici şi este normal să ştim cum s-au cheltuit aceşti bani publici. Când vorbim de o anchetă, deja ducem într-o zonă de infracţiune. Nu îmi place acest lucru, eu sunt un om mai practic”, a spus Ciolacu.

„Părerea mea e că trebuie desecretizat şi cu asta s-a terminat. Era o vorbă în Parlament – «Când vrei să lungeşti ceva, faci o comisie de anchetă»”, a adăugat liderul PSD.

Conform unor imagini suprinse de G4Media.ro, grădina vilei de protocol de la Neptun, folosită de președintele Klaus Iohannis, a fost dotată cu un miniteren de golf.

Publicația a scris marți că pe terenul din jurul lacului din fața Vilei Nufărul, construită în perioada comunistă pentru soții Ceaușescu și folosită după Revoluție de președinții României, a fost amenajat un miniteren cu trei găuri de golf.

Pasiunea pentru golf a președintelui Klaus Iohannis este bine-cunoscută. În septembrie 2021, când a participat în comuna Pianu de Sus din judeţul Alba, la un eveniment organizat cu prilejul decernării premiilor Cupei de Golf „Paul Tomiţă”, Iohannis spunea că acest sport „nu este deloc exclusivist și oferă un foarte bun prilej de a petrece mai mult timp în natură”. „Golful se poate practica la orice vârstă și încurajez pe cât mai mulți să descopere acest frumos sport, care oferă multe satisfacții”, susținea atunci șeful statului.

Miercuri, prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a comentat informaţia, afirmând că „i se pare prea mult” ca un „tăpșan cu iarbă, pe care au făcut unii trei găuri” să fie considerat teren de golf.

„Golful nu-i un sport de masă, în România. Dar să spui că (…) tăpşanu’ cu iarbă, pe care au tăiat unii iarba mai scurt şi au făcut trei găuri, de zici că le-au făcut trei cârtițe lângă malul mării, (…) e teren de golf, mi se pare prea mult. Un teren de golf are 70 de hectare, dacă are 9 găuri, are minim 25 de hectare. Terenul de la Breaza are 22 de hectare, care-i cel mai mic teren de golf pe care eu am jucat vreodată golf”, a spus Rareș Bogdan, într-o emisiune TV, potrivit News.ro.

„Acolo, în jurul lacului ăla făcut în anii ’60, între plajă şi vilă, pur şi simplu iarba a fost tăiată în trei locuri mai scurt. (…) E o chestie de antrenament. Pot să-mi fac şi eu în curte”, a susținut Rareş Bogdan.

Mircea Geoană, în vizorul mass-mediei românești după dezvăluirea legăturii lui Rareș Mănescu, un fost coordonator al campaniei sale electorale, cu un propagandist rus, s-a apărat joi la Digi24 preluând un articol din The Guardian în care Fundația Anticorupție a lui Navalnîi acuză un partener de afaceri al opozantului rus Mihail Hodorkovski, Leonid Nevzlin, că se află în spatele unui atac asupra unui aliat al lui Alexei Navalnîi, Leonid Volkov. 

„Este o campanie de compromitere care seamănă foarte mult cu o operațiune a Rusiei. Că este făcută direct de FSB sau prin interpuși – asta nu știu și aștept de la instituțiile statului român și de la fosta mea organizație răspunsuri clare cu privire la acest lucru. Fundația Navalnîi îl acuză astăzi pe Hodorkovski că este în spatele unui efort de eliminare a unor alți opozanți ruși”, a susținut fostul secretar general adjunct al NATO joi seară.

HotNews prezintă articolul la care face referire Mircea Geoană, în care echipa lui Navalnîi l-a acuzat, de asemenea, pe Hodorkovski că știa despre presupusele crime ale lui Leonid Nevzlin înainte ca acestea să devină publice.

The Guardian scrie că Hodorkovski și-a apărat fostul său partener de afaceri Nevzlin, susținând că totul face parte dintr-o schemă orchestrată de serviciile de securitate ruse.

„Fie este adevărat, iar Leonid Nevzlin a înnebunit, fie este o provocare FSB și un fals pe care s-au cheltuit mulți bani… Din motive perfect de înțeles, înclin spre a doua variantă”, a spus Hodorkovski luna trecută.

Într-un interviu de miercuri, Hodorkovski a spus că încă crede că dovezile au fost probabil falsificate de autoritățile ruse.

El a sugerat, de asemenea, că partea cea mai neplauzibilă a acuzațiilor nu a fost că Nevzlin ar fi putut, teoretic, să ordone atacul asupra lui Leonid Volkovci, ci că ar fi fost suficient de stângaci pentru a lăsa de dovezi. 

„Sunt lucruri în care poți crede, deși ar fi idiot și greu de înțeles de ce. Dar apoi sunt lucruri pe care este absolut imposibil de crezut”, a spus el.

Reacția lui Geoană vine și după ce miercuri Hodorkovski a citat ancheta despre Rareș Mănescu printr-o serie de postări pe X în care scrie că critică faptul că „Mircea Geoană, numărul doi din NATO, candidează la președinția României și îl critică pe Putin. Cu toate astea, partenerul de afaceri al unui consilier de-ai lui Geoană are legături directe cu Kremlinul”.

Geoană a mai spus că Hodorkovski nu este credibil și pentru că acesta a ajuns ulterior să își șteargă postarea de pe X.

”Apropo, Hodorkovski a şters acel tweet de pe contul său… Relevanţa este, probabil, că până şi el şi-a dat seama că este o operaţiune extrem de complicată şi aştept să comentaţi dumneavoastră. Am dat o informaţie de ultimul moment. Hodorkovski şi-a şters tweet-ul în care invita românii, asta era problema lui, să aibă grijă la ce a făcut Geoană în 2009”, a declarat Mircea Geoană.

Leonid Volkov atacat la comanda bogatului om de afaceri și opozant al la Kremlinului, Leonid Nevzlin, acuză Fundația Navalnîi

Leonid Volkov, un apropiat al opozantului rus Alexei Navalnîi mort în februarie, a fost atacat în martie cu un ciocan în capitala lituaniană Vilnius. 

Atacatorul a spart geamul mașinii lui Volkov și l-a lovit în mod repetat cu un ciocan, rupându-i brațul stâng și zdrobindu-i piciorul stâng. Oficialii occidentali și opozanții au presupus că atacul, care a avut loc la câteva săptămâni după moartea lui Navalnîi în închisoare, a fost orchestrat de Kremlin.

Apoi, luna trecută, echipa lui Navalnîi a lansat o investigație care a pus la îndoială această versiune a evenimentelor.

Maria Pevcikh, șefa departamentului de investigații al lui Navalnîi, l-a acuzat pe bogatul om de afaceri și opozantul Leonid Nevzlin că a angajat oameni pentru a-l bate pe Volkov în fața casei sale, susținând că atacul a fost declanșat de o dispută personală.

Nevzlin a negat orice implicare în atac. Într-o declarație pe X, el a scris: „Nu am nimic de-a face cu niciun atac asupra oamenilor, sub nicio formă”, adăugând că „justiția va confirma absurditatea și lipsa totală de temei ale acuzațiilor împotriva mea”.

Echipa lui Navalnîi a publicat capturi de ecran despre care au spus că arată conversații pe aplicația de mesagerie Signal între Nevzlin și un presupus asociat, Anatoly Blinov, discutând aparent despre atacul asupra lui Volkov. Echipa lui Navalnîi a predat dosarul autorităților poloneze, unde Blinov a fost arestat în septembrie.

Acuzațiile au provocat șoc și au dus la lupte interne între membrii opoziției ruse aflată în exil.

Cine este Leonid Nevzlin 

Nevzlin, fost director și partener al lui Mihail Hodorkovski, a renunțat la cetățenia rusă după începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Moscova și are acum sediul în Israel, unde deține o participație la ziarul Haaretz.

Din Israel, Nevzlin a finanțat mai multe proiecte media care critică Kremlinul și și-a exprimat sprijinul ferm pentru Ucraina în războiul cu Rusia. 

El s-a ciocnit anterior cu alte grupuri ale opoziției ruseșto, inclusiv cu echipa lui Navalnîi, din cauza dezacordurilor cu privire la cea mai bună abordare de a-l provoca pe Vladimir Putin.

Nevzlin este cunoscut pentru opiniile sale politice mai radicale, inclusiv pentru dizolvarea Rusiei ca țară, scrie The Guardian.

Investigația echipei Navalnîi se bazează parțial pe memoria cache a unor capturi de ecran private de pe aplicația de mesagerie Signal pe care le-au obținut și care, spun ei, dezvăluie schimburi între Nevzlin și un posibil atacator, se presupune că Blinov, un avocat rus.

Fundația Anticorupție spune că capturile de ecran au fost furnizate de un intermediar cu legături în serviciul de securitate FSB al Rusiei.

The Guardian nu a reușit să verifice autenticitatea conversațiilor, care prezentau și fotografii făcute pe ascuns cu Volkov și alți membri ai echipei lui Navalnîi care locuiesc în Vilnius. „E timpul să eliminăm acest idiot”, se arată într-unul dintre mesaje, despre care echipa Navalnî susține că l-a scris Nevzlin.

Ei mai susțin că Nevzlin, în mesaje, discută despre planurile de a-l răpi pe Volkov într-un mod care să-l lase „în scaun cu rotile” înainte de a-l preda FSB.